Mesaj dur al ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, după ce mai mulți medici, profesori și studenți au reclamat public probleme sistemice în comunicarea medicală și lacune grave în formarea viitorilor medici de către actualele universități de medicină. „Voi folosi dialogul instituțional si toate pârghiile pentru a sprijini Ministerul Educației și managementul UMF-urilor – inclusiv UMF Carol Davila – în adoptarea acestor bune practici” care înseamnă cursuri obligatorii de comunicare cu pacienții și cu colegii medici, cursuri „introduse încă din primii ani de facultate”, a declarat Cseke Attila pentru Edupedu.ro.
Ministrul a nominalizat explicit și separat Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Carol Davila, criticată în urmă cu o zi cu privire la comportamente neadecvate și umilitoare a unei părți a profesorilor la adresa studenților.
- Edupedu.ro i-a solicitat reacția ministrului interimar Cseke Attila, după ce mai mulți medici și profesori au lansat ieri la Colegiul Medicilor din România un ghid de comunicare pentru medici, iar la eveniment au atras atenția că studenții la medicină din România nu au în nicio universitate cursuri obligatorii încă de la licență pentru a-i forma cum să le vorbească pacienților, cum să construiască o legătură cu aparținătorii și nici măcar cum să gestioneze comunicarea cu propriii colegi din spital.
- În cadrul acelei conferințe, medicul Gabriela Florea, absolventă din 2012 a Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Carola Davila” din București, a declarat că „Eu, din primul an de facultate, am asistat la umilire, ca student. Și de acolo mai departe, an de an, de an, de an. […] Este justificată inițiativa de la Iași de a cere audit la Universitățile de Medicină”. (Integral aici)
La solicitarea Edupedu.ro, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că „sănătatea are nevoie de medici excelenți din punct de vedere clinic, dar și profund umani în interacțiunea cu pacienții”.
„Consider imperativ ca formarea să înceapă din școală. Abilitățile de comunicare nu se deprind spontan la intrarea în spital, ci trebuie cultivate sistematic, prin cursuri obligatorii introduse încă din primii ani de facultate. Deși Ministerul Sănătății nu poate impune direct modificări în curricula universitară, voi folosi dialogul instituțional si toate pârghiile pentru a sprijini Ministerul Educației și managementul UMF-urilor – inclusiv UMF „Carol Davila” – în adoptarea acestor bune practici. Sănătatea are nevoie de medici excelenți din punct de vedere clinic, dar și profund umani în interacțiunea cu pacienții”, a afirmat ministrul interimar al Sănătății.
„Auditarea internă a comportamentului cadrelor didactice sau modificarea planurilor de învățământ cad în responsabilitatea directă a conducerii fiecărei universități și, din punct de vedere administrativ și de control, sub umbrela Ministerului Educației. Aceasta este instituția care are pârghiile legale pentru a solicita controale sau audit și pentru a colabora cu UMF-urile în vederea structurării programelor academice”, a indicat Cseke Attila responsabilii, în cazul auditării universităților cerute de medic și de studenții de la Iași.
Răspunsul integral al ministrului Sănătății, Cseke Attila, la solicitarea Edupedu.ro:
„În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră, este important să clarificăm, în primul rând, cadrul de competențe instituționale. Universitățile de medicină și farmacie din România funcționează în baza principiului constituțional al autonomiei universitare. Ca atare, deciziile privind auditarea internă a comportamentului cadrelor didactice sau modificarea planurilor de învățământ cad în responsabilitatea directă a conducerii fiecărei universități și, din punct de vedere administrativ și de control, sub umbrela Ministerului Educației. Aceasta este instituția care are pârghiile legale pentru a solicita controale sau audit și pentru a colabora cu UMF-urile în vederea structurării programelor academice.
Cu toate acestea, din perspectiva Ministerului Sănătății, viziunea mea a rămas neschimbată, atât în timpul mandatului plin, cât și acum, în calitate de ministru interimar: un medic cu adevărat bun nu este doar un bun profesionist, ci și un om care știe să comunice empatic și clar cu pacientul și cu aparținătorii acestuia.
Din acest motiv susțin pe deplin demersul Colegiului Medicilor din România (CMR). Relația de încredere dintre medic și pacient se construiește prin dialog, iar gestionarea relațiilor în interiorul echipei medicale este vitală pentru siguranța actului medical.
Consider imperativ ca formarea să înceapă din școală. Abilitățile de comunicare nu se deprind spontan la intrarea în spital, ci trebuie cultivate sistematic, prin cursuri obligatorii introduse încă din primii ani de facultate.
Deși Ministerul Sănătății nu poate impune direct modificări în curricula universitară, voi folosi dialogul instituțional si toate pârghiile pentru a sprijini Ministerul Educației și managementul UMF-urilor – inclusiv UMF „Carol Davila” – în adoptarea acestor bune practici. Sănătatea are nevoie de medici excelenți din punct de vedere clinic, dar și profund umani în interacțiunea cu pacienții”.
Întrebările trimise de Edupedu.ro către ministrul interimar al Sănătății, Cseke Atilla:
- Aveți în vedere realizarea unui demers instituțional la UMF Carol Davila care să verifice comportamentele cadrelor didactice de la această universitate?
- Care este răspunsul dvs la solicitarea de auditare a universităților de medicină?
- Aveți în vedere să le solicitați tuturor universităților de medicină să introducă cursuri obligatorii de comunicare medic-pacient și medic-echipă medicală, încă din primii ani de facultate, având în vedere poziția Colegiului Medicilor?
Informații de background
Amintim că medicul generalist absolvent de UMF cu doctorat obținut ulterior în premieră în România în filosofie, în domeniul Medical Humanities, Gabriela Florea a vorbit joi despre atitudini și comportamente inadecvate primite în studenție de la profesori universitari, în timpul formării inițiale în cariera medicală pe care și-o alesese. „Eu din primul an de facultate am asistat la umilire, ca student. Și de acolo mai departe, an de an, de an, de an”, a declarat medicul Gabriela Florea.
„Mai cred că se vorbește din ce în ce mai mult de curriculumul ascuns, hidden curriculum, adică ceea ce nu apare în cărți, nu apare la ore, predat, dar se simte din interacțiunea student-profesor, profesor-student. Și, din păcate, aici este o cultură instituțională de ani de zile”, a atras atenția medicul Gabriela Florea.
Absolventă în 2012 a Facultății de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Gabriela Florea a făcut aceste declarații la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței organizate joi, 2 iulie 2026, la Colegiul Medicilor, pentru lansarea ghidului „Strategii de comunicare pentru medici: Cum să transmiți vești proaste?”. Florea este coautoare a ghidului, alături de Sorin Costreie, Alina Tănase și Anamaria Neagu.
Și consilierul președintelui Nicușor Dan pe educație și cercetare, Sorin Costreie, co-autor al ghidului, a declarat joi că interesul pentru educarea medicilor în a avea o comunicare umană cu pacienții „nu este academic, ci este un interes social venit dintr-o nevoie care credem noi că este foarte, foarte mare”.
Oficialul a abordat subiectul diverselor cursuri de formare a studenților la medicină în comunicarea cu pacienții și cu colegii doctori, deocamdată puse opțional la dispoziția tinerilor aflați în facultăți. Însă „până nu o să vedem [comunicarea medicală] în curriculumul obligatoriu, cred că efectele vor fi mai degrabă periferice”, a avertizat Costreie.
Consilierul prezidențial a afirmat că și modelul văzut de studenți în propriii lor profesori universitari impune stilul de comunicare cu pacienții aplicat ulterior în carierele lor de medici. „Și asta am văzut când am ținut cursurile la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” [UMF „Carol Davila” din București]. Am avut un curs, de exemplu, și Gabriela [Gabriela Florea – N.Red.] știe, de un semestru, în care la fiecare curs era un umanist și un doctor. La fiecare curs amfiteatrul era aproape plin și la sfârșit concluzia era: «da, dar să știți că cursurile acestea n-ar trebui să fie doar pentru noi, studenții. Ar trebui ca virusul, să spun așa, să circule și printre profesori, pentru că de acolo pleacă multe»”.
Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a anunțat în cadrul aceleiași conferințe că peste 65% dintre medicii rezidenți au răspuns într-un sondaj al Colegiului că au nevoie de cursuri de comunicare cu pacienții și echipele medicale. Cu certitudine rectorii vor aborda acest subiect la CNR, a spus ieri medicul Cătălina Poiană.