Examenele de admitere la liceu, susținute prin pachetul de legi ale educației – o sursă de inechitate în ochii OCDE. Organizația propunea, într-un raport de anul trecut, soluții prin care “să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”

2.478 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Admiterea pe bază de examen la licee de elită cum sunt colegiile naționale, urmărită prin pachetul noilor legi ale educației, este un model contestat de experții în educație ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Instituția, la care România dorește să adere, afirmă într-un raport de anul trecut că astfel de soluții de avans în școală sunt unele ce încurajează inechitatea și menționează că multe sisteme din Europa de Est și Asia Centrală, unde se întâlnesc des astfel de căi de admitere la liceu, caută alte rețete pentru întărirea învățământului liceal, în folosul tuturor copiilor.
  • Ministrul Cîmpeanu a declarat luna trecută că este vorba despre “o solicitare ce datează de circa 15 ani din partea colegilor naționale de avea dreptul de a organiza admiterea la nivel de colegiu”. În iunie, președintele Alianței Colegiilor Centenare, George Cazacu, reafirma dorința colegiilor de a organiza propriile examene, spunând însă că există priorități mai mari: “Organizarea propriului examen de admitere este unul din obiectivele importante ale asociației noastre, dar odată cu trecerea timpului am fost nevoiți să constatăm că au apărut situații în care elevii cunosc mai multă carte decât unii dintre profesorii lor, în principal la discipline, cum ar fi: limbile străine, informatică. Așa că, prioritară a devenit selectarea personalului didactic la nivelul unității școlare, cel puțin pentru noi”. Tot atunci, el spunea că “Legea educației trebuie să țină cont de existența unor astfel de interese, pentru că elevii buni vin spre noi, mânați de interese ale părinților lor, ale comunității din care provin și ale lor personale”.
  • În România, sub diverse forme, examenele de admitere la liceu au început să fie eliminate în 1999, prin reforma Marga, în care a fost introdus examenul de capacitate. În primii ani au fost numeroase schimbări, capacitatea suprapunându-se sau nu cu examene de admitere, iar Evaluarea Națională a fost introdusă la începutul deceniului trecut.

Într-un raport privind “Educația în Europa de Est și Asia Centrală”, publicat în colaborare cu UNICEF în urmă cu un an și despre care Edupedu.ro a scris pe larg în acel moment, OCDE trece în revistă, între altele, sursele de inechitate ce apar pe parcursul ciclurilor educaționale, în sistemele de învățământ din regiune.

Cum vede problema OCDE:

“O trăsătură-cheie a educației în unele părți din Europa de Est și Asia Centrală este că înscrierea în învățământul secundar superior este foarte selectivă din punct de vedere academic, în comparație cu țările OCDE. În această privință, se simte o segregare puternică în rândul elevilor de liceu; elevii cu rezultate slabe și cei cu rezultate superioare sunt izolați unii de alții în multe țări din regiune, la fel și elevii din medii cu rezultate superioare și cei din medii dezavantajate socio-economic. Având în vedere diferențele înregistrate în rezultatele educaționale din unele țări ale regiunii, aceste constatări ridică semne de întrebare cu privire la echitatea sistemelor de educație regionale. Elevii din medii mai avantajate, cu o performanță academică mai bună, pot să concureze pentru locuri în licee prestigioase, pe când elevii din medii dezavantajate sau cu performanțe academice mai slabe pot fi grupați laolaltă în alte instituții. Unele țări din regiune abordează aceste probleme prin îmbunătățirea calității educației din ciclurile inferioare, întărind valoarea tuturor programelor și căilor de avans în învățământul secundar superior, precum și prin reforma mecanismelor de selecție în licee, așa încât să se pună mai puțin accentul pe rezultatele examenelor”, arată analiza OCDE.

Documentul notează că examenele de admitere la liceu, în special la liceele de elită, unde mulți elevi aspiră să ajungă, sunt o astfel de sursă de inechitate. Autorii raportului critică inclusiv sistemul folosit până acum și în România, în care evoluția academică a elevilor în ciclurile inferioare liceului este luată în calcul pentru admitere, dar pune accent pe seriozitatea problemelor care apar în momentul în care admiterea la liceele de top se face pe bază de examen.

Raportul pune această chestiune în contextul dezechilibrelor care se întâlnesc în primele cicluri de școală: “Diferențele mari între rezultatele educaționale ale elevilor de 15 ani (indicate pentru țările din regiune prin testarea PISA 2018 – n. red.) reflectă oportunitățile inegale de învățare pe care elevii le-au avut în primele niveluri de școală. Sursele acestor inegalități sunt diverse și pretind răspunsuri la fel de diverse. În contextul țărilor din Europa de Est și Asia Centrală, unde accentul se pune puternic pe concurența academică și pe identificarea elevilor de elită, o chestiune importantă este percepția în ceea ce-i privește pe elevii care nu au neapărat cele mai bune rezultate. Școlile și profesorii trebuie să dezvolte atitudini și practici (și să primească sprijin în acest sens) care să-l ajute pe fiecare elev să-și atingă potențialul deplin”.

  • “O problemă critică ce apare în felul cum sunt împărțiți elevii ține de selectarea dreaptă a elevilor în diverse grupuri. În multe țări din regiune, selecția se bazează foarte mult pe aspecte academice. Dar, întrucât educația din ciclurile inferioare este marcată de inechitate, selecția la nivelul liceelor, pe baza criteriilor academice, poate să reflecte acele inechități”, continuă raportul.

Acesta menționează, chiar, ca un pas către îndreptarea lucrurilor, tendința din ultimii ani prin care, în România sau Turcia, “e pe cale să se îmbunătățească alinierea evaluărilor cu noile curricule, așa încât să fie evaluate o paletă mai largă de competențe, în locul unui set restrâns de cunoștințe”. Astfel de tendințe sunt considerate drept un element de descurajare a “meditațiilor comerciale”, întrucât elevii ar fi mai bine pregătiți pentru examene prin educația primită la clasă. 

Foto: © Lisa F. Young | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
Școala în România – ca în Europa de Est și Asia Centrală: predare tradițională, cu accent mai mult pe profesor, decât pe nevoile elevilor – raport OECD / Cazul aparte al școlilor de limbă rusă din Republica Moldova
Elevii capabili de excelență pot promova doi ani de studii într-un an școlar, iar colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să devină unități-pilot, anunță ministrul Cîmpeanu / Acesta își reafirmă sprijinul pentru admiterea prin concurs în clasa a IX-a la colegiile naționale
Nu am avut suficientă autonomie pentru a ne selecta profesorii, spune George Cazacu, președintele Alianței Colegiilor Centenare / Cîmpeanu: „Autonomia va fi puternic susținută” în proiectul viitoarei legi a Educației

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Doi elevi au cerut tuturor inspectoratelor județene informații despre navetă, educația pentru minorități, “ilegalități” printre profesori. Raportul rezultat: Doar 1 din 6 navetiști ar fi primit bani pentru decont / În 9 județe nu se face deloc școală în limba maternă

Mai puțin de 20% dintre elevii navetiști din România ar fi primit bani pentru decontarea navetei în anul 2020-2021, potrivit estimărilor făcute de un “grup informal de inițiativă”, numit “Cu…
Vezi articolul

EXCLUSIV Profesoară la Universitatea Armatei Române, val de postări conspiraționiste anti Zelenski pe Facebook / Universitatea: Postările ”nu au legătură cu activitatea și atribuțiile profesionale” / Cum a încercat un coleg al profesoarei să intimideze G4Media.ro

Un cadru didactic de la ”Universitatea Națională de Apărare Carol I” a postat pe Facebook un un val comentarii anti-Zelenski și numerose teorii conspiraționiste care au generat sute de like-uri…
Vezi articolul

Ciprian Teleman, favorit ca ministru la Cercetare-Digitalizare – SURSE. Este președintele PLUS Ilfov, cu studii de geologie, dar carieră recentă în coaching de business, inteligență emoțională și managementul stresului și venituri principale din activități financiar-contabile

Persoana avută în vedere de USR-PLUS pentru a conduce Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în viitorul guvern, Ciprian Teleman, este o persoană polivalentă, din câte reiese din informațiile publice și…
Vezi articolul

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul

ANALIZĂ Cea mai mare rată de promovare la Bac din ultimii 13 ani, cu cea mai mică generație de participanți din ultimii 30 de ani / Peste 91 de mii de tineri au luat diploma după ce 46 de mii de note au fost modificate de contestații

Numărul candidaților promovați la Bacalaureat 2022 este de 91.332, cu 2.741 de candidați mai mult decât anul trecut, potrivit Ministerului Educației. Este al doilea cel mai mare număr de elevi cu…
Vezi articolul