Jumătate din cei care au plecat din România în ultimii 3 ani sunt tineri de 20-34 de ani

13.429 de vizualizări
SURSA: pixabay.com
Din 2015 până în 2017 înclusiv, 621.623 de români au plecat în străinătate, potrivit Institutului Național de Statistică. Aproape jumătate dintre ei, 300.831, au fost tineri cu vârsta între 20 și 34 de ani. Dintre cei plecați 106.340 sunt copii, adolescenți și tineri cu vârste de până la 19 ani, adică 17% din totalul emigranților din această perioadă. Orașe precum Satu-Mare sau Botoșani au o populație asemănătoare.

Pe categorii de vârste, creșterile de la an la an sunt mai ales pe grupele de vârstă 0-19 ani, 35-49 și 50 de ani și peste, potrivit datelor INS. Din graficul de mai jos se vede că cea mai numeroasă grupă care emigrează este cea a tinerilor cu vârste între 20 și 34 de ani, 300.831 persoane între 2015 și 2017. Vorbim despre echivalentul populației unui oraș cât Iași.

Numărul emigranților a fost în creștere de la un an la altul. În 2016 au fost cu 12 mii mai mulți ca în 2015, iar în 2017, cu 11.749 mai mulți ca în anul precedent.

Unde emigrează românii

În anul 2017, principalele ţări de destinaţie au fost Marea Britanie, unde şi-au stabilit reşedinţa obişnuită 23,3% din totalul persoanelor care au emigrat, Italia (20,1%) şi Spania (13,5%).

Cine sunt cei care emigrează

Mai ales locuitorii din județele: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, conform datelor Anchetei forței de muncă ȋn gospodării, făcută de INS. Aproape jumătate dintre persoanele plecate ȋn străinătate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, au casa în această zonă (43,8% ȋn anul 2016 şi 47,6% ȋn 2017). Cele mai slabe migrații au loc în județele din vestul țării: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, și în București-Ilfov, sub 2,0% din numărul total al persoanelor plecate ȋn străinătate.

După gradul de instruire, peste 60,0% dintre persoanele de 18 ani şi peste aveau studii medii (liceu, profesională, postliceală). Ponderea celor cu studii de nivel scăzut (fără școală sau cu școala primară, ori gimnaziu) era de 29,3% ȋn anul 2016 şi 30,9% ȋn 2017, iar a celor cu studii superioare (facultate, master, doctorat) de 7,5% ȋn anul 2016 şi 6,6 % ȋn anul 2017.

FOTO: pixabay.com


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Directorii de școli, inspectorii școlari și ceilalți șefi de la instituțiile de stat – puși să declare că s-au încadrat în cheltuielile aprobate pentru anul 2024, în anul cu cel mai mare deficit bugetar de la pandemie încoace

Ministerul Educației le-a cerut tuturor șefilor de instituții publice din subordine să depună declarații pe propria răspundere privind încadrarea în cheltuielile aprobate pentru anul 2024, conform unui document oficial semnat…
Vezi articolul

Și cu elevii din mediile dezavantajate, care nu sunt în ani terminali și nu au acces la orele online cum rămâne? Lipsesc de pe agenda prezidențială #RomâniaEducată – acuză Consiliul Elevilor, care cere cumpărarea urgentă de echipamente pentru școala digitală

„Și cu elevii din mediile dezavantajate, care nu sunt în ani terminali și nu au acces la dispozitive pentru a beneficia de orele online cum rămâne? Știam că acei elevi…
Vezi articolul