Inspector școlar din județul Sălaj: Părinții nu vor să lase copiii la profesională, socotindu-se, în mod eronat, că nu-i ajută atât de mult ca liceul. Este o preconcepţie cu care ne luptăm

1.672 de vizualizări
Foto: © Industryviews | Dreamstime.com
Mulţi părinţi refuză să-şi lase copiii să meargă la şcolile profesionale, chiar dacă la absolvirea lor au asigurat un loc ce muncă bine plătit, apreciază inspectorul şcolar Cosmin Porcar din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sălaj, transmite Agerpres.

„Noi ne lovim, constant, de această preconcepţie greşită că învăţământul profesional ar fi, cumva, pentru copii mai slabi la învăţătură şi de multe ori părinţii refuză învăţământul profesional pentru copiii lor. După cum ştiţi, noi avem repartizarea computerizată a copiilor care susţin evaluarea naţională. Ei sunt repartizaţi în ordinea mediilor, descrescător, după care rămân o parte nerepartizaţi – fie n-au avut opţiuni suficiente trecute, fie au note mici la evaluare, fie nu s-au prezentat la evaluarea naţională. Şi atunci, ei sunt repartizaţi în liceu şi la şcolile profesionale prin comisia judeţeană de admitere, care este o repartizare publică.

(…) În aceste şedinţe publice ne lovim de multe ori de refuzul părinţilor de lăsa copiii să meargă la profesională. Preferă să meargă la o clasă de liceu, chiar dacă nu a susţinut evaluarea sau are medie de unu sau doi. Nu vor să lase copiii la profesională, socotindu-se, în mod eronat, că profesionala nu-i ajută atât de mult ca liceul. Este o chestiune de educaţie şi o preconcepţie cu care ne luptăm şi încercăm să îmbunătăţim acest lucru, atât prin programele noastre, cât şi prin sprijinul pe care îl avem de la toţi agenţii economici cu care colaborăm”, a declarat Cosmin Porcar, marţi, în cadrul unei şedinţe a Comisiei de Dialog Social, desfăşurată la sediul Instituţiei Prefectului Sălaj.

Reprezentantul ISJ Sălaj a subliniat faptul că că în ultimii ani tot timpul s-a dorit o îmbunătăţire a învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean, avându-se în vedere şi specificul local şi s-a dorit cât mai mult integrarea tinerilor pe piaţa muncii, mai notează Agerpres.

Prezentă la şedinţa de marţi, Olivera Iezdimir, reprezentanta unei companii multinaționale din Zalău care este unul din principalii angajatori din judeţ, a adăugat faptul că, în cazul învăţământului dual, un elev primeşte 1.000 de lei lunar, din care 300 de lei din partea statului şi 700 de lei din partea companiei, pe toată perioada cât durează studiile la profilul profesional ales. În plus, se oferă stagii de practică şi cursuri gratuite de tehnologia informaţiilor şi limba engleză.

Potrivit datelor prezentate de Cosmin Porcar, în Sălaj, în viitorul an şcolar, la clasa a IX-a vor fi 18 clase cu 432 de elevi la învăţământul profesional şi două clase cu 44 de elevi la învăţământul profesional dual.

Foto: © Industryviews | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Sigur că aceasta este percepția pt că , așa cum a spus chiar domnul inspector: copiii cu medii mari sunt repartizați la licee, iar resturile , ciurucurile, coada, este repartizată la profesionale.

    Atâta timp cât acest lucru nu se schimbă și părinți vor avea aceeași percepție: școlile profesionale sunt pt cei mai slabi din copii.

    În străinătate școlile profesionale sunt accesibile și alese atât de copiii buni cât de cei mai slabi, căci a avea o meserie este o alegere și nu „resturile de la masă”.

  2. Păi, domnule Porcar, vorbiți cu CNS să nu mai facă țșpe clase, să ne lase elevii medii și bunicei la elevi și noi să trimitem pe cei slabi la școli profesionale. Nu mai canibalizați celelalte licee, ca să mănâncă și gura noastră o pâine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Există „mici decalaje” între formarea inițială a educatorilor și practica de la clasă, „ar trebui să ne întâlnim mai des, să fim pe aceeași pagină”, spune Viorica Preda, inspector pentru educația timpurie în Ministerul Educației

O provocare din sistemul de educație timpurie sunt „micile decalaje” care există între formarea inițială, formarea continuă ale educatorilor și practicile de la clasă, spune Viorica Preda, inspectorul general pentru…
Vezi articolul

120 de localități vor primi bani pentru echipamente IT necesare școlii online, printr-un proiect european. Universitățile nu au accesat 38 de milioane de euro pe care le-au avut la dispoziție, anunță Ministerul proiectelor europene

120 de comune şi oraşe vor primi fonduri nerambursabile pentru tablete şi echipamente IT necesare învăţământului online, destinate elevilor şi cadrelor didactice din preuniversitar, potrivit Agerpres, care citează un anunț…
Vezi articolul

Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis / Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală

Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 vor învăța la liceu după programe școlare și manuale noi, vor avea planuri-cadru noi și vor da un Bacalaureat cu…
Vezi articolul

Competențele digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea gândirii critice și a capacității de a face față pericolelor online să devină priorități pentru sistemele europene de educație – Consiliul UE

Dezvoltarea alfabetizării digitale și media, gândirea critică și competențele de rezolvare a problemelor sunt esențiale și ar trebui să constituie o prioritate pentru sistemele de educație, potrivit concluziilor adoptate de…
Vezi articolul