În loc să ținem profesorii la curent cu ultimele avansuri din industrie, sub presiunea IA și a altor tehnologii, mai bine „să aducem industria în clasă” – expertul internațional în educație Andreas Schleicher, despre viitorul învățământului profesional

20.115 vizualizări
SURSA: captura romaniaeducata.eu/Administratia Prezidentiala
„Dacă încercăm să îi ținem pe profesorii din școli cu informația la zi în ceea ce privește expertiza din industrie, vom goni mereu după un viitor și vom fi mereu în întârziere. Ce ar fi mai inteligent de făcut? Să aducem industria în clasă”, apreciază, într-un editorial publicat recent pe tema învățământului profesional, directorul pentru Educație al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Andreas Schleicher. El pledează pentru importanța învățământului profesional în condițiile avansului major pe care îl au tehnologiile, inclusiv cele de inteligență artificială.

Pentru a „aduce industria în clasă”, apreciază Schleicher, unul dintre cei mai reputație experți în educație la nivel internațional,  este important „să echipăm oamenii din companii cu acele competențe necesare pentru a preda, pentru a oferi mentorat, pentru a împărtăși cunoștințele lor”. El pledează, astfel pentru extinderea bazinului de unde pot fi atrase resurse pentru educație.

  • Aceasta, subliniază el, este necesară în condițiile în care „nimeni nu știe dacă tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va distruge, sau dacă va distruge mai multe locuri de muncă decât poate să creeze”, ținând cont că transformările digitale și verzi „rescriu regulile muncii”.

În editorialul său, Andreas Schleicher apreciază că locurile de muncă susținute de noile tehnologii presupun „reinventarea” altor locuri de muncă, după principiul: „ne-am obișnuit să învățăm cum să ne facem meseria; acum învățarea este meseria noastră”. De aceea, „fiecare loc bun de muncă trebuie să aibă și rolul de hub de învățare, iar fiecare școală bună trebuie să învețe să anticipeze nevoile de mâine, nu de ieri, de pe piața muncii”.

Potrivit reprezentantului OCDE, toate aceste avansuri favorizează învățământul vocațional / profesional, întrucât acesta reprezintă o punte „strategică” între școală și economie. Iar „inteligența artificială poate deja să producă lucrări mai bune decât ale unor absolvenți de facultate, dar nu poate să țină pe picioare o centrală, să repare un avion sau să tundă pe cineva. Indicatorii OCDE privind capacitățile IA arată că viitorul muncii este unul profund uman, împământenit în conștiința umană, în capacitatea noastră de a naviga relații complexe, de a exercita judecăți etice în condiții de nesiguranță, de a crea ceva cu adevărat nou”.


6 comments
  1. Elevi cu media 3-4 intră la liceu fiindcă așa vrea guvernul, elevi slabi să poată fi manipulați, prin hipnoză colectivă să fie tonți și obedienti, o masă amorfă care se deplasează pe gratis, primesc burse sociale cu părinții plecați care lucrează pe lire dar sunt înregistrați la primării cu 0, așa, fara jenă…Au iPhone și îsi imaginează că sunt inteligenți cu notele de 4. Spunea un domn de ingineri…Ce ingineri? Cei care au absolvit în anii 80 facultăți grele de inginerie sunt de 65 vârstă și STAU pe salarii uriașe fața de mediul privat și citesc din carte la catedră până la 70+, fiindcă se poate. Habar nu au de tehnologie modernă, de educație digitala, fără perfecționari reale de la ultimul grad didactic dat prin ’95. Sunt clase cu duiumul aprobate pe specializări aiuristice sau oricum nesolicitate dar se aprobă pe pile clase, să aibă septuagenarii, sinecuri de-a dreptul, ore. Clase de seral de tehnicieni de toate felurile cu mii de ore!! plătite, de practica, fără acoperire, că oamenii de 50 ani nu au timp de așa ceva, să alerge la practica la agentul economic, fuga, după orele de serviciu. Și ore de module tehnice și practică comasata, cu sutele.
    Dar aceste sute de clase sunt scoase în principal pentru profesorii de cultură generală care au 1-2 ore pe săptămână și au nevoie de multe clase să aibă norma întreagă. Oare, de ce ISJ aprobă atâtea clase de liceu?? Ați verificat ce procent dintre absolvenții tehnicieni vorba vine, „absolviți” cu note mari, pe …nimic lucrează în domeniu?
    Se aprobă planul de școlarizare cu N clase, câte cere directorul, în funcție de nivelul de „căciuleală”…Se aprobă în unele situații trecute sub tăcere, clase pe specializări unde nu mai există ingineri titulari deloc, necum cu grade didactice , dar se aduc pilele..pe post, că nu contează…La seral, merge…La zi, elevi viitori tehnicieni pregatiți de „specialiști” fără studii. De ce e necesar? Pe manuale vechi din 80.
    Anul acesta au fost licee cu câte și 2-3 norme de maiștri libere, de profesori de tehnologie, neocupate.Si asta de câțiva ani, dar se aprobă în continuare clase, fără un recensământ real al resurselor umane.

  2. Greu, aproape imposibil de realizat în România, deoarece:
    1. școlile profesionale (azi liceele tehnologice sunt încă considerate cenusarasele sistemului educational.
    2. tineretului nici nu mai concepe sa practice meserii clasice; el dorește sa fi, exclusiv, favorizat si de aceea dupa terminarea liceului (o activitate egala cu zero ptr peste 80% din școlarii romani din deceniul trei al acestui secol) se repede la ajutorul de șomaj acordat tinerilor.
    Totul e dispus de mecanismul criminal al votului, mecanism prin care se da mita oficial si se creează pătură de „mana de lucru la negru”, foarte utila bișniței (nu business-ului) autohtone a „mici
    or si mai marilor investitori autohtoni.

  3. Are dreptate omul. Să aștepți să învețe profesorii e vânare de vânt, alergat după viitor. Dacă tot îi ai, adu-i în școli, taică! Și da, nu există ingineri verzi sau maro, ci doar ingineri. Omul vede bine că ăștia o tărăgănează la infinit din confort dar nu se poate așa. Enough is enough! Timpul îl câștigi aducând ce ai unde nu ai. Dați -le niste ecusoane și spre școli, la lecții practice! Haideți, salvați niste generații de prostie și nepricepere, vă rugăm!
    Văd că tre’ oferite beneficii firmelor dispuse să trimită om la țară să îi învețe meserii pe copii și tineri. Chiar ateliere de pizza de ar fi, ar ajunge masa caldă în toate școlile necăjite. Așa ai avea lecții serioase dimineața și ateliere, laboratoare după amiază. Mai spargeți școlile colos în bucăți mai mici, nu se pot avea facilități în școli mamut. Rafps? Mai luați de la parlamentarii în exces fonduri locative și faceți școli mai mici! Uf, câtă lipsă de bunăvoință! Că tot demografia e in scadere, profesorii f slabi și care dau doar 10 pot fi relocati la muncile de asistență din școală iar școlile nu e cazul să își mărească numărul de elevi, ci ușor reduse clasele, treptat, și introdus asistent la clasă, asistenți de siguranță pe holuri, la servirea mesei calde, la poartă, in sala de sport, asistenți de excursii la firme, etc.

    1. Daca ai știi cati profesori cred ca scolile profesionale ar trebui readuse in sistemul de învățământ, ai ramane uimit. Multi profesori stiu ca un elev care intra cu nota 5 sau 6 la liceu nu o sa poata lua bacul, de cei ce intra cu note sub 5 pe locuri rezervate nici nu mai discutam. Unii copii chiar nu au capacitatea sa invete si ar trebui totusi ajutati sa reuseasca sa practice o meserie, dar statul nu vrea sa ajute. Nu le-ar fi greu sa faca un plan prin care firmele ce ia elevi in practica sa primeasca ceva avantaje, dar na, ce sa facem, asa e la noi la romani, cand nu merge ceva conducerea stie sa loveasca in cei de sub ei, dar sa se gândească la actuale rezolvari nu petece nu se prea vrea ca e greu

    2. Ia spune-ne și nouă secretul, unde e industria aia pentru care să se pregătească elevii ăștia prin multă practică la Măcăienii din Deal sau ceva?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste o treime dintre profesorii de educație socială ar aprecia conducători nedemocratici – procent „îngrijorător”, chiar dacă este mai mic decât în cazul altor profesori sau al populației – studiu despre Educația civică în România

Ponderea profesorilor de educație socială care susțin alternative nedemocratice este mai mică decât cea înregistrată în cazul celorlalți profesori și decât în populația generală, dar, chiar și așa, mai bine…
Vezi articolul

Deschiderea treptată a școlilor începând cu „ultimele două săptămâni ale lunii august” prin reorganizarea calendarului anului școlar, recomandată de Coaliția pentru Dezvoltarea României. Un studiu amplu despre școala online arată că jumătate dintre elevi au făcut mai puține ore de mate și română decât ar fi trebuit

„Toate scenariile trebuie să aibă la bază un singur obiectiv: cât mai mulți elevi în sălile de clasă!”, susține Coaliția pentru Dezvoltarea României în concluziile unei evaluări privind școala online,…
Vezi articolul

Învățarea pe tot parcursul vieții, în România, prin ochii patronilor: multă teorie, viziune, legislație, cu prea puține efecte în practică, pe o piață cu legi volatile, inechitate și nepotrivire între cursuri și nevoi – rapoarte ale Confederației Patronale Concordia

Învățarea pe tot parcursul vieții, domeniu în care România se numără printre ultimele țări la nivel european, rămâne mai degrabă subiect de discuții, viziuni și planificări decât de acțiuni concrete,…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Nu contează atât de mult ce face viața din noi, contează mai mult ce facem noi cu ceea ce a făcut ea din noi. E o dovadă lașitate să invoci mereu nu știu ce traumă din trecut ca să nu mai faci nimic. Soluția e în registrul acțiunii

„Nu contează atât de mult ce face viața din noi, contează mai mult ce facem noi cu ceea ce a făcut ea din noi”, spune profesorul Mircea Miclea, parafrazându-l pe…
Vezi articolul