Fosta ministra a Educației, Ligia Deca, a acordat universităților, în ultimul an din mandat, de 2 ori mai mulți bani din fondul special aflat la dispoziția sa, comparativ cu anul anterior / Au fost finanțate inclusiv proiecte precum participarea Universității de Agronomie din București la o conferință de inovații spațiale la Los Angeles sau la una de securitate în România  

18.098 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Ministerul Educației a aprobat în 2024, ultimul an de mandat al ministrei Ligia Deca, cereri de finanțare de 79,4 milioane de lei din fondul pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), fond aflat la dispoziția ministrului, potrivit unui raport publicat de instituție. Valoarea este de circa două ori mai mare comparativ cu fondurile aprobate cu un an înainte. Spre deosebire de 2023, când doar opt universități obțineau 80% din totalul fondurilor alocate, în 2024 finanțările au fost distribuite unui număr considerabil mai mare de instituții de învățământ superior. 

Printre proiectele finanțate s-au numărat inclusiv conferințe pe teme de securitate (organizate inclusiv de Universitatea de Științe Agronomice din București – USAMV, condusă de senatorul-fost ministru Sorin Cîmpeanu), participarea la concursuri gastronomice, în cazul Universității C-tin Brâncuși din Tg. Jiu, un maraton la Universitatea de Vest sau reprezentarea aceleiași USAMV București la o conferință de inovații spațiale la Los Angeles.

Acestea figurează alături de alte proiecte pentru susținerea studenților, participarea la evenimente academice sau alte activități care nu intră în formula de finanțare a universităților, dar care pot fi finanțate, conform legii, prin acest fond.

  • Ministerul stabilește anual, din fondurile destinate finanțării universităților, un fond distinct pentru „situații speciale” (FSS), anume cheltuieli care nu pot fi integrate în formula de finanțare. FSS reprezintă fonduri aflate la dispoziția ministrului, care decide cum să fie alocați în funcție de cererile venite de la universități – „pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în timpul exercițiului bugetar”.  După ce Edupedu.ro a relatat, în ianuarie a.c., despre datele raportate pentru 2023, Ministerul Educației și Cercetării a publicat acum și Raportul FSS pentru 2024.

Cheltuielile eligibile sunt cele ce țin de: organizarea de evenimente precum conferințe, workshop-uri etc; acțiuni pentru dezvoltarea internaționalizării (participare la proiecte comune cu alte universități, participare la târguri de profil etc.); acțiuni pentru studenți; acțiuni ce contribuie la atingerea țintelor europene în domeniul educației; activități extracurriculare pentru studenți; cheltuieli cu caracter neprevăzut și de urgență; cofinanțarea proiectelor dedicate rețelelor universitare europene; susținerea digitalizării și altele.

Creștere majoră a alocărilor în 2024 față de 2023

Pentru anul financiar 2024, FSS a fost constituit din 80,8 milioane de lei. Aproape întreaga sumă a fost cheltuită în urma solicitărilor depuse de universități: au fost alocați, din FSS, 79,4 milioane de lei.

Suma este de două ori mai mare decât a aprobat Ministerul prin FSS în 2023, adică 39,2 milioane lei – care a reprezentat mai puțin de jumătate din valoarea totală a FSS pentru acel an, de 73,5 milioane lei.

  • Creșterea este masivă, în contextul în care a existat și o creștere – mai limitată – a valorii cererilor de finanțare: anul trecut, universitățile au solicitat în total, din FSS, 113,2 milioane de lei, față de 81,1 milioane în 2023. Valoarea cererilor a fost însă, în medie, mai mare, în condițiile în care numărul total de cereri a scăzut de la 368 în 2023 la 268 în 2024.

Edupedu.ro a arătat, în momentul publicării Raportului FSS pe 2023, că acum doi ani un număr restrâns de opt universități obțineau 80% din totalul sumelor aprobate.

În 2024, însă, mai multe universități au beneficiat de mai multe fonduri prin FSS. Universitățile cu cele mai multe fonduri aprobate au fost:
  • UNST Politehnica București – 9,91 milioane lei
  • Universitatea din București (lider detașat în 2023) – 9,07 milioane lei
  • Universitatea de Vest din Timișoara – 7,95 milioane lei
  • USAMV București – 7,21 milioane lei
  • Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 4,04 milioane lei
  • Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 3,15 milioane lei
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 2,97 milioane lei
  • Universitatea „Valahia” din Târgoviște – 2,79 milioane lei
  • Universitatea Transilvania din Brașov – 2,6 milioane lei
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2,39 milioane lei
  • ASE București – 2,35 milioane lei
  • SNSPA București – 1,97 milioane lei
  • UMF Carol Davila din București – 1,77 milioane lei
  • Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – 1,74 milioane lei
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 1,62 milioane lei
  • Universitatea din Oradea – 1,59 milioane lei
  • Universitatea „Ghe. Asachi” din Iași – 1,47 milioane lei
  • Universitatea de Arte din Tg. Mureș – 1,34 milioane lei
  • Universitatea din Craiova – 1,3 milioane lei
  • Universitatea Politehnica Timișoara – 1,28 milioane lei
  • UMF Gr. T. Popa din Iași – 1,22 milioane lei
  • UNATC București – 1,15 milioane lei
  • UMF Iuliu Hațieganu – 1,1 milioane lei
  • Universitatea Tehnică de Construcții din București – 1 milion lei
Proiecte „speciale” finanțate din fonduri speciale – cazul USAMV

Conform unei monitorizări Edupedu.ro, cea mai mare parte a proiectelor finanțate au primit fonduri pentru domeniul specific universităților sau pentru obiective care se încadrează în normele FSS. Apar, însă, și o serie de proiecte „aparte”, ce atrag atenția prin contrastul între obiectul lor și domeniul de activitate al universității.

În acest sens, este notabil cazul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, universitatea condusă de fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, senator PNL. Aceasta a primit finanțări, între altele, pentru:

  • Un proiect pe tema „Combaterea dezinformării și fake-news în mediul universitar” (137 mii lei aprobați) 
  • Proiectul „Black Sea and Balkans Security Forum” (173 mii lei) – finanțat și în trecut de către minister 
  • Participarea la International Space Development Conference din Los Angeles, timp de 4 zile (23-26 mai) – 92 mii lei aprobați
  • Un proiect cultural-sportiv de „baschet studențesc” – „Sport for the Future – Turneul international de baschet studențesc” – 498,7 mii lei
Situația solicitărilor și a proiectelor aprobate pentru fiecare universitate – Raport FSS 2024 (raportul integral aici):
Citește și:
Universitățile care au atras cei mai mulți bani din Fondul pentru Situații Speciale – FSS, la dispoziția ministrului, în primul an de mandat Ligia Deca, 2023 – raport oficial / În top urcă și SNSPA, universitatea unde ea este acum prorector, cu sume în creștere față de 2021-2022

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate
Banii dați fiecărei universități de stat pentru verificarea doctoratelor scrise între 1990-2016: jumătate nu au cheltuit, în 2021, nimic, deși unele au primit milioane de lei / În doi ani niciuna nu a găsit niciun plagiat

Foto: © Tero VesalainenDreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Noul regulament de organizare și funcționare a Comisiilor de etică din universități, începând cu anul universitar 2024-2025: Minimum 25% dintre membri sunt studenți. Apare o subcomisie de etica cercetării – proiect

În cadrul comisiilor de etică universitară va funcționa o subcomisie dedicată eticii cercetării, care se va ocupa de aspecte precum publicarea și autoratul, gestionarea datelor de cercetare, însă nu se…
Vezi articolul

Prezența în politică și administrație a unor persoane care au obținut titluri academice prin fraudă e un „risc major de securitate regională”, afirmă două organizații studențești din Iași și Basarabia / Ele amenință cu proteste dacă proiectele de legi ale educației, care „urmăresc amnistierea plagiatorilor”, ajung în Parlament

„Frauda academică este una dintre cele mai mari amenințări la adresa siguranței regionale și a flancului estic al NATO, având în vedere că permite promovarea în politică și în administrația…
Vezi articolul

STUDIU Cum îmbunătățim educația elevilor din mediul rural? Rezultatele parțiale ale unei cercetări care arată cum s-au schimbat rezultatele elevilor din 40 de comunități

Performanța elevilor din România, în ansamblu, are nevoie de îmbunătățiri, așa cum ne arată și datele PISA. În ciuda numeroaselor initiative, programe și resurse alocate pentru îmbunătățirea educației din România,…
Vezi articolul

Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității Babeș Bolyai: Nu îi echipăm pe elevi, în școală, pentru viață, îi echipăm pentru teză, pentru competiția locală, pentru capacitate, pentru Bacalaureat și ne mândrim cu rezultatele lor. Îi pregătim pentru un mediu artificial

Școala nu îi pregătește pe elevi pentru alt mediu decât cel școlar, susține decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Adrian Opre. Acesta a…
Vezi articolul

Profesoara Monica Halaszi, membră în grupul de lucru care a scris programa de Limba și literatura română de clasa a IX-a: Problematic nu e că există Slavici sau Creangă în manualul școlar, ci că nu există aproape nimic din secolul XXI lângă ei. Nimic care să îi facă pe elevi să înțeleagă că literatura este un continuum, nu o relicvă

Monica Halaszi, profesoară de limba română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița și membră a grupului care a lucrat la programa pentru clasa a IX-a, publicată recent în dezbatere…
Vezi articolul

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a înființat o nouă facultate, de Științe Medicale și ale Sănătății. Aceasta vizează programe în engleză și gândite în paradigme educaționale de tipul case-based

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are din toamnă o nouă facultate: Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății, anunță instituția de învățământ superior. „În lume nu prea există universități comprehensive de…
Vezi articolul