Rezultatele probei scrise la examenul de medic specialist în Cardiologie, susținută pe 8 octombrie 2026, au deschis o dezbatere despre corectitudinea baremelor, pragul de promovare și relevanța unei evaluări bazate pe reproducerea informațiilor din bibliografie. Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți cere recorectarea lucrărilor sau organizarea unei sesiuni extraordinare, iar Ministerul Sănătății a anunțat verificarea sesizărilor.
În paralel, medicul Silviu Ionel Dumitrescu, membru al comisiei naționale susține analizarea pragului de acces la probele următoare și o reformă a examenului, iar Colegiul Medicilor solicită verificări imparțiale și comunicarea transparentă a concluziilor.
Datele prezentate în luările de poziție indică rate de promovare de 43–50% în trei centre universitare, față de peste 80% în anii anteriori, potrivit profesorului Bogdan Alexandru Popescu, de la UMF „Carol Davila”. Aceste procente nu reprezintă un bilanț național oficial, iar analiza anunțată de Ministerul Sănătății urmează să stabilească dacă au existat erori și ce măsuri se impun.
Ce s-a schimbat la examen și ce reguli au rămas aceleași
În acest an au fost introduse subiecte și un barem unice la nivel național. Anterior, fiecare centru universitar avea propriile subiecte și propriul barem, potrivit explicațiilor ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, relatate de Agerpres.
Conf. univ. dr. Silviu Ionel Dumitrescu, care și-a asumat public participarea la comisia națională pentru proba scrisă de Cardiologie, precizează că regulile generale de notare nu s-au modificat.
„Modificarea metodologiei a introdus subiecte și un barem – unice la nivel național. Regulile generale de notare au rămas aceleași: scala de la 1 la 10, caracterul eliminatoriu al probei scrise și pragul minim de 7,00 pentru accesul la probele următoare”, a scris Silviu Ionel Dumitrescu.
Amintim că regulile pentru examenul de medic, medic stomatolog și farmacist specialist, aplicabile din toamnă, au fost schimbate prin Ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației și Cercetării, publicat joi, 6 august în Monitorul Oficial.
Principalele schimbări introduse au fost prezentate de Edupedu.ro la începutul consultărilor:
- introducerea subiectelor unice la nivel național, pentru fiecare specialitate, la proba scrisă, indiferent de centrul universitar în care susțin examenul candidații.
- comisie națională unică pentru elaborarea subiectelor;
- elaborarea securizată a subiectelor în ziua examenului;
- corectare pe baza unui barem național unic.
Promovare de 43–50% în trei centre, față de peste 80% în anii anteriori
Într-o poziție din 13 octombrie, Bogdan Alexandru Popescu, profesor de cardiologie la UMF „Carol Davila” și șeful Clinicii de cardiologie de la IUBCV „Prof. Dr. C. C. Iliescu”, indică următoarele rezultate:
| Centrul universitar | Rata de promovare a probei scrise, potrivit profesorului Bogdan Alexandru Popescu |
| București | 47% |
| Cluj-Napoca | 50% |
| Iași | 43% |
„Aceasta în condițiile în care, în anii precedenți, promovabilitatea probei scrise în aceleași centre depășea constant 80%. O scădere de asemenea amploare este greu de explicat printr-o deteriorare bruscă a nivelului de pregătire al unei întregi generații și ridică semne de întrebare importante privind examenul în sine”, precizează profesorul.
Separat, Silviu Ionel Dumitrescu afirmă că rata de promovare în rândul rezidenților aflați în coordonarea Centrului de Boli Cardiovasculare al SUUMC „Dr. Carol Davila” a fost de aproximativ 50%. El adaugă că procente asemănătoare au fost semnalate în majoritatea celorlalte centre universitare.
Silviu Ionel Dumitrescu, membru al comisiei: Pentru unii candidați, rezultatul nu reflectă pregătirea și judecata clinică demonstrate
În mesajul publicat pe 14 octombrie, Silviu Ionel Dumitrescu susține că metodologia a fost respectată în activitatea comisiei naționale, de la extragerea temelor până la elaborarea și transmiterea baremului.
În același timp, el recunoaște diferența dintre rezultatul examenului și competențele pe care spune că le-a observat în activitatea rezidenților: „Din păcate, pentru unii dintre ei, rezultatul acestei probe nu reflectă pregătirea și judecata clinică pe care le-au demonstrat, zi de zi, alături de noi.”
Note între aproximativ 4,50 și 9,50. De ce distribuția rezultatelor nu lămurește corectitudinea examenului
Rezultatele cunoscute la momentul intervenției sale se situau între aproximativ 4,50 și 9,50, cu mediana în jurul notei 7, susține Silviu Ionel Dumitrescu. El apreciază că, la o primă examinare, distribuția pare apropiată de curba Gauss și este compatibilă cu un barem strict, dar precizează că este „o distribuție statistică nu poate și nu trebuie sa mascheze eventuale erori, de aceea confirmarea corectitudinii evaluării presupune o analiză completă și verificarea punctuală a obiecțiilor privind baremul.”
Dumitrescu susține o analiză științifică independentă care să verifice enunțurile, conținutul medical, punctajele și acceptarea răspunsurilor echivalente, în raport cu bibliografia oficială.
Pragul de 7,00, pus în discuție chiar de medicul Silviu Ionel Dumitrescu
O altă problemă ridicată de Dumitrescu este raportul dintre pragul eliminatoriu, dificultatea probei și competențele minime necesare unui specialist.
„Încă de la aflarea primelor rezultate, am inițiat demersuri pentru a vedea care sunt posibilitățile de modificarea a pragului de acces la probele următoare”, afirmă acesta.
El precizează că orice modificare trebuie adoptată în cadrul legal și aplicată uniform. Pentru sesiunea actuală, identifică trei priorități: clarificarea sesizărilor, corectarea eventualelor erori confirmate și analizarea modului de stabilire a pragului.
În încheierea argumentației sale, Dumitrescu invocă o pildă relatată de Seneca în De ira, despre refuzul de a corecta o hotărâre greșită, pentru a susține necesitatea verificării și remedierii eventualelor erori.
Rezidenții cer refacerea baremelor sau o sesiune extraordinară până la finalul anului
Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți a anunțat pe 13 octombrie că a transmis Ministerului Sănătății o adresă oficială privind neregulile semnalate în sesiunea curentă.
Organizația formulează trei solicitări:
- Refacerea baremelor și recorectarea lucrărilor, de către o comisie de contestație, pentru examenele la care promovarea probei scrise este sub 30% la nivel local. SMMR prezintă acest reper drept un „standard aliniat practicilor europene și internaționale”.
- O sesiune extraordinară, în cadrul sesiunii actuale sau până la finalul anului 2026, dacă refacerea baremelor nu este posibilă. Organizația invocă un precedent din 2025, când, potrivit acesteia, proba scrisă la Medicină de Urgență a fost reluată din motive similare.
- Enunțuri clare pentru examenele care urmează, cu toate cerințele și subpunctele punctate menționate explicit.
SMMR descrie și situațiile reclamate de candidați:
„Formularea clară a subiectelor pentru comisiile care urmează să susțină examenele, cu menționarea explicită a tuturor cerințelor și subpunctelor punctate, evitând situațiile în care la un subiect de diagnostic s-a cerut definiția, sau la genetică au fost depunctați candidații pentru lipsa manifestărilor clinice necerute în enunț.”
Organizația solicită o rezolvare urgentă, deoarece sesiunea se încheie pe 3 noiembrie, și precizează că sesizarea reflectă problemele identificate până în acel moment, nu o evaluare finală.
SMMR anunță că va urmări examenele din toate specialitățile și va reveni cu demersuri suplimentare. Formularul pentru semnalarea problemelor rămâne deschis.
Ministerul Sănătății: Dacă se confirmă un barem viciat, vor fi propuse soluții
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat pe 13 octombrie analizarea sesizărilor, în special a celor referitoare la Cardiologie.
„Vom face o analiză, vom strânge toate datele din teritoriu. (…) Dacă se va adeveri că baremul – într-un fel sau altul – este viciat, sigur vom propune soluţii de remediere”, a declarat ministrul într-o conferință de presă, potrivit Agerpres.
Ministerul Sănătății asigură cadrul juridic și instituțional, iar componenta profesională, formată din cadre universitare și specialiști ai universităților de medicină și farmacie, organizează efectiv examinarea.
Cseke Attila a mai spus că s-a discutat despre amânarea noului sistem și păstrarea celui anterior, dar că perioada de interimat nu a permis această prorogare.
Colegiul Medicilor cere verificări imparțiale și evitarea verdictelor înainte de analiză
În poziția din 14 octombrie, Colegiul Medicilor din România susține atât necesitatea unei evaluări exigente, pentru siguranța pacienților, cât și obligația elaborării unor subiecte clare și a unor bareme conforme cu tematica și bibliografia aprobate.
„Aspectele semnalate de candidați și de Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți privind claritatea subiectelor și concordanța dintre cerințe și elementele punctate în barem trebuie analizate documentat, cu imparțialitate și celeritate, de către autorități și dacă situația o impune de comisiile competente.”
CMR solicită comunicarea transparentă a concluziilor și, dacă se confirmă erori sau nereguli, măsuri legale de remediere și tratament echitabil pentru candidații afectați.
Până atunci, instituția cere evitarea concluziilor care atribuie responsabilități sau contestă pregătirea candidaților și profesionalismul examinatorilor fără o analiză documentată.
„De asemenea, consider că evaluarea candidaților în cadrul examenului de medic specialist trebuie să fie relevantă pentru practica medicală și să reflecte cunoștințele și competențele necesare exercitării profesiei în specialitatea respectivă”, a declarat președinta CMR, prof. dr. Cătălina Poiană.
Reproducerea informațiilor sau evaluarea raționamentului clinic?
Bogdan Alexandru Popescu susține că problema fundamentală este formatul probei, „care privilegiază memoria și capacitatea de reproducere aproape ad litteram a unor informații, liste și tabele dintr-un manual, fără să evalueze înțelegerea, raționamentul și judecata clinică.”
El afirmă că printre candidații respinși se află și medici care au promovat în vară examenul european de cardiologie, cu punctaje foarte bune.
Soluția propusă este echivalarea European Exam in Core Cardiology — EECC cu proba scrisă națională.
Examenul european este organizat de European Society of Cardiology de peste 15 ani, utilizează întrebări cu răspunsuri multiple și include cazuri clinice cu întrebări succesive. În comparație, el estimează că actuala probă scrisă națională verifică, prin tragerea la sorți a subiectelor, aproximativ 20% din materie.
Bogdan Alexandru Popescu susține că echivalarea ar reduce problemele legate de alegerea subiectelor, formularea baremelor și interpretarea lor. El invocă drept precedente recunoașterea examenelor europene în ATI și Radiologie și Imagistică Medicală, cu adaptările administrative și legislative necesare pentru extinderea modelului.
Examenul european: 54 de candidați români în 2026 și promovare de 85%, potrivit datelor prezentate
Bogdan Alexandru Popescu afirmă că a inițiat introducerea EECC în România în 2022, în calitate de președinte al Societății Române de Cardiologie, și prezintă următoarele date:
| Indicator | Date prezentate în intervenție |
| Participanți la sondajul din 2022 | 113 |
| Susținerea echivalării EECC cu proba scrisă națională | 85% dintre respondenți |
| Preferința pentru examenul european | 77% dintre respondenți |
| Candidați români la EECC în 2026 | 54 |
| Poziția României după numărul de candidați în 2026 | Locul 8 între cele 50 de țări participante |
| Promovarea candidaților români în 2026 | 85% |
| Media internațională de promovare în 2026 | 82% |
Taxele rezidenților români au fost acoperite integral de Societatea Română de Cardiologie în acești patru ani, iar proiectul a continuat în mandatele conduse de Ovidiu Chioncel și Dan Dobreanu. EECC este în prezent facultativ și fără valoare juridică în România, precizează profesorul.
Acesta afirmă că examenul este susținut anual de peste 1.000 de candidați din peste 50 de țări și că a înlocuit examenul național în țări precum Marea Britanie, Irlanda, Elveția, Finlanda și Spania. El propune și repetarea sondajului în rândul rezidenților, la patru ani de la prima consultare.
Procentele de promovare la examenul european și la proba națională nu descriu automat aceleași grupuri de candidați. Datele prezentate nu permit stabilirea suprapunerii dintre loturi și nici o comparație directă a dificultății celor două examene.
Patru direcții de reformă propuse de Silviu Ionel Dumitrescu
Membrul comisiei naționale propune o schimbare mai amplă a evaluării:
- Înlocuirea actualei probe scrise cu o disertație bazată pe portofoliul din rezidențiat. Candidatul ar prezenta cazuri, investigații, proceduri și decizii clinice argumentate. Portofoliul ar trebui să fie documentat și verificabil, cu respectarea confidențialității pacienților.
- O probă practică structurată, cu criterii explicite și comparabile între centre: interpretarea ECG și a investigațiilor imagistice, evaluarea pacientului, prioritățile într-o urgență și alegerea tratamentului. Ar fi evaluate inclusiv argumentarea deciziilor, comunicarea și siguranța pacientului.
- Recunoașterea examenului european de cardiologie pentru componenta corespunzătoare de cunoștințe teoretice, într-un parcurs care include finalizarea pregătirii și demonstrarea competențelor clinice și practice.
- Testări naționale pe parcursul rezidențiatului, în etape bine definite, însoțite de feedback și măsuri de sprijin pentru remedierea lacunelor.
