Rectorul Universității de Medicină „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, reacționează după ce medicul Gabriela Florea a reclamat situații de umilire prin care a trecut ca studentă a UMF. „Regret profund faptul că un student, actual absolvent de medicină a putut trece printr-o asemenea experiență. Un astfel de comportament nu reflectă valorile pe care Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» le promovează și nu poate fi încurajat sau tolerat în mediul academic”, a declarat pentru Edupedu.ro rectorul Viorel Jinga.
Contactat de Edupedu.ro pentru o reacție referitoare la comportamentul inadecvat reclamat în rândul profesorilor UMF atât de medicul Gabriela Florea, cât și de studenții participanți la cursurile de comunicare organizate la UMF și despre care a relatat consilierul prezidențial Sorin Costreie, rectorul Viorel Jinga a răspuns că „urmăresc cu atenție dezbaterea publică privind experiențele relatate de studenți și tineri medici referitoare la climatul educațional din facultățile de medicină. Orice mărturie care semnalează situații de umilire, intimidare sau lipsă de respect trebuie privită cu maximă responsabilitate, deoarece astfel de experiențe pot avea efecte profunde asupra dezvoltării profesionale și umane a viitorilor medici”.
„Consider că dezvoltarea competențelor de comunicare trebuie să privească nu doar studenții, ci și cadrele didactice”, a precizat medicul Viorel Jinga.
Răspunsul integral al rectorului Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila” din București, Viorel Jinga, la solicitarea Edupedu.ro:
„Pe scurt, vă confirm că susțin și cred în importanța comunicării în sănătate și în importanța dezvoltării abilităților de comunicare medic – pacient încă de pe băncile universităților de medicină.
Comunicarea dintre medic și pacient reprezintă astăzi o componentă esențială în medicină, iar dezvoltarea abilităților și competențelor de comunicare reprezintă direcții pe care le-am susținut constant în calitate de rector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București consideră că relația dintre medic și pacient reprezintă una dintre componentele fundamentale ale actului medical, iar comunicarea, empatia și respectul reciproc sunt competențe profesionale care trebuie dezvoltate sistematic încă din perioada formării universitare.
În acest context, urmăresc cu atenție dezbaterea publică privind experiențele relatate de studenți și tineri medici referitoare la climatul educațional din facultățile de medicină. Orice mărturie care semnalează situații de umilire, intimidare sau lipsă de respect trebuie privită cu maximă responsabilitate, deoarece astfel de experiențe pot avea efecte profunde asupra dezvoltării profesionale și umane a viitorilor medici.
Referitor la situația prezentată în spațiul public, regret profund faptul că un student, actual absolvent de medicină a putut trece printr-o asemenea experiență. Un astfel de comportament nu reflectă valorile pe care Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” le promovează și nu poate fi încurajat sau tolerat în mediul academic.
În același timp, cred că este important ca această dezbatere să fie însoțită și de prezentarea eforturilor consistente pe care universitatea noastră le-a făcut în ultimii ani pentru a transforma cultura educațională și pentru a integra comunicarea medicală printre competențele esențiale ale viitorului medic.
La UMF „Carol Davila”, dezvoltarea abilităților de comunicare nu reprezintă o inițiativă recentă, ci un proces construit și consolidat în mod continuu. Prin activitatea Disciplinei de Psihologie Medicală din cadrul Facultății de Medicină, studenții beneficiază de un curriculum dedicat comunicării medicale încă din primii ani de studiu. Acesta include cursuri și lucrări practice de Psihologie Medicală și Comunicare Medicală în anul I, Științele Comportamentului Uman și Sociologie Medicală în anul II, precum și cursul opțional „Comunicarea în contexte clinice dificile” în anul IV, desfășurate atât în limba română, cât și în limba engleză.
Aceste activități nu urmăresc doar transmiterea unor noțiuni teoretice, ci dezvoltarea unor competențe esențiale pentru practica medicală: comunicarea eficientă cu pacientul și familia acestuia, comunicarea veștilor dificile, relaționarea cu pacienți vulnerabili sau aflați în situații critice, managementul conflictelor, respectarea diversității culturale, precum și dezvoltarea empatiei și a alianței terapeutice.
În paralel, disciplina a dezvoltat în ultimii ani o infrastructură educațională modernă, concretizată prin publicarea unor manuale și ghiduri dedicate comunicării medicale și psihologiei medicale, inclusiv volumul „Comunicare. Comunicare Medicală”, lansat în anul 2023 și distins cu Diploma și Medalia UMF „Carol Davila”, precum și Manualul European de Empatie, elaborat în cadrul unui proiect Erasmus+, disponibil în mai multe limbi europene. Totodată, UMF „Carol Davila” prin cadrele didactice de la disciplina Psihologie Medicală, coordonează proiecte europene dedicate dezvoltării empatiei, prevenirii burnout-ului și consolidării comunicării terapeutice, precum Erasmus+ BENDiT-EU (2020-2023), și proiectul „Empathy Rising in Universities Through Digital Tools and Education” (2024-2027), care au dezvoltat si consolideaza instrumente moderne de evaluare și formare pentru studenți și cadre didactice.
Dimensiunea practică a comunicării a fost consolidată și prin numeroase activități extracurriculare organizate în ultimii ani: workshopuri dedicate comunicării aplicate pentru studenți, rezidenți și medici, sesiuni privind comunicarea în oncologie, psihiatrie, ATI și medicina de urgență, grupuri Balint și alte programe de dezvoltare profesională orientate către relația medic–pacient.
Un pas important în modernizarea educației medicale a fost realizat în anul 2024 prin înființarea Nucleului de Pacient Standardizat în cadrul Centrului de Simulare Medicală al UMF „Carol Davila”. Această structură permite studenților și medicilor rezidenți să exerseze, într-un mediu sigur și controlat, comunicarea cu pacientul înainte de contactul clinic real. Simulările includ anamneza, comunicarea diagnosticului, transmiterea veștilor dificile, obținerea consimțământului informat, consilierea pacientului și gestionarea situațiilor cu încărcătură emoțională, fiecare sesiune fiind urmată de feedback structurat atât din partea evaluatorilor, cât și din perspectiva pacientului standardizat. Complementar din anul precedent a fost demarat un al curs opțional de „Medicină narativă și comunicare clinică medic-pacient pentru studenții anului IV.
Consider că dezvoltarea competențelor de comunicare trebuie să privească nu doar studenții, ci și cadrele didactice. În acest sens, susțin consolidarea programelor de formare pedagogică și psiho-pedagogică, în concordanță cu prevederile noii legislații privind învățământul superior și cu standardele internaționale de educație medicală.
Formarea profesională este un proces continuu. Medicina modernă presupune nu doar excelență științifică și competență clinică, ci și capacitatea de a comunica, de a asculta, de a manifesta empatie și de a construi încredere.
Sunt convins că schimbarea de generații pe care o construim la UMF „Carol Davila” nu reprezintă doar o schimbare de persoane, ci o transformare profundă a culturii organizaționale. Ne dorim o universitate în care performanța academică să fie inseparabilă de respectul reciproc, profesionalism, responsabilitate și colaborare.
Educația medicală evoluează permanent, iar universitățile au obligația de a învăța continuu, de a asculta vocea studenților și de a adapta metodele de formare la nevoile societății și ale pacienților. Acesta este angajamentul pe care îl asumăm și direcția pe care o vom continua cu consecvență în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București”.
Informații de background
Amintim că medicul generalist Gabriela Florea, singurul specialist român din medicină cu doctorat în Medical Humanities sub coordonarea vicepreședintelui Academiei Române Mircea Dumitru și cu teza de doctorat publicată la Springer, a vorbit joi despre atitudini și comportamente inadecvate primite în studenție de la profesori universitari, în timpul formării inițiale în cariera medicală pe care și-o alesese.
„Eu din primul an de facultate am asistat la umilire, ca student. Și de acolo mai departe, an de an, de an, de an”, a declarat medicul Gabriela Florea. „Mai cred că se vorbește din ce în ce mai mult de curriculumul ascuns, hidden curriculum, adică ceea ce nu apare în cărți, nu apare la ore, predat, dar se simte din interacțiunea student-profesor, profesor-student. Și, din păcate, aici este o cultură instituțională de ani de zile”, a atras atenția aceasta.
Absolventă în 2012 a Facultății de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Gabriela Florea a făcut aceste declarații la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței organizate joi, 2 iulie 2026, la Colegiul Medicilor, pentru lansarea ghidului „Strategii de comunicare pentru medici: Cum să transmiți vești proaste?”. Florea este coautoare a ghidului, alături de Sorin Costreie, Alina Tănase și Anamaria Neagu.
Și consilierul președintelui Nicușor Dan pe educație și cercetare, Sorin Costreie, co-autor al ghidului, a declarat joi că interesul pentru educarea medicilor în a avea o comunicare umană cu pacienții „nu este academic, ci este un interes social venit dintr-o nevoie care credem noi că este foarte, foarte mare”.
Oficialul a abordat subiectul diverselor cursuri de formare a studenților la medicină în comunicarea cu pacienții și cu colegii doctori, deocamdată puse opțional la dispoziția tinerilor aflați în facultăți. Însă „până nu o să vedem [comunicarea medicală] în curriculumul obligatoriu, cred că efectele vor fi mai degrabă periferice”, a avertizat Costreie.
Consilierul prezidențial a afirmat că și modelul văzut de studenți în propriii lor profesori universitari impune stilul de comunicare cu pacienții aplicat ulterior în carierele lor de medici. „Și asta am văzut când am ținut cursurile la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” [UMF „Carol Davila” din București]. Am avut un curs, de exemplu, și Gabriela [Gabriela Florea – N.Red.] știe, de un semestru, în care la fiecare curs era un umanist și un doctor. La fiecare curs amfiteatrul era aproape plin și la sfârșit concluzia era: «da, dar să știți că cursurile acestea n-ar trebui să fie doar pentru noi, studenții. Ar trebui ca virusul, să spun așa, să circule și printre profesori, pentru că de acolo pleacă multe»”.
Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a anunțat în cadrul aceleiași conferințe că peste 65% dintre medicii rezidenți au răspuns într-un sondaj al Colegiului că au nevoie de cursuri de comunicare cu pacienții și echipele medicale. Cu certitudine rectorii vor aborda acest subiect la CNR, a spus ieri medicul Cătălina Poiană.
Și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a reacționat după ce mai mulți medici, profesori și studenți au reclamat public probleme sistemice în comunicarea medicală și lacune grave în formarea viitorilor medici de către actualele universități de medicină. „Voi folosi dialogul instituțional si toate pârghiile pentru a sprijini Ministerul Educației și managementul UMF-urilor – inclusiv UMF Carol Davila – în adoptarea acestor bune practici” care înseamnă cursuri obligatorii de comunicare cu pacienții și cu colegii medici, cursuri „introduse încă din primii ani de facultate”, a declarat Cseke Attila pentru Edupedu.ro.
Citește și:
VIDEO Mărturia medicului Gabriela Florea: Din primul an de facultate am asistat la umilire, ca student. Și de acolo mai departe, an de an. Este justificată inițiativa de la Iași de a cere audit la Universitățile de Medicină
EXCLUSIV Ministrul sănătății, Cseke Attila, mesaj către toate universitățile de medicină: E imperativă formarea studenților la medicină prin cursuri obligatorii de comunicare cu pacienții din primii ani de facultate / Voi folosi toate pârghiile pentru a sprijini Ministerul Educației și managementul UMF-urilor, inclusiv UMF „Carol Davila”, în adoptarea acestor bune practici
VIDEO Peste 65% dintre medicii rezidenți spun că au nevoie de cursuri de comunicare cu pacienții și echipele medicale, într-un sondaj al Colegiului Medicilor. Medic Cătălina Poiană: Cu certitudine rectorii vor aborda acest subiect
Sorin Costreie, consilierul prezidențial pe educație: Am ținut cursuri despre comunicarea medic-pacient la Universitatea de Medicină din București. Amfiteatrul era aproape plin și concluzia studenților era: «cursurile acestea ar trebui să fie și pentru profesori, pentru că de acolo pleacă multe»
VIDEO Cum transmiți veștile proaste? Medicul Beatrice Mahler: Să nu așteptăm ca medicul să învețe din practică să comunice cu pacientul, ci să-i dăm aceste instrumente din facultate sau din rezidențiat / Trebuie să învățăm să ascultăm emoția, s-o vedem
Comunicarea unui diagnostic grav influențează încrederea pacientului și relația terapeutică. Sorin Costreie: Uitați-vă cum țipăm unii la alții și cum nu ne mai uităm ca de la om la om. Vorbim de educație medicală / Medicul Alina Tănase: Învățăm mulți ani să diagnosticăm, să tratăm, mai puțin să ne uităm față în față cu suferința umană
Avertismentul singurului medic din România cu doctorat în Medical Humanities, cu privire la orientarea pur biomedicală care vede pacientul ca o mașinărie de reparat pe piese. Gabriela Florea: Comunicarea umană în medicină e noul „hard skill”, a devenit tot mai rară
Medicul Beatrice Mahler, profesor la cursul de comunicare cu pacienții, UMFCD: Atunci când pacientul ajunge în cabinet, are nevoie să-și spună povestea. Dacă nu vom avea timp să ascultăm pacientul, riscul de greșeală medicală crește
