Experiment Erasmus: studenții trimiși în orașe „scumpe” au primit până la 300 de euro în plus pe lună. Rezultatul arată că problema apare înainte de plecare

Un proiect pilot european a testat ideea ca granturile Erasmus+ să fie ajustate în funcție de orașul în care merg studenții, nu doar de țară, pentru a reflecta mai bine diferențele reale de cost al vieții. Inițiativa, numită Erasmus for All, a fost analizată într-un briefing publicat în februarie 2026 pentru Comisia pentru Cultură și Educație a Parlamentului European, care încearcă să răspundă unei întrebări simple: pot granturile mai flexibile face mobilitățile Erasmus mai accesibile?

Autorii raportului pornesc de la o problemă cunoscută în programul Erasmus+. Constrângerile financiare sunt recunoscute pe scară largă ca un factor care poate limita participarea la mobilitățile de învățare, în special pentru studenții cu resurse financiare mai reduse”, arată briefingul realizat pentru Parlamentul European. 

În prezent, granturile Erasmus+ sunt calculate în funcție de costul vieții la nivel de țară. Statele europene sunt împărțite în trei categorii – cost ridicat, mediu și scăzut – iar studenții primesc o sumă lunară diferită în funcție de categoria țării în care pleacă. Sistemul a fost gândit pentru a păstra programul relativ simplu de administrat, însă cercetătorii atrag atenția că realitatea este mult mai complexă.

„O parte semnificativă a costurilor mobilității, în special locuința și cheltuielile zilnice, variază la nivel local”, arată raportul. Din acest motiv, „studenții care merg în orașe diferite din aceeași țară pot avea condiții foarte diferite de accesibilitate financiară, deși primesc același grant”. 

Pornind de la această observație, European University Foundation și universități partenere au lansat proiectul pilot Erasmus for All. Ideea a fost să testeze dacă un grant suplimentar pentru orașele foarte scumpe ar putea reduce presiunea financiară resimțită de studenți.

Pentru a identifica aceste orașe, echipa de cercetare a folosit indicatori de cost al vieții, în special baza de date Numbeo, o platformă internațională cu date despre prețuri în orașe din întreaga lume. Orașele care depășeau un anumit prag față de media națională au fost clasificate drept destinații cu costuri ridicate.

Studenții care au mers în aceste orașe au primit un supliment lunar între 100 și 300 de euro peste grantul Erasmus obișnuit. Suplimentul era acordat tuturor participanților eligibili și nu era calculat în funcție de venitul sau cheltuielile reale ale studentului.

Pilotul a avut o dimensiune limitată. În total au participat 36 de studenți, iar proiectul a fost implementat între 2021 și 2024, în cadrul unei inițiative Erasmus+ de cooperare, gestionată prin Agenția Națională din Portugalia.

Cercetarea s-a concentrat pe experiența financiară a studenților în timpul mobilității. Rezultatele arată că suplimentul a avut un efect pozitiv asupra percepției costurilor. Potrivit raportului, participanții „au indicat că sprijinul suplimentar a contribuit la reducerea presiunii financiare percepute în timpul mobilității, în special în legătură cu locuința și cheltuielile zilnice”. 

Totuși, autorii raportului avertizează că aceste rezultate nu pot demonstra schimbări reale în comportamentul studenților. „Datele disponibile nu permit concluzii robuste privind efectele asupra alegerii destinației, duratei mobilității sau compoziției socio-economice a participanților”, se arată în analiză. 

De fapt, raportul sugerează că problema principală nu este neapărat costul vieții în orașul de destinație, ci momentul în care apar cheltuielile. Mulți studenți trebuie să plătească transportul, garanția pentru chirie sau primele luni de cazare înainte de a primi banii Erasmus.

„Pentru mulți studenți, cea mai critică barieră financiară apare înainte ca mobilitatea să înceapă, atunci când trebuie acoperite costuri inițiale precum depozite, transport și locuință”, explică autorii raportului. 

În plus, cercetătorii subliniază că alegerea destinației Erasmus nu depinde doar de bani. „Destinația este adesea determinată de acordurile instituționale și de oferta academică, nu de preferințele complet libere ale studenților”, ceea ce limitează impactul pe care diferențele de grant îl pot avea asupra distribuției mobilităților. 

O altă problemă este complexitatea administrativă. Introducerea unor granturi diferite la nivel de oraș ar însemna mai multă muncă pentru agențiile naționale și universități. Autorii avertizează că „straturi suplimentare de diferențiere a granturilor pot crește sarcina administrativă pentru agențiile naționale și instituțiile de învățământ superior”. 

Concluzia raportului este că ideea granturilor ajustate la nivel de oraș este interesantă, dar nu rezolvă problema principală a accesului la mobilitățile Erasmus. Pilotul a arătat că banii suplimentari pot face viața mai ușoară pentru studenții aflați deja în mobilitate, însă nu schimbă factorii care îi fac pe unii tineri să renunțe la ideea de a pleca.

„Inițiativa trebuie văzută mai degrabă ca un ajustament al accesibilității financiare în timpul mobilității decât ca o soluție pentru participarea inegală”, concluzionează autorii analizei.

Pentru a face programul mai accesibil, spun autorii, ar fi nevoie de soluții care să reducă costurile inițiale, să îmbunătățească predictibilitatea plăților și să simplifice procedurile administrative. Discuția despre viitorul granturilor Erasmus+ devine importantă în contextul pregătirii următoarei perioade a programului european după 2027, când instituțiile europene vor decide dacă și cum ar trebui schimbat sistemul de finanțare al mobilităților pentru studenți.  

Raportul integral poate fi citit aici:

Foto: ID 86339702 © Calinescu Silviu / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount