Proiectul noii legi a educației din preuniversitar lansat în urmă cu o zi de ministrul liberal Sorin Cîmpeanu a fost analizat în detaliu de profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației. Contactat de Edupedu.ro, Miclea a catalogat drept “greșeală” transformarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a în probă facultativă și înlocuirea ei cu examenul direct la colegiile naționale, fără a mai conta în admiterea la liceu nici o medie din gimnaziu sau alt element. Desființarea inspectoratelor școlare și transformarea lor în deconcentrate înseamnă implicare politică și mai mare în educație, iar desființarea Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) “este o greșeală care va avea ca efect desființarea comunității de practicieni, va avea efecte negative în procesul de consiliere și de asistență psihopedagogică oferite” copiilor, atrage atenția Mircea Miclea.
În ceea ce privește înlocuirea Evaluării Naționale cu examenul de admitere organizat de colegiile naționale, fostul ministru al Educației a declarat pentru Edupedu.ro că “toată învățarea elevilor va fi dirijată de subiectele de examen, de programa de la colegiile naționale unde vor vrea să dea admitere și de meditațiile pe care le vor face cei din aceste colegii. Întrucât nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la aceste colegii, se vor concentra să ia examenul și să ia meditații de la cei care sunt acolo, așadar mi se pare o soluție greșită”.
“În legătură cu Bacalaureatul, m-a frapat că au devenit facultative examenele care se referă la disciplinele specifice profilului și specializării. Altfel spus, te înscrii la un anumit profil și tocmai materiile specifice sunt facultative (…); acestea nu sunt luate în calcul pentru media de Bacalaureat, ceea ce mi se pare o dezavantajare a elevului. El a optat pentru un anumit profil și pentru o specializare, pentru că acolo consideră că are aptitudini, iar tu vii ca Minister și spui că nu iei în seamă performanțele pe care el și le-a ales conform vocației”, a continuat Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și cercetător.
În ceea ce privește desființarea inspectoratelor școlare și înlocuirea lor cu deconcentrate conduse de secretari de stat, Miclea avertizează că “la toate schimbările de guvern, toate funcțiile de deconcentrate sunt numite politic. Deci clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea acestor inspectorate școlare în deconcentrate. Va fi mai mult pentru clientela politică”.
“Înființarea de creșe, de grădinițe, de școli va fi foarte mult contaminată politic. ‘A înființat o grădiniță un membru de partid de-al nostru? O acredităm! Cineva din opoziție a înființat o grădiniță? Nu o acredităm. De ce? Șeful nostru e numit politic și partidul lui decide ce se întâmplă cu toată chestia asta”, a exemplificat Miclea.
Declarațiile integrale acordate de Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, cu privire la Proiectul Legii învățământului preuniversitar lansat în dezbatere publică de ministrul Sorin Cîmpeanu:
“Primul lucru pe care aș vrea să îl spun este că îl înțeleg pe dl Cîmpeanu că vrea să justifice legea prin raportare la raportul România educată, însă nici măcar un paragraf al acestor legi nu are nevoie de România educată ca premisă necesară și suficientă. România educată este într-un raport care nu este nici necesar, nici suficient pentru articolele din lege, dar înțeleg efortul domnului Cîmpeanu, așa cum pe vremea lui Ceaușescu orice se întâmpla trebuia anunțat că se petrece sub oblăduirea partidului și a secretarului său general. Probabil că a revenit moda. Dar raportul România educată nu este o premisă nici necesară, nici suficientă pentru legile care au fost puse în dezbatere. Tot ce e scris în lege se poate deriva din alte studii, raporte, documente, sunt chestiuni de bun-simț.
Apoi, legea stabilește un desen instituțional, un aranjament extrem de complicat, care cred că este și confuz, pe lângă faptul că înființează instituții care au fost desființate chiar de actualul regim social-democrat-liberal-maghiar – vezi desființarea Institutului de Științe ale Educației. Deci reînființează instituții pe care ei le-au desființat.
Pe de altă parte, redefinirea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) ca agenție de inspecție școlară mi se pare că are foarte multe suprapuneri cu fostele inspectorate care acum se numesc Direcții județene de învățământ preuniversitar, este o complicație instituțională.
Apoi, se înființează Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD), Comisia pentru Formare, Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică, rezultă așadar un aranjament instituțional care mi se pare foarte complicat și care cred că va îngreuna procesele necesare sistemului de învățământ; cred că ar merita simplificat acest aranjament instituțional care este aproape baroc.
În același timp, acest design instituțional necesită resurse financiare suplimentare și asta e o altă problemă pe care o ridică legea. Așa cum este formulată această Românie educată, este greu de conceput că ea va avea sustenabilitate financiară. Vreau să vă dau doar câteva exemple:
- prin lege, se poate constitui curriculum la decizia școlii cu 7 elevi; e minunat, dar întrebarea este: se vor găsi bani? Mă îndoiesc.
- la nivelul fiecărei unități școlare se va constitui un Departament de asistență psihopedagogică, prevede proiectul de lege. Acum este 1 consilier școlar la 1.000 de elevi, deși Legea educației prevede 1 consilier școlar la 400 de elevi și nu există finanțare decât pentru raportul 1 la 1000. Dar dacă există consilier școlar la nivelul fiecărei școli? În condițiile în care acest guvern a oferit cea mai mică finanțare din PIB din ultimii 15 ani…
Sunt atât de multe instituții care se creează și care complică aranjamentul instituțional, încât cred că nu se vor găsi resurse financiare pentru punerea în aplicare a legii. Am motive să cred că un guvern care a dat atât de putin pentru educație nu va aloca nici acum. Cred că se va recurge la vechiul obicei de prorogare ad infinitum a articolelor de lege, astfel încât nu se vor mai pune în aplicare, deci sustenabilitatea financiară a legii devine extrem de problematică.
În ceea ce privește Evaluarea Națională, în baza legii, colegiile naționale organizează admiterea înainte de Evaluarea Națională. Mi se pare o decizie greșită. Iată argumentele:
- 1. – Evaluarea Națională devine în acest fel facultativă, adică cei care au reușit la colegii nu mai are rost să participe la Evaluarea Națională. Rolul Evaluării Naționale este și de a evalua eficiența cu care s-a desfășurat procesul de învățământ la nivel de gimnaziu. Or, dacă noi o facem facultativă, o dau doar cei care nu au reușit și ea nu mai are funcție diagnostică, nu mai putem trage nicio concluzie. Cele 10% dintre locurile colegiilor pe care repartizarea trebuie să se realizeze în baza evaluării naționale sunt un lucru minor, procentul este praf în ochi.
- 2. – În afară de colegii sunt alte licee care sunt foarte bune, adesea mai bune decât colegiile; mi se pare incorect ca doar colegiile să aibă posibilitatea să organizeze examen de admitere, în condițiile în care sunt multe colegii naționale bune și multe colegii naționale care nu mai sunt atât de bune. Statutul “colegiu” nu mai înseamnă automat un certificat de calitate, precum nici statutul de liceu nu înseamnă cert non-calitate.
- 3. – Toată învățarea elevilor va fi dirijată de subiectele de examen, de programa de la colegiile naționale unde vor vrea să dea admitere și de meditațiile pe care le vor face cei din aceste colegii. Întrucât nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la aceste colegii, se vor concentra să ia examenul și să ia meditații de la cei care sunt acolo, așadar mi se pare o soluție greșită.
Soluția cea mai bună, pe care o susțin, este ca la liceele la care numărul de candidați nu depășește numărul de locuri să se intre numai pe baza Evaluării Naționale. Doar la liceele, indiferent dacă sunt colegii sau nu, unde numărul de candidați depășește numărul de locuri se poate da examen. Iar examenele la aceste colegii și licee trebuie să fie numai după Evaluarea Națională, nu înainte. Altminteri, Evaluarea nu mai este obligatorie. Acest examen în plus față de Evaluarea Națională nu ar fi necesar, așadar, pentru majoritatea liceelor, și prin urmare nu va fi o sarcină pentru toți, ci doar pentru a diferenția, fără a anula Evaluarea Națională.
În legătură cu Bacalaureatul, m-a frapat că au devenit facultative examenele care se referă la disciplinele specifice profilului și specializării. Altfel spus, te înscrii la un anumit profil și tocmai materiile specifice sunt facultative, vezi proba E din componența examenului de Bacalaureat [articolul 75, alin.(4) din proiectul de Lege a învățământului preuniversitar lansat în dezbatere de ministrul Sorin Cîmpeanu pe 13 iulie 2022 – N.Red.]; acestea nu sunt luate în calcul pentru media de Bacalaureat, ceea ce mi se pare o dezavantajare a elevului. El a optat pentru un anumit profil și pentru o specializare, pentru că acolo consideră că are aptitudini, iar tu vii ca Minister și spui că nu iei în seamă performanțele pe care el și le-a ales conform vocației.
Apoi, se introduce o nouă disciplină în trunchiul comun, “Educație pentru viață”, care pune două probleme:
- prin denumirea ei arată că restul educației care se face de sistemul de învățământ nu este pentru viață și atunci mă întreb: dar pentru ce e?
- a doua problemă este că evaluarea la această materie se face prin calificativ “Admis”/“Respins”. Care este semnificația calificatului “Respins“ la disciplina “Educație pentru viață”?
Mi se pare o idee bună că au reluat portofoliul educațional care era în Legea Educației Naționale [Legea 1/2011 aflată în vigoare și în prezent, dar modificată masiv de guvernările care s-au succedat de la intrarea sa în vigoare – N.Red.] și au dezvoltat această idee. Dar este neclar cine gestionează acest portofoliu personal educațional al elevului, pentru că va avea și o formă electronică, cu date extrem de sensibile. Cine va asigura securizarea acestor date? Proiectul de lege spune că “elevul major sau părinții/reprezentantul legal ai elevului minor controlează caracterul public sau confidențial al informațiilor cuprinse în portofoliu” [art. 61, alin. (8) din proiectul de lege a învățământului preuniversitar], dar în orice variantă trebuie securizate datele, datele sunt extrem de importante. Dacă nu sunt securizate aceste date, cariera oricui poate fi distrusă uitându-te la portofoliul educațional, la diverse medii obținute în clasele I, a III-a, a VII-a.
Una dintre problemele majore pe care vreau să le semnalez este legată de cariera didactică: așa cum este concepută acum, cariera didactica devine neatractivă, pentru că intrarea în sistem este complicată și lungită. Întâi trebuie să faci formarea inițială – masterat didactic sau DPPD, nu este clar -, după care trebuie să dai o probă care este organizată de Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD). Dacă promovezi această probă, devii cadru didactic stagiar, dacă nu, nu ești stagiar.
Să luăm cazul unui profesor de matematică. Ca să ajungă profesor titular, un student trebuie să parcurgă etapele următoare: să aibă licență în matematică, să aibă un masterat didactic, ceea ce este binevenit, apoi descoperă că masteratul didactic nu îi este suficient pentru a intra în învățământ, deși alte tipuri de masterat îi dau dreptul să intre în orice altă profesie imediat. Băiatul începe să se gândească: chiar vreau să intru în învățământ? După masterat, el trebuie să dea o probă elaborată de Centrul Național de Formare și, dacă o promovează, ajunge cadru didactic stagiar și este repartizat un an la o unitate școlară. După acel an, dă un alt examen, de licențiere. În baza acestui examen de licențiere devine cadru didactic cu drept de practică. În baza acestui fapt, el poate participa la un concurs național unic și, dacă îl promovează, devine titular, iar dacă nu trece examenul atunci rămâne stagiar și este repartizat de director.
Acest student care termină Matematică, în ce măsură va mai fi atras de acest parcurs lung și greoi pentru a deveni profesor, în fața unei cariere care poate începe imediat după într-o bancă, în IT, într-o firmă? Este descurajant.
Masteratul îți dă dreptul să practici o meserie oriunde, numai aici nu, pentru că trebuie să dai un examen – o probă elaborată de Centrul Național de Formare – și abia dacă o promovezi ești stagiar, după care faci 1 an de stagiatură, apoi dai un examen de licențiere, apoi dacă îl promovezi devii cadru didactic cu drept de practică și mai dai un examen național ca să devii titular. Or acest lucru va face neatractivă cariera didactică, pentru că accesul devine lung și complicat, în condițiile în care erau alternative mult mai rapide pentru a-și practica profesia.
Cu Masteratul Didactic trebuie să ai dreptul să dai direct examenul de titularizare, pentru că asta înseamnă Masteratul Didactic: practică. De ce să mai dai o probă concepută de Centrul Național de Formare și să mai faci un an de stagiatură și apoi să susții un examen de licențiere și după examenul de licențiere să mai dai încă un concurs național ca să devii titular? În acest caz, cei buni pleacă.
Procesul de intrare în sistem este extrem de greu și complicat, ceea ce va face cariera didactică neatractivă. În toate celelalte specialități te poți încadra direct într-o instituție, pe când în cazul ăsta mai trebuie să dai încă 3 examene și un an de stagiatură după Masteratul Didactic.
Desființarea inspectoratelor școlare și a Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) mi se pare o greșeală, pentru că nu se constituie o comunitate de specialiști care să coopereze coordonat la nivelul întregului județ. Dacă specialiștii din CJRAE vor fi duși la unitățile școlare, atunci logistica, finanțarea lor vor fi extrem de problematice. Prin urmare, și calitatea proceselor pe care ei le desfășoară va fi foarte slabă, fără logistică și finanțare.
Procesul de consiliere și de asistență psihopedagogică va avea de suferit din cauza reorganizării. Desființarea CJRAE este o greșeală care va avea ca efect desființarea comunității de practicieni, va avea efecte negative în procesul de consiliere și de asistență psihopedagogică oferite, efecte negative în ce privește logistica și finanțarea activității lor.
Iar prin desființarea inspectoratelor școlare și înlocuirea lor cu Autoritatea Naţională pentru Inspecție Școlară si Asigurarea Calității (ANISAC), prevăd o creștere a influenței factorului politic. Această nouă ANISAC va fi condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și de un subsecretar de stat. Ei vor fi numiți politic. Prin urmare, înființarea de creșe, de grădinițe, de școli va fi foarte mult contaminată politic. ‘A înființat o grădiniță un membru de partid de-al nostru? O acredităm! Cineva din opoziție a înființat o grădiniță? Nu o acredităm. De ce? Șeful nostru e numit politic și partidul lui decide ce se întâmplă cu toată chestia asta’.
Nu văd un câștig prin înființarea acestei agenții și desființarea ARACIP, ci un instrument de a satisface interese politice.
La toate schimbările de guvern, toate funcțiile de deconcentrate sunt numite politic. Deci clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea acestor inspectorate școlare în deconcentrate. Va fi mai mult pentru clientela politică.
Vom avea o creștere a politizării sistemului. Toate deconcentratele au șefi numiți politic, iar asta în toate domeniile, nu doar în educație. O să facă numiri politice prin simulacre de concurs.
Astea sunt problemele pe care vreau să le semnalez, pentru că legea este în dezbatere publică și nu vreau să o critic. Aceasta este semnalarea unor erori, a unor lucruri care trebuie completate. Vom vedea cum va fi varianta finală.”
Informații de background
Portofoliul personal educațional al elevului, așa cum apare în Legea Cîmpeanu, lansată ieri în dezbatere publică:
“Art. 61
(1) Profilul de formare a absolventului la sfârșitul învățământului primar, secundar inferior și al celui liceal este componentă reglatoare a Curriculumului național, prin raportare la criteriile stabilite prin hotărâre de Guvern, inițiată de Ministerul Educației. Profilul conține descriptorii realizărilor elevilor la finalizarea unui nivel de învățământ și este parte componentă a portofoliului personal educațional.
(2) Portofoliul personal educaţional cuprinde catalogul electronic, evaluări de profil și recomandări de recuperare, diplomele, certificatele sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale.
(3) Portofoliul personal educațional este elementul central al evaluării învățării și permite monitorizarea evoluției elevului, prin înregistrarea, în cuprinsul acestuia:
a) a evaluării profilului elevului, prin observarea dezvoltării acestuia pe baza unui profil de dezvoltare specific vârstei;
b) a progresului școlar, urmărit prin forme de evaluare continuă, care monitorizează atingerea obiectivelor învățării;
c) a evaluărilor profilului preșcolarului/elevului, realizate diferențiat, în funcție de nivelul de învățământ.
(4) Portofoliului personal educațional se utilizează începând cu grupa mijlocie din grădiniță şi este obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar.
(5) La finalizarea clasei a VIII-a, consilierul școlar și dirigintele au obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundară superioară, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev în parte. Recomandarea este emisă în baza unei evaluări specifice, care se comunică elevului și părinților/reprezentantului legal. La elaborarea recomandării, sunt consultate și cadrele didactice de la clasă. Recomandarea are un caracter orientativ în stabilirea opțiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev și se include în portofoliul personal educațional.
(6) După finalizarea învățământului obligatoriu, portofoliul va fi menținut activ și poate fi completat cu rezultate ale activităților de învățare pe tot parcursul vieții.
(7) Formatul portofoliului personal educațional, modalitatea și ritmicitatea înscrierii datelor în cuprinsul acestuia sunt stabilite prin ordin al ministrului educației. Portofoliul personal educațional este obligatoriu începând cu generația de preșcolari care încep grupa mare, clasa pregătitoare și clasa I în anul școlar 2023 – 2024.
(8) Portofoliul personal educațional poate fi realizat și pe suport digital, în cadrul sistemului integrat de management al școlarității, administrat de Ministerul Educației. Elevul major sau părinții/reprezentantul legal ai elevului minor controlează caracterul public sau confidențial al informațiilor cuprinse în portofoliu.”
Cum arată Bacalaureatul propus de proiectul de lege a educației din preuniversitar lansată miercuri, 13 iulie 2022, în dezbatere:
Art. 75. – (4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:
A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română , matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.
B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației;
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;
D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.