Școala în România – ca în Europa de Est și Asia Centrală: predare tradițională, cu accent mai mult pe profesor, decât pe nevoile elevilor – raport OECD / Cazul aparte al școlilor de limbă rusă din Republica Moldova

8.704 vizualizări
Foto: © Koba Samurkasov | Dreamstime.com
Profesorii din România, ca cei din majoritatea țărilor est-europene și din fosta URSS, continuă să folosească un model tradițional de pedagogie, bazat pe predare unidirecțională și pe memorizare, în pofida faptului că acesta ar putea să nu fie cel mai potrivit pentru dezvoltarea abilităților și competențelor de care au în prezent nevoie copiii, potrivit unui nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Și în România, chiar dacă în mai mică măsură față de alte țări din regiune, continuă să predomine modelul de instruire în care profesorul are rolul central. Cu ce fel de rezultate ale elevilor se asociază această tendință în modelul de predare? Potrivit raportului citat, România – țară care la testele PISA 2018 s-a clasat pe ultimele locuri în UE și a avut rezultate mult sub media OECD – ocupă o poziție medie în rândul țărilor din Europa de Est și Asia Centrală care au participat la evaluarea internațională de acum 3 ani, toate aflate sub media OECD.
  • Același document notează din nou avansul considerabil înregistrat de Republica Moldova, dar și faptul că, în această țară, elevii vorbitori de limbă română care au învățat în școli cu predare în limba rusă au înregistrat rezultate mai bune decât cei din școli cu predare în limba română. Detalii, mai jos.
Despre practicile de predare și efectele lor

Potrivit raportului “Educația în Europa de Est și Asia Centrală – Constatări în baza PISA”, publicat recent, în regiune continuă să fie folosite tehnici tradiționale care nu țin cont de studiile internaționale recente, care argumentează că o abordare activă, centrată pe elevi, îi poate ajuta mai mult pe aceștia să dobândească setul de competențe necesare în prezent – creativitate, gândire critică, colaborare în rezolvarea problemelor, comunicare. În plus, amintește documentul, cercetările relevante acum arată că practicile tradiționale de predare perturbă tipurile de instruire ce permit elevilor să învețe personalizat, lucru necesar pentru creșterea incluziunii.

Indicii luați în calcul pentru evaluarea modului de predare, în cadrul analizelor făcute pe baza rezultatelor PISA 2018, arată că în școlile din România se întâlnește în continuare, chiar dacă într-o mai mică măsură, modelul comun al regiunilor Europa de Est și Asia Centrală – mai mult accent pe instruirea în care profesorul joacă un rol central și mai puțin pe cea în care elevul – prin elemente precum feedback-ul și instruirea adaptată nevoilor elevilor – este în centrul actului educațional.

Practicile profesorilor în Europa de Est și Asia Centrală / sursa: Raport OECD

Potrivit documentului, în toate cele nouă țări din regiune pentru care există date, instruirea în care profesorul joacă rolul central este cea mai comună formă, comparativ cu media OECD. Dacă România se încadrează în media OECD privind entuziasmul profesorilor, sistemul educațional local urmează în continuare, într-o măsură mai mică, modelul regional al lipsei de adaptare la instruirea adaptată nevoilor elevului.

În toate țările, cu excepția Kazahstanului, deci și în România, elevii au înregistrat rezultate mai slabe, la citire, în cadrul PISA 2018, pe măsură ce erau expuși mai mult predării în care profesorul are rolul central, rezultatele îmbunătățindu-se în momentul în care ei raportau o expunere mai mare la modelul de instruire adaptată nevoilor elevilor.

Performanța elevilor – instruire centrată pe profesor vs. instruire bazată pe nevoile elevilor / Sursa: Raport OECD

Tot din punct de vedere al profesorilor, România și Croația figurează ca excepții notabile într-un aspect-cheie, în ceea ce-i privește pe profesori: la nivelul celor două regiuni, cu excepția celor două țări, se face simțită un nivel al entuziasmului profesorilor sub media OECD, în condițiile în care, cu excepția Kazahstanului, elevii au rezultate mai bune atunci când percep un entuziasm mai ridicat din partea profesorului.

Performanțele elevilor: România – în eșalonul secund la nivel regional

Potrivit raportului OECD, publicat recent, România se află în plutonul secund printre țările din zonă, din punct de vedere al mediilor înregistrate. Toate țările din cele două regiuni, luate în considerare pentru această analiză, au avut scoruri sub media OECD, însă unele se apropie de aceasta, pe când altele sunt mult în urmă. Astfel:

  • Medii de peste 450 de puncte au înregistrat Croația, Belarus, Ucraina, Turcia
  • Medii între 400 și 450 de puncte au înregistrat România, Bulgaria, Moldova, România situându-se în preajma mediei regionale
  • Medii în jurul pragului de 400 de puncte sau mai mici au înregistrat Kazahstan (în pofida unui rezultat la matematică similar cu al României), Georgia, Azerbaidjan (Baku).
Performanța medie – citire, matematică, știință, în țările din Europa de Est și Asia Centrală / Sursa: Raport OECD
România – scor la citire în 2018 ca în 2000, pe când “liderii” regionali, dar și Moldova au progresat

Același raport verifică avansurile înregistrate de țările din regiune la capitolul Citire, notând că cel mai mare progres aparține Republicii Moldova, care a plecat de la 388 de puncte în 2009 pentru a ajunge la 424 (aproape cât al României – 428) în 2018. Dintre țările luate în calcul pentru această comparație, dintre țările aflate în frunte, Turcia și Croația au înregistrat avansuri (considerabil în cazul Turciei), pe când România a stagnat (același scor la Citire în 2018 ca în 2000 – 428), iar Bulgaria a înregistrat un regres față de primele ediții PISA la care au participat.

Evoluția în cadrul PISA – Citire / Raport OECD

Raportul notează, totodată, că în regiune se face simțită o lipsă profundă de echitate și că, în medie pentru aceste țări, băieții au de obicei rezultate mult mai slabe decât fetele, comparativ cu valorile medii internaționale. Totodată, cele mai multe fiind țări cu un număr mare de școli în zone rurale, elevii din zonele urbane au de obicei rezultate mult superioare celor de la sate, comparativ cu alte țări OECD.

La capitolul citire, documentul indică faptul că, față de cele mai multe țări din regiune, România are rezultate mai bine atunci când sunt evaluate abilitățile meta-cognitive (înțelegerea textului, sumarizarea, evaluarea credibilității), rămânând, totuși, sub media OECD. În ceea ce privește abilitatea elevilor de a evalua credibilitatea informațiilor, România se află la un nivel similar Belarusului și Croației, fiind depășită de Republica Moldova, dar și de Ucraina – țară care depășește media OECD din acest punct de vedere.

Abilități meta-cognitive în cazul elevilor din Europa de Est și Asia Centrală / Sursa: Raport OECD
Cazul aparte ar predării în limba rusă în Republica Moldova / Kazahstan

OECD arată că, în cadrul PISA 2018, a încercat să analizeze în ce măsură există diferențe de învățare în țările unde predarea se face atât în limba populației majoritare, cât și în limba rusă. Pentru fiecare dintre țările analizate – Azerbaidjan (Baku), Kazahstan, Republica Moldova și Ucraina – au fost luate în calcul doar rezultatele elevilor care vorbesc limba majoritară (în cazul Moldovei, limba română).

Rezultatele arată că în Republica Moldova – situație ce se regăsește și în Kazahstan, cu elevii care vorbesc limba kazahă – elevii care vorbesc limba română, dar care merg la școli în limba rusă au rezultate mai bune decât cei din școli unde e folosită limba română. 

  • Potrivit raportului, “aceste constatări sugerează că factori ce țin de școală, care se referă la limba de predare (de ex., manuale), ar putea afecta performanța elevilor în Kazahstan și Moldova. Totuși, constatările trebuie interpretate cu atenție. Dacă limba vorbită acasă și mediul socio-economic sunt factori importanți, ei nu reprezintă complet toate diferențele dintre populațiile vorbitoare de kazahă/română și cele vorbitoare de rusă din Kazahstan și Moldova. E posibil ca variabile care nu au fost luate în considerare (situația părinților, de exemplu) să contribuie la explicarea acestor diferențe”.

Raportul complet poate fi consultat aici.

Citește și:
Republica Moldova, una dintre revelațiile PISA 2018. La Științe a întrecut România, iar la celelalte două domenii este foarte aproape
Rezultate PISA 2018. Învățământul românesc, ultimul la matematică și penultimul la citire și științe din Uniunea Europeană. Cine e pe primul loc în PISA 2018
Raport al Ministerului Educației, despre PISA 2018: Rezultatele elevilor români sunt aproape de cele din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite / În top PISA 2018 sunt China, Estonia și Finlanda

Foto: © Koba Samurkasov | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


4 comentarii
  1. Toți suntem buni la teorie dar la practica nu știe nimeni ce sa facă , așa și cu articolele astea și cu comentarii pseudopedagogice. Mai întâi să predați și apoi să vorbiți. Să aveți ceva mai multă experiență la catedră și să predați la elevi ce provin din medii de mijloc sau elevi de care nu se interesează nimeni , elevi cu părinți plecați sau in care părinții nu au cine știe ce educație☹️. Când veți preda in provincie in scoli în care te lupți cu morile de vânt , adică tu vorbești și tot tu răspunzi la întrebări ( nu primești nici un răspuns ),sau vorbești cu pereții că elevii nici măcar nu deschid un caiet să vadă ce au ptr a doua zi sau nu își schimbă nici caietele din ghiozdan ptr că au caiete universale, atunci sa discutam de predare bazata pe memorare.

  2. Cum de puteti generaliza?
    E absurd sa trageți concluzia generala din cauza ca exista un grup de profesori de genul celui descris de dvs.

  3. În pedagogie se cunosc trei elemente de predare: educația centrată pe profesor – magistrocentrism -, educația centrată pe materie – tehnocentrism – și educația centrată pe elev – pedocentrism.
    În magistrocentrism, profesorul este cel care decide ce și cum se predă, cât anume și în ce fel. Este educația veche, de tip “domnul Vucea”.
    Tehnocentrismul este un pat a lui Procust: materia e una și elevul trebuie modelat în funcție de ea.
    Pedocentrismul este educația actuală, în care materia este fasonată și predată în funcție de elev, de nevoile lui particulare (educație diferențiată).
    Educația românească se laudă cu un pedocentrism sută la sută, însă oricine parcurge programele școlare își dă seama că are în față un tehnocentrism feroce. Ca în orice domeniu din România, una se spune și alta se face. Valul de analfabetism în care ne scăldăm n-ar trebui să fie o surpriză pentru nimeni.
    Până nu descongestionăm și aerisim programele nu avem nicio șansă. O schimbare pe care ar trebui să o facem IMEDIAT, este ca cei care fac parte din echipele de alcătuire a programelor, din echipele care redactează manualele școlare sau subiectele de examen să fi predat la grupa de vârstă respectivă un anumit număr de ani. E o cerință logică și de bun simț, la fel cu unui chirurg i se cere un rezidențiat înainte de a pătrunde în sala de operație. Din păcate povestea s-a mai pus pe tapet, însă fără rezultat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Csaba Asztalos: Vindem iluzii cu notele. Discriminarea nu ar rezulta din anularea examenelor din cauza pandemiei, ci din faptul că nu există un sistem de notare unitar / Soluția ar fi să se introducă teze unice

“Discriminarea nu ar rezulta din faptul că nu organizezi examenele naționale din cauza pandemiei COVID-19. Discriminarea ar rezulta din faptul că nu există un sistem de notare unitar, în practică,…
Vezi articolul