Profesorul universitar Liviu Papadima de la Facultatea de Litere, Universitatea București spune despre noua programă de clasa a IX-a că rămâne în continuare criteriul diacronic (cronologic), deși Ministerul, după ce a aprobat programa fără să o facă publică, a precizat că au fost făcute modificări și că „nu mai e guvernată de criteriul cronologic”. Liviu Papadima spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că „se introduce criteriul formelor, structurii, dar formele sunt tot cele cronologice”. Filologul atrage atenția că programa „riscă să reintroducă practica printre elevi, de a reproduce comentarii”.
- Programa de limba română pentru clasa a IX-a, aflată în centrul unor controverse majore în ultimele luni, a fost publicată în Monitorul Oficial, marți, 24 februarie. Edupedu.ro a consultat programa înainte de a fi publicată
- Amintim, elevii care acum sunt în clasa a VIII-a vor învăța după noua programă care se va aplica gradual acestei generații, iar în paralel cei care deja sunt la liceu în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a urmează în continuare actuala programă, veche de 20 de ani, cu care au început liceul.
Liviu Papadima, filolog și profesor universitar la Facultatea de Litere de la Universitatea București, unul dintre cei mai vehemenți critici ai programei Fotache încă de la prima variantă, tocmai din cauza introducerii principiului cronologic pentru a preda literatura de la începutul secolului XVI, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că modificările aduse programei publicate deja în Monitorul Oficial nu exclud criteriul cronologic.
Ministerul Educației a anunțat anumite modificări, după ce a publicat programa, fără să o facă publică, printre care și faptul că „organizarea conținuturilor nu este guvernată exclusiv de criteriul cronologic, ci este articulată în raport cu dezvoltarea progresivă a competențelor de lectură, interpretare, contextualizare și reflecție critică”.
„Unul dintre lucrurile care m-au iritat. Cum adică nu mai e guvernată de criteriul cronologic? Se introduce criteriul formelor, structurii, dar formele sunt tot cele cronologice. Dacă avem secolul al XVII-lea, e vorba de predoslovii, tipărirea Bibliei, etc. Se introduc temele care sunt cele ale epocii. Așadar, criteriul rămâne. Este istoria literară ca atare și nu ne trebuie în liceu”, a spus profesorul universitar.
Tot Ministerul a precizat că „sunt simplificate denumirile formelor literare aferente celor cinci module pentru a da posibilitatea profesorilor de a alege, din lista de recomandări, dintre mai mulți autori (și, în consecință, opere literare) pe acelea pe care le consideră relevante”.
„Când scrie în programă că se va studia un poem epic din secol XVIII-XIX. Care să fie? E unul singur.. Ce libertate să ai ca profesor?”, spune Liviu Papadima.
Profesorul universitar atrage atenția că există riscul ca programa să reintroducă acea practică de a învăța comentarii pe de rost.
„Se va vedea când vor apărea primele manuale, probabil vor fi puțin variata și vor fi texte pe care elevii vor fi nevoiți să le învețe pe dinafară și profesoara să le prezinte la clasă (…) A face un învățământ reproductiv este mai comod pentru profesor, e mai comod pentru elevi, e mai comod pentru toată lumea. Singurul lucru neconvenabil că elevii nu câștigă de pe urma lui. E comod mai ales pentru cei de la evaluare care n-o să mai aibă probleme de interpretare a textelor, nu vor mai fi discuții”, mai spune profesorul.
Redăm interviul integral cu profesorul universitar Liviu Papadima
Edupedu.ro: Mult criticata programă de limba română pentru clasa a IX-a a fost într-un final adoptată de ministrul interimar Ilie Bolojan, fără însă să fie făcută publică. Asta în condițiile în care fostul ministru Daniel David anterior a spus că a lăsat o programă care urma să fie reanalizată, dar Ministerul nu a făcut-o publică, după aprobare. Instituția a precizat că au fost făcute câteva modificări, că organizarea conținuturilor nu mai este guvernată exclusiv de criteriul cronologic. Așa este? Ce anume s-a schimbat?
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere: Asta e o poveste. Cum adică nu mai e guvernată de criteriul cronologic? Se introduc unele criterii subsidiar, însă acestea rămân strict subordonate perspectivei cronologice.
În legătură cu dinamica formelor literare sunt vizate acele forme definitorii pentru fiecare epocă în parte. La fel și în cazul temelor literare. E modalitatea clasică de lucru a istoriei literare, care discută în ordine cronologică datele contextuale, viața și opera scriitorilor, tehnicile și structurile specifice.
Edupedu.ro: Se precizează și faptul că sunt simplificate denumirile și că astfel dau posibilitatea profesorilor de a alege din lista de recomandări dintre mai mulți autori. Dar cum pot profesorii să predea atractivi dacă sunt limitați în secolul cronicarilor?
Liviu Papadima: Când scrie în programă, de exemplu, că, pentru sec al XVI-lea, al XIX-lea se va studia de exemplu, un poem epic, care altul să fie afară de Țiganiada? Istoria își impune propria ei logică, care lasă o marjă de libertate de alegere foarte restrânsă.
Mie mi-e teamă mai presus de orice că opțiunea pentru istorie literară predată pe tot parcursul liceului va reactiva acea practică educațională sinistră, combinația de comentariu, dictare, reproducere, triunghiul de aur al didacticii literare de odinioară. Sper e tot sufletul să n-am dreptate. Se va vedea când vor apărea primele manuale că probabil va fi puțină varietate și probabil manualele vor fi înțesate de texte expozitive pe care profesorii să le prezinte la clasă și elevii vor fi nevoiți să le învețe pe dinafară.
Edupedu.ro: Decana Facultății de Litere, Oana Fotache-Dubălaru, coordonatoarea programei de limba română spunea la un moment dat că este o problemă când studenții ajung la universitate pentru că nu cunosc foarte bine istoria literară. Ar putea fi această programă cumva o modalitate prin care să vină mai mulți studenți la universitate deja pregătiți?
Liviu Papadima: Istorie literară nu ne trebuie ca scop în sine la liceu, e o materie potrivită pentru facultate. Nu văd de ce ar trebui să-i învățăm pe liceeni ce trebuie să-i învățăm noi pe studenți în facultate. Un curriculum școlar nu se proiectează pentru acea minoritate pe care o reprezintă viitorii specialiști ai disciplinei.
Edupedu.ro: Le mai pot cere profesorii elevilor să citească suplimentar când le vor preda la școală obligatoriu cronicari? Vor mai fi atrași elevii de lectură?
Liviu Papadima: Profesorii pot să facă orice. Am avut și în timpul comunismului profesori excepționali, in ciuda programelor școlare defectuoase. Numai că, oricând și oricând, profesorii excepționali sunt o minoritate. Iar acum, în loc ca programa să-i sprijine pe profesori, programa îi va face pe cei foarte buni să se lupte cu ea.
Edupedu.ro: Care sunt riscurile pe care le aduce această programă protocronistă, cu rădăcini ceaușiste, care conține și informații eronate din perspectivă stiințifică, așa cum au analizat-o alți cercetători (sursa și detalii). Facem un pas înapoi prin această programă?
Liviu Papadima: Riscurile sunt destul de mari. Curriculumul oficial, cel aprobat de autorități, ajunge să fie pus în practică într-o formă simplificată și adesea chiar distorsionată. Acest curriculum realizat, cum mai e denumit, va merge cu siguranță în direcția asta naționalistă, a Cântării României, a bătutului identitar cu pumnii în piept.
Curriculumul este un semnal și dacă acesta e semnalul, mulți profesori vor merge în această direcție. Sper să nu am dreptate dar testul cel mai sigur va fi apariția de manuale. Dacă vor avea predominant accente naționaliste înseamnă că într-acolo mergem.
Edupedu.ro: Formarea profesorilor îi va ajuta totuși să predea noua programă?
Liviu Papadima: Formarea profesorilor, deopotrivă cea inițială și cea continuă, este de decenii în mare suferință. Nici până astăzi nu avem reglementat masteratul didactic prevăzut în Legea Educației din 2011. Deci formarea profesorilor din păcate e un teren foarte vulnerabil.
Pentru un număr mare de profesori manualul a rămas cartea de căpătâi. După el predau, după el trebuie să învețe elevii și așa mai departe. Când vor avea de ales între 3-4 -5 manuale, alegerea va spune totul despre direcția în care profesorii au simțit că bate vântul.
A face un învățământ reproductiv este mai comod pentru profesor, e mai comod pentru elevi, e mai comod pentru toată lumea. Singurul lucru neconvenabil e că elevii nu câștigă de pe urma lui pe termen lung. E comod mai ales pentru cei de la evaluare care n-or să mai aibă probleme de interpretare a textelor, nu vor mai fi discuții și dezbateri pe marginea subiectelor, ca în fiecare an.
Edupedu.ro: Când am putea să vedem primele efecte? După prima generație?
Liviu Papadima: Nu, oricum primele efecte n-o să le știm niciodată, pentru că avem și obiceiul ca după ce am făcut un lucru să nu ne propunem să vedem și rezultatele. S-a spus despre programele de limba română din prezent că au fost un eșec. E o aberație, nu știm nimic în legătură cu impactul programelor post-decembriste de la nicio materie. Și de unde să știm? Că vin absolvenți mai puțin pregătiți la Litere? A fost un argument al susținătorilor noii programe, dar de unde știm că acești candidați care vin la Litere nu sunt tot mai slab pregătiți din alte motive? Nu din cauza programei, din cauza faptului că se orientează tot mai mult către alte discipline, din cauza faptului că programele nu sunt întrebuințate cum trebuie.
Ba chiar am putea presupune că principala carență a programelor în uz nu s-ar datora faptului că ar fi, așa cum au fost considerate de către unii, scandalos de flexibile, ci, dimpotrivă, posibilității să fi fost, sau să fi devenit în timp, prea rigide. Deci nu avem nicio dovadă care să coreleze starea generală a învățământului pe care o simțim fiecare subiectiv cu programele sau cu modul de predare. Pentru că nu avem. Pentru gimnaziu avem testările internaționale, altfel n-am fi avut nimic. Și am aflat dela acestea: aveți o mare problemă cu analfabetismul funcțional. Bun, s-a schimbat ceva în urma faptului că am aflat acest lucru?”
Informații de context
Prima variantă a programei de limba română a fost amplu criticată într-un memoriu semnat de aproape 3.300 de profesori, cercetători, specialiști și experți educaționali. Aceștia contestau faptul că programa este realizată pe baza unei structuri a evoluției în timp a limbii și literaturii române și conține texte ale cronicarilor din secolul al XVI-lea. Doar 2 autori contemporani erau sugerați de autorii noilor programe școlare: Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana.
„Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc”, mai scria în memoriu.
Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.
Profesorul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, din noua programă de română de clasa a IX-a pusă în dezbatere: Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani.
Profesori dar și scriitori au remarcat că a introduce o programă diacronică va îndepărta copiii de cărți.
Bogdan Crețu, profesor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași spune că „a citi din obligație cronicari în clasa a IX-a e total nepotrivit. Nimeni nu devine cititor începând cu astfel de texte.
- O părere similară a publicat și scriitorul Radu Vancu, care remarcă: „E infinit mai eficient să aduci elevii de a IX-a dinspre Cărtărescu spre Arghezi și Dosoftei” sau Mircea Cărtărescu, autor care se află printre recomandările din programa propusă.
Programa de română propusă de Ministerul Educației cu susținerea Academiei reactivează modele educaționale și ideologice din perioada național-comunismului lui Nicolae Ceaușescu, promovează protocronismul din epoca ceaușistă și este „o bombă cu ceas” pentru integrarea europeană a societății au acuzat zeci de cercetători ai Academiei și mii de profesori care cer abandonarea integrală a documentului.
Pe lângă aceste critici legate de conținutul programei a apărut în spațiul public informația că noua programă școlară de Limba și literatura română pentru liceu este afectată de un „viciu grav de procedură”, susține scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu.
Potrivit acestuia, coordonatoarea grupului de lucru care a elaborat programa, decana Oana Fotache Dubălaru, era, în același timp, și președinta comisiei naționale de specialitate care urmează să o avizeze, iar 15 din cei 24 de membri ai comisiei de avizare sunt și membri ai grupului de elaborare.
Afirmațiile lui Radu Vancu au venit în contextul în care Edupedu.ro a arătat, pe baza documentului oficial privind Comisia națională pentru Limba și literatura română – liceu, că cel puțin 15 profesori care au conceput programa se regăsesc și printre cei care o avizează.
A doua zi, pe 15 decembrie, ministrul Educației și Cercetării Daniel David a decis ca perioada alocată integrării propunerilor din perioada dezbaterii să fie prelungită cu o săptămână doar pentru programa de Limba și literatura română, potrivit unui anunț publicat luni seara pe edu.ro.
Anterior, șefa comisiei, Oana Fotache Dubălaru s-a antepronunțat și a spus înainte de a se aproba forma finală a proiectului de programă, că „asupra constructului nu se poate reveni, fiindcă e vorba de o gândire care încorporează un efort de durată al grupului și este contraproductiv acum să schimbăm criteriul la presiunea publică. Pentru că niște specialiști au lucrat, și-au exprimat punctul de vedere și a rezultat această programă”.
- Și varianta Fotache 2 a fost criticată
Varianta a II-a a programei – publicată pe 23 decembrie fără un anunț prealabil amplu – a fost criticată de mai mulți profesori și intelectuali publici, printre care Mircea Cărtărescu, care au cerut oprirea procesului de avizare, susținând că noul document „nu face decât să multiplice confuziile, inconsecvențele și aberațiile” din prima versiune.
Lista de recomandări de autoare și autori, incluse în acest proiect pentru Trunchi comun – Clasa a IX-a, începe cu Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, dar apar și o serie de schimbări. Vezi aici propunerile.
Profesorul universitar și criticul literar Ștefan Baghiu o acuză, într-o postare publică, pe profesoara Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere de la București, coordonatoarea științifică a grupului de lucru pentru elaborarea programei și, în același timp, președinta comisiei naționale care o avizează, de introducerea unor „elemente rasiste” în document.
Potrivit lui Baghiu, forma revizuită a programei nu ar corecta problemele semnalate în prima variantă, ci le-ar conserva, adăugând doar modificări punctuale de suprafață.
Contactată de Edupedu.ro pentru un punct de vedere, Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București, coordonatoare științifică a grupului de lucru pentru programa de română și președinta comisiei naționale de avizare, a respins acuzațiile formulate de Ștefan Baghiu și a transmis un punct de vedere în care susține că documentul nu conține elemente de rasism, xenofobie sau segregare și că interpretarea criticilor este forțată și lipsită de temei. [Vezi aici acuzațiile integrale]