OFICIAL Institutul de Științe ale Educației e desființat, după publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii privind funcționarea noului Centru de Politici în Educație. Scopul CNPE: „să pună în aplicare Programul de guvernare”

13.025 de vizualizări
FOTO: pixabay.com
Institutul de Științe ale Educației a dispărut de azi, oficial, după ce în Monitorul Oficial a fost publicat actul care stabilește normele de funcționare ale noului Centru Național de Politici și Evaluare în Educație. Dupa 30 de ani de funcționare, singura instituție publică de cercetare din educație, din România, este desființată.

Noul Centru de Politici va fi format din defunctul Institut de Științe ale Educației și din Centrul Național de Evaluare și Examinare. Motivul acestei mișcări – “o abordare unitară” în derularea activităților “menite să pună în aplicare Programul de guvernare”, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.

Noua instituție vine și cu două birouri pentru minorități, structuri inexistente până acum, la Miercurea Ciuc și la Cluj-Napoca. Centrul se va ocupa atât de curriculum, cât și de subiectele tuturor examenelor naționale, de la evaluările naționale, bacalaureat, până la titularizare.

Institutul de Științe ale Educației a mai fost desființat în anii ’80, de către regimul comunist de la acea vreme și reînființat în 1990 de ministrul de atunci al Educațieie, Mihai Șora.

Ce a însemnat ISE în cei 30 de ani de existență (ianuarie 1990 – 2 aprilie 2020), cronologie prezentată pe pagina institutului.

  • A fundamentat și planificat primele măsuri de reformă a sistemului educațional românesc din anii 90.
  • A realizat primele studii privind informatizarea învățământului (chiar în anii ᾽90).
  • fundamentat domeniul consilierii școlare și al consilierii carierei în țara noastră.
  • A fost promotorul modelelor pedagogice alternative. Pedagogiile alternative au fost studiate si sprijinite să își ocupe locul în sistemul nostru de învățământ, influențând pozitiv reprezentările despre copil și despre educație (în 1992, ISE publica lucrarea în 3 volume, intitulată Modele educaţionale alternative, coordonată de Ioana Herseni).
  • A fost printre cele mai active instituții de educație în stimularea cooperarii europene și internaționale. A participat în anii 90 la primele cercetări comparative internaționale din domeniu educației și al formării profesionale (IEA, ETF etc.):
    • Este centrul național pentru acțiunea europeană eTwinning, în care peste 30.000 de profesori români au parteneriate școlare cu colegi din alte țări;
    • este Centru Național Euroguidance – rețea europeană a centrelor de consiliere și orientare;
    • este participant la proiectul Eurostudent – analiza longitudinală a condițiilor de viață și de studiu ale studenților;
    • din anii ᾽90 până în 2016 a fost centrul național pentru studiile TIMSS și PIRLS, coordonate de Asociația Internațională de Evaluare;
    • din 2016 este centru național pentru evaluarea PISA.
  • Numeroși profesori, inspectori și specialiști din alte țări au fost găzduiți pentru vizite de studiu.
  • A explorat și dezvoltat domenii majore ale științelor educației în România: perspectiva constructivistă asupra învățării, managementul educațional, calitatea educației, curriculumul școlar. A găzduit primul centru de cercetare în psihanaliza educației.
  • A fundamentat, prin studii și cercetări de diagnoză, decizii de politică educațională și programe educaționale cu implementare și impact la nivel naționalCâteva dintre studii: Carta albă a reformei educației din România (1994); Învăţământul rural din România: condiţii, probleme şi strategii de dezvoltare (2002); Participarea la educaţie a copiilor romi (2002); Analiza impactului prelungirii învățământului obligatoriu (2003); Formarea profesională continuă în România (2009); Implementarea clasei pregătitoare în România (2013); Evaluarea Programului Școala Altfel (2014), și multe altele.
  • A elaborat primul sistem de indicatori educaționali din România, corelați cu sistemele de indicatori europeni. Analiza acestora fundamentează, din anul 2005 și până în prezent, Rapoarte anuale privind starea sistemului de învățământ din România.
  • A contribuit la reconstrucția curriculumului românesc, atât prin studii și cercetări, cât și prin participarea la elaborarea a noi planuri cadru și programe școlare (2013-2014, 2017).
  • A implementat cursuri de formare fiind deschizător de drumuri în domenii extrem de importante precum violența în școală, TIC în consiliere, management educațional.
  • A contribuit la formarea unor noi generații de specialiști în educație – Anual, studenți de la facultățile de științele educației/DPPD-uri din București și din alte centre universitare au avut stagii de practică la ISE.
  • A pilotat modele de intervenție în comunități defavorizate din punct de vedere social și economic, în vedere prevenirii și combaterii absenteismului și abandonului școlar
Ce se va întâmpla cu cercetarea în educație

Activitățile de cercetare pe care până acum le realiza Institutul de Științe ale Educației (IȘE) vor fi preluate de o “unitate” din cadrul CNPEE, cu “structură de cercetare-dezvoltare, fără personalitate juridică”, prevede Nota de fundamentare. Concret, actul normativ impune următoarele: “Activitățile privind cercetarea-dezvoltrarea și fundamentarea politicilor educaționale pe baza cercetării științifice se desfășoară în cadrul Unității de Politici și Cercetare în Științele Educației, structură de cercetare-dezvoltare, fără personalitate juridică, organizată în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, în conformitate cu prevederile Art. 8^1 din O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică” (Art. 9 din proiectul de HG).

Paradoxal, noua instituție care se ocupă atât de curriculum, cât și de examene “poate participa la activitatea unor grupuri de lucru pentru elaborarea standardelor naționale de evaluare”, prevede art. 3 alin. h din proiectul de HG. Nu este clar cine are obligativitatea să gândească și să impună standardele naționale de evaluare, atâta vreme cât “laboratorul” Ministerului are doar opțională această activitate.

Conducerea Centrului va fi asigurată de un director general și de un director general adjunct, “numiți prin ordin al ministrului educației și cercetării, pe baza rezultatelor concursurilor organizate în condițiile legii”.

Patrimoniul CNPEE “se constituie prin preluarea patrimoniului Centrului Național de Evaluare și Examinare și a Institutului de Științe ale Educației”.

Amintim că Guvernul a decis pe 6 noiembrie 2019, în prima ședință a Executivului condus de Ludovic Orban, printr-o Ordonanță de Urgență, ca Institutul de Științe ale Educației (care concepe curriculumul școlar și face cercetare în științele educației) și Centrul Național pentru Evaluare și Examinare (care concepe subiectele tuturor examenelor naționale și organizează licitațiile de manuale), să se comaseze într-o instituție nouă, numită Centrul Național de Politici și Evaluare.

Abia cinci luni mai târziu, Hotărârea de Guvern apare în Monitorul Oficial.

Programul de guvernare, principalul scop al noii structuri

IȘE și CNEE “au scopuri care sunt în strânsă legătură”. “Este necesară astfel o abordare unitară în derularea acestor activități pentru sistemul național de educație, de un management coerent și eficient, menite să pună în aplicare Programul de guvernare, concretizând principiul eficienței instituționale și să sprijine Ministerul Educației și Cercetării în îndeplinirea principalei misiuni ale sale, respectiv aceea de formare, prin educație, formare profesională și cercetare a infrastructurii mentale a societății românești, în acord cu noile cerințe, derivate din statutul României de țară membră a Uniunii Europene”, se arată în Nota de fundamentare a HG. Autorii notei preiau ad literam misiunea asumată de legea educației, în articolul 2, referitoare la “infrastructura mentală a societății românești”.

CNPEE va avea 153 de posturi, “preluate de la CNEE și IȘE”. “Posturile sunt prevăzute, în condițiile legii, pentru funcții publice, personal contractual și cercetători”, prevede actul.

Cele 153 de posturi necesare funcționării CNPEE sunt preluate astfel:
– 58 de posturi de la CNEE
– 85 de posturi de la IȘE
– 5 posturi alocate Biroului pentru învățământul în limbile minorităților naționale cu sediul la Cluj-Napoca
– 5 posturi alocate Biroului pentru învățământul în limbile minorităților naționale cu sediul la Miercurea-Ciuc

“Cele 10 posturi teritoriale alocate învățământului în limbile minorităților sunt finanțate din bugetul MEC aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2019 nr. 50, cu modificările și completările ulterioare – art. 41 alin. (2)”, se mai arată în nota de fundamentare.

În Nota de fundamentare, se arată că proiectul nu are impact social.

Citește și:

FOTO:Image by Free-Photos from Pixabay

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Scenariul roșu cu închiderea școlilor nu va intra în vigoare automat la depășirea pragului de 3 infectări noi la mia de locuitori într-o localitate, susține Dragos Garofil, secretar de stat în Ministerul Sănătății

Scenariul al treilea, cel roșu, nu va intra în vigoare automat la depășirea pragului de 3 infectări noi la mia de locuitori într-o localitate, susține Dragos Garofil, secretar de stat…
Vezi articolul