Înflorirea bujorilor de stepă (Paeonia tenuifolia) în rezervaţia de la Zau de Câmpie, unică din Europa, va fi celebrată, în perioada 25-26 aprilie, prin organizarea celei de-a III-a ediţii a Festivalului Bujorului la Castel, transmite Agerpres.
Rezervaţia de Bujori de Stepă de la Zau de Câmpie este cel mai înalt loc din lume în care această floare s-a adaptat, este situată la cinci kilometri de centrul comunei, iar custodele acesteia, Ciprian Cenan, estimează că bujorii vor înflori începând din a doua jumătate a acestei luni.
„În 25 şi 26 aprilie ne reîntâlnim la Castel pentru ediţia a III-a a Festivalului Bujorului, o ediţie în care familia este în centrul atenţiei. Programul de anul acesta a fost gândit ca o invitaţie de a petrece timp împreună într-un cadru natural deosebit, două zile de descoperire, creativitate, joc şi relaxare. În programul activităţilor figurează expoziţii, precum «Satul meu», cu lucrări realizate de micii artişti ai Clubului de pictură «Wilhelm Demeter», coordonaţi de Rozalia Farkas, cu participarea elevilor Şcolii Gimnaziale Zau de Câmpie. Standuri cu meşteşugari, artizani şi producători locali, obiecte inspirate de bujor şi castel, produse tradiţionale şi creaţii autentice, ateliere şi experienţe pentru copii”, au anunţat, marţi, organizatorii ediţiei a III-a a Festivalului Bujorului la Castel pe Facebook.
În cadrul festivalului de la Zau de Câmpie mai figurează spectacole de teatru pentru copii, cu două reprezentaţii interactive susţinute de trupa Artya, activităţi în aer liber, precum treasure-hunt „Bujorul, Florile şi Castelul de la Zau”, o aventură educativă în care sunt invitate familiile, potrivit agenției de presă citate.
De asemenea, vor fi organizate tururi ghidate pentru descoperirea castelului, precum şi tururi ghidate cu bicicleta pentru descoperirea Rezervaţiei de Bujori de Stepă şi a patrimoniului natural, dar şi proiecţii de film.
La Festivalul Bujorului la Castel vor fi prezentate documentare dedicate unor personalităţi remarcabile ale istoriei, Iuliu Maniu şi Ecaterina Caradja, „două repere de demnitate, curaj şi verticalitate, repere de care societatea românească are atât de mare nevoie acum, mai mult ca oricând”, susţin organizatorii.
În program sunt cuprinse degustări şi gastronomie locală, produse tradiţionale şi întâlniri cu producătorii locali, concerte şi spectacole muzicale susţinute de Fără Zahăr, Hanu’ cu Bragă şi Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul”.
Între activităţile anunţate se regăsesc numeroase ateliere demonstrative, de prelucrare a produselor din piele şi fier, de creaţie păpuşi, pictură pe faţă, de flori din hârtie creponată etc.
Locul de desfăşurare a festivalului este Castelul Ugron, construit diplomatul István Ugron, în jurul căruia există mai multe legende care încearcă să explice motivul ridicării acestui castel, cu o frumuseţe romantică.
Una dintre legende spune că István Ugron era îndrăgostit de o domnişoară franceză şi spera că acest castel o va convinge să se mute în Transilvania, iar cealaltă variantă se referă la fiica ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei.
Diplomatul István Ugron, un recunoscut poliglot – vorbea şapte limbi, pe lângă maghiară şi germană – a activat în Turcia, Egipt, Italia, America şi Rusia.
Despre Castelul din Zau de Câmpie se spune că ar fi fost construit timp de trei ani, după principiile unui calendar – ar avea 365 de ferestre, câte zile sunt într-un an, patru turnuri, pentru a marca cele patru anotimpuri, 52 de camere, câte sunt săptămânile dintr-un an, şapte terase, câte zile sunt într-o săptămână, şi 12 holuri, câte sunt lunile anului.
Pe lângă bujorii de stepă, comuna Zau de Câmpie este renumită şi pentru numeroasele lacuri cu peşte, care însumează 171 hectare, care atrag pescari din toată Europa.
În apropiere de Zau de Câmpie se află şi lacurile piscicole din Miheşu de Câmpie şi Şăulia, cele trei comune având în total peste 500 de hectare de luciu de apă, de unde se pot pescui, primăvara şi toamna, crap, caras şi şalău.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
Matei Pop
