Avem majorări de prețuri lună de lună – comparația prețurilor din prezent cu cele de anul trecut, din aceeași lună, arătă, în medie, diferențe procentuale de două cifre, potrivit Institutului Național de Statistică. În cel mai recent raport asupra inflației, Banca Națională a României arată că „un nou salt consistent al ratei anuale a inflației IPC (Indicele Prețurilor de Consum) este așteptat să aibă loc în aprilie 2023, odată cu expirarea prelungirii schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale”. În acest fel, în vremuri atât de expuse riscurilor, împărțirea veniturilor și gestionarea cheltuielilor devin provocări importante pentru fiecare familie. O parte din rezolvare ar putea fi găsită în formarea și perpetuarea unor obiceiuri sănătoase de consum, în rutina legată de locuință sau de modul de viață, în general.
BCR prin Școala de Bani, împreună cu Asociația MaiMultVerde, a lansat recent un ghid de obiceiuri responsabile și prietenoase cu mediul și cu bugetul unei familii. Este vorba despre un curs structurat în 8 module video, ușor de parcurs și pline de informații utile și interesante. De la cum să economisești în privința utilităților, la cum să gestionezi mobila veche, cumpărăturile de haine sau de alimente, ori transportul – toate într-un mod sustenabil pentru mediul în care respirăm, creștem și ne dezvoltăm.
De exemplu, unele dintre sfaturile despre cum să economisiți acasă: „economisiți apa prin înlocuirea robinetelor din casă și a rezervorului de la toaletă. Dacă treceți la un sistem cu debit scăzut, puteți reduce risipa de apă și economisi bani. O să spuneți că noile robinete sunt costisitoare, dar trebuie să luați în calcul eficiența investiției. Cât pierdeți acum, mai ales de când facturile sunt cu valori aproape duble față de cele din urmă cu doi ani, de exemplu, și să urmăriți câștigurile pentru următorii cel puțin doi ani.
O altă posibilitate este să fim mai atenți în privința consumabilelor din locuința noastră. Produsele de curățat, detergenții, bureții de vase și lavetele, au toate și variante ecologice, care presupun mai puțin plastic, dar și mai puține substanțe chimice. Colectați selectiv ambalajele detergenților și cosmeticelor separat de PET-uri. Folosiți recipiente refolosibile, eventual din sticlă.
Dacă mobila este în stare bună și funcțională, donați-o pe grupuri online sau căutați ajutorul unor organizații neguvernamentale care vă pot îndruma. Dacă nu mai poate fi folosită, nu o scoateți în stradă.
Dacă vă gândiți să cumpărați o locuință, luați în calcul că izolarea termică a locuinței este la fel de importantă și poate aduce și economii de până la 50% în bugetul utilităților. Prin uși și geamuri se poate pierde și 40% din căldura din locuință, dacă nu sunt corespunzătoare. Două rânduri de geamuri sunt mai eficiente, la fel și ramele din aluminiu sau PVC.
Îmbrăcăminte
Cumpărați mai puține haine, de calitate, din fibre naturale, recomandă ghidul pe care îl puteți parcurge foarte ușor. Astfel, hainele vor avea o durată de viață mai lungă. O idee ar fi să ne raportăm la prețul unui articol în funcție de cât de des îl vom purta: care ar fi costul lui per purtare?
În loc să cumpărăm haine noi, am putea să le transformăm pe cele vechi în articole vestimentare adăugându-le diverse accesorii sau modificându-le mărimea, acolo unde este posibil.
O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700.000 de microfibre de plastic, de aceea este recomandat să cumpărați un filtru de microfibre pentru furtunul de scurgere, sau utilizarea unor programe de spălare mai delicate.
Pentru ocazii, puteți închiria ținutele, așa nici nu vă aglomerați dulapul cu haine. Hainele second-hand sunt și ele o variantă bună.
Alimente
Ce este gustos pentru noi, nu este întotdeauna bun și pentru natură. Încă dinainte să ajungă în farfuriile noastre – atunci când sunt produse, procesate, ambalate, transportate și distribuite – alimentele generează o serie de efecte nedorite asupra mediului.
Atunci când vine vorba de mâncare, deciziile noastre de cumpărare pot reduce impactul negativ asupra mediului și asupra bugetului dacă avem în vedere câteva criterii ce țin de tot lanțul agro-alimentar:
- producători cât mai apropiați, produse de sezon, cât mai puțin ambalate și cât mai apropiate de standardele eco
- magazine care iau măsuri anti-risipă și care au grijă la consumul de plastic
- facem achiziții de alimente strict necesare, pentru consum imediat sau pe care le depozităm corect acasă sau le gătim în porții echilibrate
- congelăm sau integrăm creativ în rețete noi mâncarea rămasă
- împărțim mesele cu prietenii sau donăm alimentelor în surplus.
Transport
Pentru a trage un semnal de alarmă, cursul prezintă cifrele îngrijorătoare pentru fiecare aspect pe care îl influențăm prin alegerile noastre, de la risipa alimentară până la poluare. De exemplu, în București, traficul este responsabil pentru peste 40% din poluarea aerului potrivit unui document realizat de Primăria Capitalei, iar un român pierde 9 zile pe an 2 , stând în trafic. Ce putem face pentru a contribui la reducerea acestei poluări? Mijloacele de transport în comun, bicicleta, dar și alternativele electrice pot fi o soluție, mai ales în condițiile actuale în care carburanții au avut scumpiri importante și am putea reduce impactul acestor scumpiri în bugetul familiei doar din alternative.
Puteți apela și la serviciile de închiriere a mijloacelor de transport, biciclete, trotinete sau chiar mașini electrice puse la dispoziția cetățenilor în majoritatea orașelor mari din țară. Pentru a încuraja folosirea lor, mașinile electrice au și parcare gratuită.
Dacă locuiți la periferia orașului, verificați ce rute cu trenul puteți face. Acesta este în continuare un mijloc de transport ecologic și ieftin și s-ar putea chiar să vă fie mai la îndemână.
Mersul pe jos este cel mai ieftin și mai sănătos, așadar vă recomandăm să-l practicați cu încredere, cât mai des! În situațiile în care nu puteți cu niciun chip să renunțați la mașină în favoarea transportului în comun, a mersului pe jos, a bicicletei, trotinetei sau a trenului, vă recomandăm să comandați un taxi prin aplicații mobile.
Împărțiți o mașină cu vecinii, colegii sau cunoscuți în drum spre muncă sau școală.
Mai multe sfaturi veți găsi în Ghidul ecofinanciar.
Ghidul eco-financiar: cum să consumi responsabil a fost dezvoltat de către BCR prin Școala de Bani, împreună cu Asociația MaiMultVerde. Alături de cursanți, pe parcursul celor opt lecții video este Sebastian Mihai Staicu, manager finanțare specializată sustenabilă BCR și Loredana Pană, manager proiecte MaiMultVerde.
Statistici despre risipă și consum la nivel global
- Adevăratul cost al hranei noastre, potrivit unui studiu realizat în Statele Unite, ar fi, în realitate, de aproape trei ori mai mare. Pentru fiecare european, în fiecare an, se aruncă, pe tot lanțul de producție, distribuție și consum, aproximativ 180 de kg de alimente. Aproape jumătate de kilogram de mâncare în fiecare zi.
- Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Agriculturii, portretul robot al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară în România ar arăta un tânăr sub 35 de ani, care locuiește la oraș, are studii superioare, își face cumpărăturile la supermarket și are un salariu peste medie. În condițiile în care jumătate dintre români cheltuie pe alimente cam 40% din veniturile realizate.
- Europenii cumpără aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Industria textilă are un impact major asupra mediului, începând cu procesul de producție, apoi pe toată durata de viață a hainelor și la final, ca deșeu. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani. De asemenea, se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20% din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.
- Aproximativ 60% din toate materialele utilizate în industria modei sunt fabricate din plastic (UNEP, 2019), iar anual, 500.000 de tone de microfibre ajung în ocean prin spălarea hainelor – echivalentul a 50 de miliarde de sticle de plastic. Astfel, 35% din microplasticul din natură provine din industria textilă.
- La nivel global, doar 9% din plasticul produs ajunge să fie și reciclat, restul fiind depozitat în gropile de gunoi, direct în natură, sau oceane.
- Într-un an o persoană folosește 100 de role de hârtie și este nevoie de cel puțin 17 copaci și 90.921 de litri de apă pentru fiecare tonă.
- Peste 1 miliard de autoturisme circulă în lume în momentul de față, iar numărul lor este în continuă creștere. Se estimează că un român pierde 9 zile anual în trafic, la care se adaugă stresul psihologic și impactul asupra sănătății pe care inhalarea noxelor îl are. Un șofer poate inhala de două ori mai multe particule în suspensie decât un biciclist, de exemplu.
- Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de CO2 din UE. Dintre acestea, 72% provin din transportul rutier. UE a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 din transport de 60% până în 2050, prin comparație cu nivelurile din 1990.
- Autovehiculele personale sunt responsabile pentru 60,7% din totalul de emisii de CO2 provenite din transportul rutier European, iar în momentul de față, în Europa, fiecare mașină personală transportă în medie 1,7 persoane. Adică cele mai multe mașini din uniune circulă cu un singur pasager.
