“Toți copiii se întorc la clase”, obiectiv prezidențial depășit de planurile de petreceri și festivaluri de vară ale premierului: redeschiderea rapidă a școlilor pentru toți elevii se stinge subit, în timp ce Cîțu face calcule pentru Untold și NeverSea – Analiză Edupedu.ro

“Toți copiii se reîntorc în clase”, un deziderat pe care președintele Klaus Iohannis și membrii guvernului l-au vehiculat în ultima lună, invocând interesul superior al educației copiilor, este diluat tot mai mult pe măsură ce copiii reiau școala după vacanța forțată din aprilie. Semnele recente că oficialii vor, așa cum se întâmplă în larga majoritate a țărilor europene, o revenire a tuturor elevilor la clasă înainte de sfârșitul anului școlar în curs, în ideea că fiecare zi contează când e vorba de învățătură, se estompează de la o zi la alta. Declarativ, autoritățile bat în retragere fără să ofere argumente științifice sau să-și asume decizii politice pentru acțiunile lor. Astfel, lucrează în aceeași manieră în care, în toamnă, au decis fără niciun argument științific închiderea școlilor. Singura diferență: între timp, au luat unele măsuri în interesul copiilor, chit că acestea vizează probleme care oricum n-ar fi trebuit să existe. 

• Diluarea deciziei privind revenirea tuturor elevilor la școală se simte în contextul în care și alte țări europene au început sau continuă procesul de revenire a elevilor la clase. Acolo, însă, în mai toate cazurile există o planificare clară, ce prevede întoarcerea copiilor din online la școala “față în față” pentru toate categoriile de vârstă. Iar dacă se întâmplă să nu existe decizii, există eforturi susținute pentru a lua acele decizii.

Declarațiile de miercuri ale premierului Cîțu, coroborate cu cele de joi, despre planurile de redeschidere de peste vară, creionează măcar teoretic posibilitatea ca mari festivaluri precum Untold și NeverSea să aibă loc înainte ca toți elevii să se întoarcă la școala față în față, în pofida sloganului vehiculat de la începutul anului, că școala în ansamblul ei ar avea prioritate la redeschidere.

Reîntoarcerea tuturor elevilor la clasă: de unde am plecat

Vacanța de o lună, decisă inopinat de autorități și care a ținut copiii în afara școlii pe parcursul lui aprilie, se contura a fi “hotarul” celei de-a doua faze de deschidere a școlilor, după cea parțială de la începutul anului. Momentul a fost marcat de însuși președintele Klaus Iohannis:

• “Obiectivul principal este reîntoarcerea în clase a tuturor elevilor cât mai curând posibil, dar acest lucru depinde direct de evoluția epidemiologică”, susținea președinția în primele zile de vacanță, pe 8 aprilie.
• “Toți copiii se reîntorc în clase” era primul efect listat, pe 23 aprilie, de președintele Iohannis, într-un mesaj în care acesta argumenta în favoarea vaccinării, așa încât să “revenim cât mai curând la normalitate!”.

Poziționarea de atunci a fost urmată, la nivelul executivului, de măsuri care sugerau o intenție reală de revenire a cât mai multor elevi la clasă, în etape. Ministrul Educației și/sau Guvernul au decis, între altele:

• Revenirea mai multor elevi la școală, cu prezență fizică, indiferent de scenariu – inclusiv elevii cu cerințe educaționale speciale
• Desființarea scenariului roșu, comasat cu cel galben
• Desfășurarea Evaluărilor Naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, care anul trecut au fost anulate

Aceste măsuri vizează probleme care n-ar fi trebuit să existe. În privința scenariului roșu, restricțiile fuseseră limitate oricum prin măsuri luate anterior, începând cu luna martie. În cazul elevilor cu CES, aceștia fuseseră eliminați oricum din planificarea școlii față în față în pofida avertismentelor repetate că situația îi afectează grav și în pofida exemplelor altor țări, unde aceștia au avut, adesea, posibilitatea să meargă la școală, alături de copiii angajaților din sectoarele esențiale, chiar și când școlile erau închise pentru cei mai mulți elevi.

Unde ne aflăm

În tot acest răstimp, nu a fost prezentat niciun plan clar de revenire la școală a elevilor din clasele care au stat online, până acum, în scenariile galben și roșu. Iar momentul începerii școlii, după pauza de o lună, a fost cel de trecere de la accentul pe obiectiv – întoarcerea tuturor la școală – la cel pe condițiile în care acest obiectiv ar putea fi, eventual, atins. Astfel:

• Pe 4 mai, înaintea primei zile de școală, ministrul Educației menționa că peste două săptămâni ar fi posibil să fie făcută o “fotografie de moment” a situației, o analiză a condițiilor epidemiologice pe baza căreia să înainteze propunerea de întoarcere a tuturor elevilor la școală

• La o zi distanță, premierul Cîțu spunea că “nu am discutat cu domnul ministru [al Educației] care sunt condițiile” dar că e nevoie ca “tot personalul din sistemul de învățământ să fie vaccinat” înainte “să putem să discutăm” despre întoarcerea tuturor elevilor la clasă. Șeful guvernului a legat, astfel, întoarcerea tuturor la școală de un obiectiv imposibil de atins: tot miercuri, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, a fost nevoit să corecteze afirmațiile premierului, repetând ce mai spusese cu doar o săptămână în urmă și în reacție la declarațiile ministrului Cîmpeanu: “nu putem avea rată de acoperire vaccinală de 100% în orice segment populațional”.

• Tot în prima zi de școală, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a intervenit la rândul său, arătând că spusele premierului nu erau doar o simplă eroare sau o contradicție cu membrii propriei echipe, așa cum se întâmplă adesea (două cazuri, ambele tot de miercuri, 5 mai). Ea a spus, folosind condiționalul, că “ar trebui ca pandemia să fie foarte bine controlată și incidența să fie extrem de redusă, ceea ce nu cred să se întâmple în două săptămâni”.

În niciuna dintre aceste luări de poziții nu au fost invocate argumente științifice privind opțiunea de amânare a revenirii tuturor elevilor la școală, așa cum nu autoritățile nu și-au asumat politic vreo măsură – fie revenirea tuturor la clasă, fie ca cei din multe clase de gimnaziu și liceu să rămână într-o situație ce produce dezechilibre care pun probleme de “securitate națională”, după cum însuși ministrul Cîmpeanu a atras atenția.

Atitudini similare în momentul închiderii școlilor și în cel al deschiderii parțiale

Aceeași atitudine au avut-o oficialitățile și în toamnă, înaintea alegerilor generale, când au decis fără niciun argument științific închiderea școlilor pe termen lung. Spre deosebire de actualul ministru, care face adesea trimiteri la exemplele altor țări, acestea reprezentau atunci, pentru fostul ministru al Educației, o “comparație periculoasă”.

La începutul anului, când au decis în cele din urmă reluarea școlii pentru o parte dintre elevi, au etalat mai multă fermitate, invocând nevoile copiilor și exemplele altor țări (“evident că ne-am uitat puțin în jur să vedem ce fac alții”, spunea atunci președintele) și afirmând că este vorba despre o asumare politică, dată fiind impactul major al problemei.

Acea fermitate avea să se dilueze în dispute de durată, între membrii Guvernului (premier, ministrul Educației, ministrul Sănătății), pe teme precum:

• testarea extinsă în școli, pentru care premierul a presat, înainte ca situația să rămână ca la început, după tentative de introducere a unor teste neinvazive
• Continuarea școlii în condiții de creștere a numărului de cazuri Covid – soldată în cele din urmă și inopinat cu o vacanță de o lună
• Aplicarea scenariului hibrid în unele situații, deși ministrul Cîmpeanu dorea să-l elimine

Între timp, multe alte țări europene au avut la rândul lor școlile închise și au trecut integral sau aproape integral la predarea online, în această primăvară. Altele au ținut școlile deschise în pofida situației pandemice. Dintre cele care au închis, totuși, revenirea la școală a început – și continuă – după o planificare clară, ce vizează revenirea tuturor elevilor la clasă, de la finalul lui aprilie până la sfârșitul lunii mai – vezi aici exemple din Franța, Ungaria, Polonia, Belgia etc.. Iar acolo unde nu există un acord pentru revenirea elevilor din clase mari, cum este momentan cazul Estoniei, problema s-a discutat săptămâna aceasta, iar pentru că nu s-a ajuns la un acord, se va discuta din nou săptămâna viitoare.

Pentru că pierderile de învățare, în pandemie, nu se calculează în luni, semestre sau un final de an în plus sau minus, ci în zile și săptămâni. Așa cum premierul Cîțu ia zile ca referință pentru renunțarea la mască pe plajă (1 iunie) și la organizarea Untold și NeverSea (“mai aproape de 1 august sau după 1 august”.)

Photo 208711983 © Grungemaster – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.