În multe dintre școlile unde învață elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar din când în când, iar spațiul fizic nu este amenajat pentru elevii cu dizabilități – sondaj Salvați Copiii

959 de vizualizări
Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
În mai bine de jumătate dintre școlile ai căror directori sau profesori au participat la un sondaj Salvați Copiii, școli unde învață și elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar săptămânal / ocazional, iar în aproximativ un sfert spațiul fizic nu este amenajat pentru elevii cu dizabilități, potrivit unui comunicat al organizației. Salvați Copiii face un apel, cu această ocazie, ca toate instituțiile să se implice pentru creșterea gradului de incluziune în școli.

Potrivit sondajului:

  • În 54,7% dintre școlile de masă unde învață și elevi cu CES, școli reprezentate în acest sondaj, consilierul școlar vine doar săptămânal/ocazional. În 44,3% dintre ele elevii cu CES beneficiază de serviciile unui consilier școlar permanent
  • În 27,1% dintre școlile din anchetă, spațiul fizic nu este adaptat în niciun fel pentru elevii cu dizabilități.

Sondajul a fost realizat în perioada 1-14 noiembrie 2022 în rândul a 192 de respondenți, directori de școli și profesori. În școlile respondente, au fost identificați 1.125 de copii cu CES, în condițiile în care în aceste școli învață aproximativ 50.000 de elevi; dintre aceștia au un diagnostic medical 625, iar dintre cei diagnosticați 375 au recomandare de însoțitor. Totuși, mai puțin de jumătate, doar 125, beneficiază de însoțitor (shadow, părinte însoțitor, profesor itinerant, profesor de sprijin etc.). 

Dintre școlile cuprinse în anchetă, 66,7% sunt în mediul rural, iar 33,3 % sunt în mediul urban.

Ce spun participanții la cercetarea Salvați Copiii, în ceea privește:

Resursele pentru Incluziunea copiilor cu CES:

  • 169 (88%) dintre școli au consilier școlar;
  • 70 (36,5%) dintre școli beneficiază de profesor de sprijin;
  • 49 (25,5%) dintre școli beneficiază de profesor itinerant;
  • 100 de școli (52,1%) beneficiază de logoped;
  • Alte resurse în 6 școli (3,1%).

În ceea ce privește gradul de pregătire a cadrelor didactice din școală pentru activități care necesită competențe necesare de a lucra cu copiii cu CES:

  1. 11,5% dintre respondenți consideră că sunt pregătite în foarte mare măsură;
  2. 12% dintre respondenți consideră că au competențe, dar este nevoie de mai mare implicare;
  3. 15,6% dintre respondenți consideră că sunt pregătite în mare măsură;
  4. 17.7 % preferă să nu răspundă la această întrebare;
  5. 43,2% dintre respondenți consideră că au competențe minime.

În ceea ce privește întrebarea referitoare la adaptările spațiului fizic pentru persoane cu dizabilități:

  • 135 (70,3%) de școli au rampă de acces;
  • O școală (0,5%) are lift pentru scaun rulant;
  • 10 (5,2%) dintre școli au toalete adaptate pentru persoane cu dizabilități;
  • 12 (6,3%) Altele;
  • 52 (27,1%) Spațiul fizic nu este adaptat în niciun fel.

În România, elevii cu cerințe educative speciale (CES) și/sau cu dizabilități sunt cuprinși în învățământul special și, o parte dintre ei, în învățământul de masă. Ei reprezintă 1,8% din populația școlară (53,2 mii de elevi) și se regăsesc la toate nivelurile de educație, notează organizația. Aceasta precizează:

  • Distribuția pe categorii este următoarea: 43.063 de elevi cu CES; 9.268 de elevi cu certificat de handicap; 46 de elevi școlarizați în spital; 828 de elevi școlarizați la domiciliu.
  • Numărul elevilor cu CES și/sau dizabilități incluși în învățământul de masă diferă de la un nivel de educație/rută de formare la alta. Astfel, efectivele din învățământul primar sunt relativ similare cu cele din învățământul gimnazial. Însă, la nivelul învățământului secundar superior (liceu și școală profesională) efectivele scad la aproape jumătate, fapt care atrage atenția asupra reducerii caracterului incluziv al învățământului de masă odată cu trecerea la nivelurile superioare de educație.

Salvați Copiii menționează că derulează șapte programe locale pentru a sprijini educațional și social copiii cu CES, în judeţele Dâmboviţa, Dolj, Ilfov, Giurgiu, Vaslui şi municipiul Bucureşti, prin proiectul O şcoală pentru fiecare.

Obiectivul proiectului este să contribuie la prevenirea abandonului școlar și la o mai bună incluziune a copiilor în risc de abandon școlar și copiilor cu CES, prin servicii integrate de prevenire și intervenție, inclusiv prin intervenții asupra părinților/reprezentanților și specialiștilor din educație și servicii sociale.

Intervențiile care se adresează copiilor cu CES includ: oferirea de sprijin educațional direct, activități de dezvoltare personală realizate de către cadre didactice și consilieri angajați prin proiect, formarea cadrelor didactice și a personalului de sprijin pentru lucrul cu copii din această categorie pe baza metodologiei de intervenție SNAP (Students Needs Action Pack) dezvoltată de Salvați Copiii Internațional și adaptată la contextul românesc.

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Ar mai fi de aduagat:

    In scoli nu exista cabinete pentru elevii cu CES. In situatia fericita in care exista este folosit de consilier, de logoped (daca exista) si de proful de sprijin (daca mai are cand). Dotarile sunt zero. Daca exista creioane, foi A4, un joc, sunt cumparate din banii profilor care folosesc cabinetul.

    In scoli nu exista decat servicii minime pentru copiii cu CES integrati. Nu se ofera logopedie, kinetoterapie, terapie ocupationala, psihoterapie etc. Astea se fac pe banii parintilor in afara scolii.

    Pentru anumiti elevi cu CES trebuie amenajata si clasa intr-un anume fel. Pentru anumiti elevi cu CES trebuie sa existe anumite mijloace didactice adaptate.

    >> profesor itinerant, profesor de sprijin
    Este una si aceiasi persoana, prof. itinerant si de sprijin.

    >>shadow, părinte însoțitor, profesor itinerant, profesor de sprijin etc.
    Insotitorul este shadow. Poate fi parintele sau altcineva, dar nu proful itinerant si de sprijin.

  2. În județul Botoșani se face discriminare între elevii cu ces și nu se iau masuri deloc în acest caz ce este de făcut atunci când ești părinte cu un copil cu ces???

  3. Care spatiu fizic? In scoala noastra se invata in 3 schimburi, tocmai, pentru ca spatiul fizic nu permite altfel. Deci nu avem nicio clasa dinsponibila. Elevii cu dizabilitati invata pe unde apuca: in biblioteca, in sala de materiale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul studenților în universitățile românești ar putea crește dacă acestea se deschid mai mult către adulții care vor să revină în educație, inclusiv prin locuri la buget rezervate lor, ca în Irlanda sau Spania / Altă opțiune pentru aceștia: „relaxarea regulii” de a avea Bacalaureatul – recomandări în raportul OCDE

Măsuri de sprijin pentru adulții care vor să revină în educație, la ani buni după ce au terminat liceul, sunt propuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) drept…
Vezi articolul

Predarea istoriei, între caracterul excepțional al națiunii “folosit în scop politic” și abordarea obiectivă și autocritică, „europeană”. Corespondența ieșită din comun dintre Parlamentul European și ministrul polonez al Educației

Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European a decis, luna aceasta, să publice corespondența sa cu ministrul polonez al Educației, după ce acesta din urmă a acuzat structurile europene…
Vezi articolul

Cele mai bune universități românești: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București – Metarankingul Național 2024, clasamentul oficial publicat de Ministerul Educației și Cercetării

Universitățile Universitatea Transilvania din Brașov intră în top 5 universități din România, alături de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea din București, Politehnica București și UMF Carol Davila din București,…
Vezi articolul

Numărul elevilor a atins cel mai mic nivel din ultimul deceniu în anul școlar 2022-2023 / Ruralul a „pierdut” o treime din efectivele de elevi de gimnaziu pe care le avea acum 10 ani / Numărul profesorilor crește de câțiva ani, dar rămâne sub nivelul din 2012-2015 – Raport al Ministerului Educației

România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015,…
Vezi articolul