Examenele de admitere la colegiile naționale și chestiunea limbii române la Bacalaureat sunt “subiecte deschise”, reafirmă ministrul Cîmpeanu, după valul de critici și amendamente legate de aceste teme. El invocă și o a treia posibilă probă în cadrul examenelor de la Colegii

3.581 de vizualizări
Foto: Captură – Forumul Educației la Iași 2022 / Facebook.com
Colegiile Naționale ar putea să organizeze și o a treia probă de admitere la liceu, după cum a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, în cadrul Forumului Educației la Iași 2022. El a făcut mențiunea în cadrul unor comentarii pe tema chestiunii examenului de admitere la colegii, prevăzută în proiectul legii învățământului preuniversitar, contestată de un număr mare de entități în dezbaterile din ultimele săptămâni. Ministrul a spus, în context, că acest subiect este în continuare unul “deschis”.

El a declarat și în urmă cu aproape o lună că tema admiterii la Colegiile naționale este una de dezbătut și că ar putea fi introduse sau schimbate prevederile existente, precum cele referitoare la entitățile care elaborează subiectele de examen. Tot atunci, el invoca nevoia de încredere în profesori, în astfel de cazuri.

Acum, după săptămâni de critici și amendamente pe această temă, el constată că “nu există încredere în cadrele didactice” și precizează că subiectul este în continuare “deschis”. La fel descrie și tema modalității de evaluare a cunoștințelor de limba română la bacalaureat – alt subiect intens discutat în ultima vreme, în condițiile în care profesorii de limba română și alte organizații au solicitat testare separată pentru această disciplină.

La examenele de admitere propuse, „disciplinele sunt aceleași: matematică și limba română. Plus, dacă un colegiu național dorește, cu condiția să anunțe din timp, o a treia probă la limba engleză, de exemplu, sau la informatică poate să facă acest lucru și poate să se orienteze către acel grup de absolvenți de clasa VIII-a care au un nivel ridicat de competență în acel domeniu care este de interes pentru performanța în acel colegiu, așa a fost gândit”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Acesta a spus că „subiectele pot fi făcute tot de către Centrul Național de Evaluare, spre exemplu. Subiectele pot fi făcute de către Academia Română prin institutele Academiei Române. Subiectele pot fi făcute de Societatea Română de Matematică”.

„Este deschis și subiectul examenului de bacalaureat, care în momentul de față se finalizează cu o diplomă de bacalaureat care este un simplu acces în facultate.”

El a punctat că „este iarăși examenul de bacalaureat o modalitate de a îmbina excelența cu echitatea, dar care este, de asemenea, în discuții. Este în discuții inclusiv din perspectiva, vă spun foarte onest, din care există o probă specifică la proba maternă și luăm în calcul, este un subiect pe care l-am lansat pentru a fi clarificat, dacă nu cumva e bine să scoatem din tot acel pachet de discipline limba și literatura română, inclusiv gramatica, în paralel cu acea probă, este și aceasta o variantă”.

Declarațiile ministrului Cîmpeanu pe tema admiterii la colegiile naționale și în privința noului BAC

Sorin Cîmpeanu: „Admiterea în liceu, pentru cele 211 colegii naționale, este o solicitare de multă vreme. Vă explic foarte simplu. Se constituie într-o șansă în plus pentru elevi, într-o șansă în plus. Este o cerere de foarte mulți ani a colegiilor naționale. Lucrurile sunt deschise, legile sunt încă deschise până pe 24 august. Experiența dumneavoastră ne poate aduce clarificări.

În momentul de față vă spun ce știu. Unu – este o șansă în plus, trebuie să se încheie înainte de inițierea evaluării naționale. Doi – s-a propus nivelul de 100%, toate locurile să fie scoase la concurs prin concurs propriu de admitere. Este o propunere formulată în raportul România educată, formulată de către dumneavoastră, cei care reprezentați colegiile naționale. Sigur, între timp am înțeles că s-au mai revizuit din puncte de vedere. Am spus, e mult 100%, trebuie să lăsăm locuri și pentru distribuția prin evaluare națională, pentru că am propus acest lucru din nevoia de just echilibru între echitate și excelență. În colegiile naționale, da, nu numai acolo, dar în colegiile naționale se poate susține excelența. Este un alt subiect cu susținerea centrelor de excelență. (…) Maximum 90%, am avut o întâlnire cu directorii de colegii naționale, cred că sunteți în sală participanți da acea întâlnire, am primit întrebarea: noi dacă vrem să avem doar 75% concurs propriu de admitere și 25% (locuri ocupate prin evaluarea națională – n. red.), evident 75% se încadrează în ceea ce am propus, în maximum 90%. Și 60% se încadrează, și 50%, și 30% și 0 se încadrează în maximum 90%. Este o modalitate de a lăsa decizia la nivelul acestor colegii, care au demonstrat că pot să facă performanță.

Doi – disciplinele sunt aceleași: matematică și limba română. Plus, dacă un colegiu național dorește, cu condiția să anunțe din timp, o a treia probă la limba engleză, de exemplu, sau la informatică poate să facă acest lucru și poate să se orienteze către acel grup de absolvenți de clasa VIII-a care au un nivel ridicat de competență în acel domeniu care este de interes pentru performanța în acel colegiu, așa a fost gândit.

Am constatat cu tristețe că nu există încredere în cadre didactice. O spun direct, ați văzut, nu este niciun secret, se vor face meditații cu candidații. Bun, în urmă cu 40 de ani când am dat examen de treapta întâi la Sf. Sava, la matematică – fizică, nu mi-a trecut prin cap să pun la îndoială moralitatea profesorilor care fac subiectele. Acum am înțeles că am început cu asta, nivelul de încredere este mult mai scăzut. Ok, în regulă. Subiectele pot fi făcute tot de către Centrul Național de evaluare, spre exemplu. Subiectele pot fi făcute de către Academia Română prin institutele Academiei Române. Subiectele pot fi făcute de Societatea Română de Matematică. Apropo, ați văzut: locul 5 mondial, prima olimpiadă internațională de matematică a fost în România, în 1959, inițiativa România. Deci învățământul românesc are rezultate, învățământul romanesc merită încredere, profesorii români merită încredere, profesorii românii merită susținere din perspectiva formării, din perspectiva accesului în cariera didactică, din perspectiva unor reglementări care să le consolideze prestigiul și, nu în ultimul rând, de salarii decente și corect raportate la importanța muncii lor. Deci, e deschis subiectul pentru admitere, concurs propriu, liceu, împreună cu evaluarea națională.

Este deschis și subiectul examenului de bacalaureat, care în momentul de față se finalizează cu o diplomă de bacalaureat care este un simplu acces în facultate. Atât și nimic mai mult. Noi vrem să avem în urma examenului de bacalaureat și un certificat credibil de atestare a competențelor. Credibil, subliniez, nu formal. Nu cum avem acum probele de competențe în care e suficient să te prezinți, că ai luat acel certificat pe care, sigur, l-ai luat, dar niciun angajator și nicio universitate nu se uită la el. (…)

Ieșiți din paradigma actuală. Acest bacalaureat îl vor da niște elevi care vor învăța după niște planuri cadru, începând cu septembrie 2023, pe care nu le cunoașteți, pe care nu le cunosc, la care se lucrează (…). Se lucrează la planuri cadru, examenul va fi pentru acei elevi care vor fi urmat patru ani de liceu cu 30% curriculum la dispoziția școlii, își vor putea alege o probă, și aici o să avem o reformulare în lege, dintr-o plajă mai largă de discipline care să verifice competențele avansate. Asta am dorit, asta spune legea acum. Sigur, este în discuție dacă să fie obligatorie sau să nu fie obligatorie, dacă să condiționeze promovarea bacalaureatului această probă a specializării sau nu. Vă spun care este gândirea acestei legi: dacă la toate celelalte discipline, și le-am menționat, verificăm competențele de bază, la acea probă filozofia legii este de verificare a competențelor avansate. Dacă o facem obligatorie pentru toată lumea, dacă o facem în așa fel încât să condiționeze promovarea bacalaureatului, va trebui să avem, din perspectiva științelor educației, itemi pe trei categorii mari: pentru nota cinci – subiecte ușoare, pentru note de până la opt – subiecte de dificultate medie, și atunci nu mai putem vorbi de competențe avansate. Ori vrem competențe avansate și lăsăm la decizia elevului (…).

Este iarăși examenul de bacalaureat o modalitate de a îmbina excelența cu echitatea, dar care este, de asemenea, în discuții. Este în discuții inclusiv din perspectiva, vă spun foarte onest, din care există o probă specifică la proba maternă și luăm în calcul, este un subiect pe care l-am lansat pentru a fi clarificat, dacă nu cumva e bine să scoatem din tot acel pachet de discipline limba și literatura română, inclusiv gramatica, în paralel cu acea probă, este și aceasta o variantă.”

Informații de context

Eliminarea examenelor de admitere la colegiile naționale sau organizarea acestora cu subiecte unice la nivel național – sunt solicitări ale profesorilor din comunitatea Merito, potrivit unui document cu propunerile de modificare a proiectului Legii învățământului preuniversitar. 

Elevii care încep clasa a VII-a în această toamnă pot trece în clasa a IX-a, în 2024, printr-un examen de admitere susținut la Colegiile Naționale, potrivit propunerilor din noua Lege a Educației.

Proiectul de lege prevede la art. 74 alin. (2) că “unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum 90% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale”.

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, a spus în cadrul unei dezbateri că admiterea separată la liceu „este o mutare dată în plic de aceste alianțe centenare, care își creează niște meditații pe bani grași, în grupuri de către niște elevi, pentru că nu înțeleg, în acest moment, în aceste colegii, și bătălia este la aceste 15-20 de colegii la nivel de București, nu la nivel de județe unde există 1-2 colegii”. – detalii aici

Edupedu.ro a scris că un chestionar de consultare pentru părinți, cu privire la admiterea la liceu și noul Bacalaureat din proiectul de lege a învățământului preuniversitar, a fost lansat de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți. La sondaj au participat 61.552 de respondenți, potrivit Federației citate. Doar 12% dintre părinții participanți la acest sondaj susțin examenul de admitere la colegiile naționale.

7 din 10 profesori participanți la un sondaj World Vision România cred că examenele de admitere la colegiile naționale vor oferi mai puține șanse de admitere elevilor din medii dezavantajate. Organizația a atras atenția că „o astfel de măsură este neconstituțională și discriminatorie fiindcă limitează accesul la învățământ obligatoriu, de calitate pentru toți copiii”.

Organizația Salvați Copiii solicită renunțarea la admiterea la colegiile naționale, reintroducerea bursei de studiu, printre multe alte propuneri trimise deja Ministerului Educației. Instituția a lansat și un chestionar online în care îi provoacă pe elevi, studenți, părinți și profesori să reacționeze și să-și spună părerea, ideile sau propunerile pentru aceste două proiecte de legi. Mai multe detalii aici

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, a declarat într-un interviu pentru Edupedu.ro că se va ști cu un an înainte cine face subiectele pentru admiterea la colegiile naționale.

În ceea ce privește o problemă ridicată de mulți părinți, anume meditațiile cu profesori din colegiile naționale care pot fi implicați în elaborarea subiectelor de examen, Cristescu a spus că, în lege, sunt prevăzute sancțiuni: “inclusiv pierderea titulaturii pentru acte care nu sunt conforme cu… vă dați seama, eu ca profesor sincer nu aș face meditații, nu aș face meditații, dacă aș ști că un copil care poate nu a luat acest examen și care a plătit, a participat, mă va reclama și voi ajunge în situația să îmi pierd titulatura în acel colegiu”.

Sute de părinți au semnat o petiție prin care cer să nu fie organizat un concurs separat de admitere în colegii. Inițiatoarea petiției consideră că această prevede ar putea avea următoarele urmări: „se încurajează meditațiile cu profesorii din colegii”, „dispare corectitudinea cu privire la admitere – se pot face subiecte cu dedicație”, „dispare transparența admiterii – corectarea se va face în colegiul respectiv, nu de către corectori din alte județe”, „este greu de evaluat nivelul copilului pentru a ști unde să se înscrie la admitere”, „nu se asigură accesul corect și transparent tuturor candidaților, nu doar pentru un grup dedicat”.

Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, subiectele ar urma să fie elaborate de Societatea de Științe Matematice, Institutul de Lingvistică, Academia Română, „de colective externe de experți, de colective de profesori dintr-un grup de 10-12 colegii care vor să se unească și să aibă subiecte unice”.

Amintim că ministrul Cîmpeanu a anunțat anul trecut că examenul de admitere în liceu organizat înainte de Evaluarea Națională s-ar putea întâmpla “din toamna anului în care va trece o nouă Lege a Educației”. Mai multe detalii aici.

Amintim că Edupedu.ro a scris că eliminarea vechimii de cel puțin 75 de ani dintre criteriile de desemnare a titlului de colegiu național a fost menționată de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ca posibilă soluție pentru a “susține performanța”. – Mai multe detalii aici

Despre noul examen de Bacalaureat

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Astfel, elevii de clasa a XII-a vor susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, vor fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului va fi facultativă.

Vezi mai jos structura bacalaureatului, potrivit proiectului legii Educației:

Cadrele didactice din comunitatea Merito propun ca proba la Limba română să fie dată separat de celelalte discipline.

Amintim că Edupedu.ro a scris că, potrivit Asociației Profesorilor de Limba Română, includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”.

Ce a spus secretarul de stat Bogdan Cristescu într-o recentă dezbatere organizată de Coaliția pentru Educație:

“Ponderea de limba română acum are o pondere de 30%, este o probă din trei. În Bacalaureat așa cum este văzut, are o pondere mai mare de atât, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României. Deci este o abordare patriotică, poate, dar cu care eu nu sunt de acord. În niciun caz Limba română nu are o pondere mai mică decât acum. Doi: de ce este disciplină separată la minorități? Nu cred că puteam să băgăm itemii de minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică. E normal ca Limba română să fie aceeași pentru toți cetățenii României care dau examenul de Bacalaureat, iar cei care vor să dea ceva în plus, cum sunt cei cu minoritatea, dau [probă de] limbă [maternă] cum dăm noi proba E.” 

Citește și:
Eliminarea examenelor de admitere la colegii sau organizarea lor cu subiecte unice la nivel național – propunere a profesorilor Merito
VIDEO Îngroșarea buzunarelor profesorilor care predau în aceste colegii, asta este admiterea separată la liceu, potrivit lui Iulian Cristache, președintele Federației Părinților
7 din 10 profesori participanți la un sondaj World Vision România cred că examenele de admitere la colegiile naționale vor duce la inechitate / O astfel de măsură este “neconstituțională și discriminatorie”, susține organizația / 11 recomandări pentru modificarea proiectului de lege
Părinții sunt întrebați dacă sunt de acord cu examenul la Colegiile naționale care suspendă obligativitatea Evaluării Naționale și dacă sunt de acord cu noul Bacalaureat din proiectele de legi ale Educației – sondaj lansat de Federația Părinților
Doar 12% dintre părinții participanți la un amplu sondaj susțin examenul de admitere la colegiile naționale / Federația părinților propune ca Evaluarea Națională să rămână singura formă de testare pentru admiterea la liceu
Organizarea unui examen separat de admitere de către Colegii încalcă egalitatea de șanse a elevilor, subiectele fiind făcute de fiecare școală/grup de școli, nu de către o singură instituție pentru toate liceele, avertizează Asociația Națională a Profesorilor de Limba Română
Întrebare pentru profesori, în dezbaterea pe legile educației: În ce măsură sunteți de acord ca examenele de admitere să fie organizate separat de către colegiile naționale? – organizația Salvați Copiii
Elevii capabili de excelență pot promova doi ani de studii într-un an școlar, iar colegiile naționale care înființează clase de excelență trebuie să devină unități-pilot, anunță ministrul Cîmpeanu / Acesta își reafirmă sprijinul pentru admiterea prin concurs în clasa a IX-a la colegiile naționale
INTERVIU Se va ști cu un an înainte cine face subiectele pentru admiterea la colegiile naționale, iar profesorii își pot pierde titulatura dacă fac meditații în acest sens, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu, despre modificările propuse în noua lege a Educației
Sute de părinți au semnat o petiție prin care cer să nu fie organizat un concurs separat de admitere în colegii
Subiectele de admitere la Colegiile Naționale „ar putea să nu fie elaborate de profesorii colegiilor”, spune ministrul Cîmpeanu / Dacă nu avem încredere în profesori, educația nu va face salturi de calitate
Elevii care încep clasa a VII-a în această toamnă pot trece în clasa a IX-a, în 2024, printr-un examen de admitere susținut la Colegiile Naționale, potrivit propunerilor din noua Lege a Educației
Școlile vor putea obține statutul de „colegii naționale” chiar dacă nu au 75 de ani vechime, propune ministrul Cîmpeanu ca “motivație pentru performanță” în licee
Iunie 2021 – Admiterea la liceu organizată înainte de Evaluarea Națională s-ar putea întâmpla din toamna anului viitor – anunță ministrul Educației. Cîmpeanu: Elevii admiși la liceu ar putea să nu mai dea Evaluarea Națională. Poate un liceu să lase 25% din locuri pentru ocupare prin repartizare computerizată
Media din gimnaziu să nu fie eliminată din calculul pentru admiterea la liceu, Limba română – probă separată la BAC, revenirea la note pentru Desen, Muzică și Sport, iar profesorii din palatele și cluburile copiilor să rămână la Ministerul Educației, printre propunerile profesorilor Merito
Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, spune Asociația Profesorilor de Limba Română / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Ponderea limbii române va fi mai mare în viitorul Bacalaureat, “mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”
VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze
Bacalaureat 2027. O singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent” – propunerile din proiectul noii legi

3 comments
  1. Cârpeanu vine cu altă fumigenă.
    O probă de admitere de specialitate cu ,,subiecte nationale”

    In fiecare zi deviază atenția poate, poate va zăpăci opinia publică să nu mai înțeleagă nimic.

    Nu domnule pseudoministru tot inechitate și segregare se numește.

    Colegiile și liceele pot să își dea liniștite orice probă de aptitudini, pt. a repartiza la clase de excelență unii dintre elevi, DUPĂ evaluarea națională.

    Restul e intoxicare publică de la tribuna politică, pardon a ,,forumului educației”

  2. Referitor la propunerea organizarii a mai multor probe diferite in vederea admiterii la liceu! Acest lucru este discriminare, dar in Romania CNCD, care ar trebui sa se autosesizeze la orice discriminare, il vede pe Buhnici, dar nu vede ca sute de mii de copii ce absolva clasa a VIII a vor fi pusi la linii de start diferite si la dificultati diferite ale probei, finalitatea fiind aceeasi, admiterea la liceu!
    Mama masii de treaba, daca discriminarea pregatita pentru sute de mii de copii nu conteaza, dar prostia enuntata de un om ametit da, hai sa stingem lumina! Noapte buna, Romania!

    P.S. Oare aceasta viitoare discriminare, nevazuta de cine trebuie, aduce avantaje unora, oameni importanti?

  3. Problema unei evaluări suplimentare este praful în ochi cu care se urmărește distragerea atenției de la adevărata miză: ghetoizarea educației. Elitele cu prestigiul și politicienii (a se verifica monopolul profesorilor din colegii asupra funcțiilor politizate, din inspectorate și minister), iar elevii ghinioniști cu specializările profesionale și cu angajații de rang secund. Iar acest plan se realizează prin limitarea competiției între licee, monopolul colegiilor pe filiera teoretică, monopol care se va traduce în monopolul pe resurse și privilegii. Dacă până acum mai aveau șansa la un învățământ teoretic și elevi care nu își permiteau meditatori, crescând organic și integrați printre elevii de la filiera tehnologică sau vocațională, după aprobarea legii segregarea va fi totală. Eu o numesc ghetoizare, cât timp au trecut decenii iar realitatea învățământului tehnologic și vocațional doar a fost coafată precar prin învățământul dual, în rest dezinteresul a fost constant. Tot în ultimele decenii, însă, liceele au învățat regulile concurențiale, și-au autorizat specializări noi, care nu de multe ori au pus în dificultate colegiile, mai ales pe cele care au ajuns să se plângă că le vin elevi de 4. Ideea segregării, ghetoizării și a impunerii monopolului colegiilor asupra filierei teoretice (pompos numită “asumare”), ascunde doar nevoia oamenilor politici de a își securiza zona de privilegii, resurse și de prestigiu (a se vedea câți inspectori generali sau miniștri au deschis anul școlar la licee tehnologice), anulând orice asediere posibilă în urma competiției instituționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

BREAKING Raed Arafat a decis ca elevii din localitățile în carantină, care învață la școli din localități care nu sunt în carantină, să poată da simulările pentru Bacalaureat. Reprezintă o excepție de la măsura interzicerii circulației persoanelor

Elevii din localitățile în carantină, care învață la școli din localități care nu sunt în carantină, vor putea da simulările pentru Bacalaureat din săptămâna care urmează, potrivit unei decizii luate…
Vezi articolul

Alexandru Rafila, despre redeschiderea școlilor: Am propus să înceapă întâi cu studenții și elevii de liceu / E bine să nu depășim grupuri de 15 elevi într-o clasă, să fie decalate pauzele

Şeful Societăţii Române de Microbiologie, medicul Alexandru Rafila, spune că reluarea cursurilor în unităţile de învăţământ ar putea fi făcută “gradual”, potrivit G4Media.ro. Acesta a declarat că a propus, împreună…
Vezi articolul