Consiliul Academic Român „este o inițiativă a celor două academii românești, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, pentru a avea cercetarea academică sub o singură umbrelă”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Academiei Române. Ioan Aurel Pop a afirmat că noul consiliu „nu presupune niciun buget, niciun venit de la stat”.
„Încercăm un impuls prin care să facem o singură academie românească și sub umbrela ei să funcționeze academii de ramură”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop.
„La noi nu există nici obiceiul de a finanța cercetarea prin fonduri private. Rareori se întâmplă să primim câte o donație pentru un anumit scop. Și atunci am gândit că acest consiliu al cercetării, care nu presupune niciun buget, niciun venit de la stat, să poată exercita un fel de tutelă spirituală, intelectuală în societate, să convingă și opinia publică, dar mai ales autoritățile, că avem nevoie de cercetare științifică”, spune Ioan Aurel Pop.
Declarațiile integrale acordate Edupedu.ro de către președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, pe tema nou-înființatului Consiliu Academic Român:
Rep: Care este statutul Consiliului Academic Român pe care l-ați lansat astăzi? E o instituție în sine, are nevoie de buget?
Ioan Aurel Pop: Nu. Nu este o instituție în sine, înregistrată undeva într-o lege sau într-o hotărâre de guvern. Deocamdată este o inițiativă a celor două academii românești – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, cum își zic domniile lor – pentru a avea cumva cercetarea academică sub o singură umbrelă. Președintele Academiei Române și președintele Academiei Moldovei au căzut de acord să mai aibă patru academii de ramură din România și împreună să formeze un consiliu științific după specialități.
Mai avem împreună Academia de Științe Agricole și Silvice, Academia de Științe Tehnice, Academia de Științe Medicale și o academie mai nouă, care s-a format cred că în urmă cu mai bine de 10 ani: Academia de Științe Juridice, ținând seama și de faptul că în Academia Română nu s-a mai format o secție de științe juridice și atunci juriștii și-au format o academie care funcționează legal. Am zis că, după modelul Academiei franceze, care prin Institut de Frence, are sub umbrela ei vreo cinci academii de ramură, să fim și noi împreună.
Prin Consiliul Academic Român am căzut de acord – președintele Academiei Moldovei și cu mine – să unim cele două Academii românești, să dăm un exemplu și societății civile, și societății politice.
Ținând seama de faptul că acum 160 de ani unirea românilor într-un singur stat, care avea să se împlinească 1918, s-a făcut întâi prin Academia Română, care a primit în 1866 trei basarabeni, trei transilvănieni, doi bănățeni, doi maramureșeni, doi bucovineni și doi români de la sud de Dunăre – înainte deci de a se forma România politică, s-a format România culturală. Am căzut de acord să dăm un exemplu, să încercăm un impuls prin care să facem o singură academie românească și sub umbrela ei să funcționeze academii de ramură.
Aici n-are loc așa-numita academie AOȘR, academia numită a oamenilor de știință, pentru că ea, după părerea mea, e o falsă academie. Imită Academia Română în toate secțiunile ei. Cei care n-au intrat în Academia Română cândva s-au gândit să facă o academie paralelă. Ne-a făcut foarte mult rău, pentru că eu am fost în multe vizite ca președinte al Academiei și uneori am fost întrebat dacă eu prezidez o academie de arte. Sigur că m-am mirat și mi s-a explicat: «acum două luni a venit la mine președintele – pe vremea aceea era un bărbat – președintele Academiei de Științe din România și eu am crezut că dumneavoastră sunteți președintele unei academii de artă, dacă tot din partea României veniți».
Deci avem aceste academii de care v-am spus care își pot continua activitatea, asta în condițiile legale, pentru că e nevoie de un pol academic, care să revigoreze activitatea de cercetare științifică.
Dintre toate țările Uniunii Europene, avem cel mai mic procentaj din buget alocat cercetării. Nu pentru consiliul academic, să știți, noi am vrea să se aloce mai mult cercetării în institutele care unele aparțin Academiei, altele aparțin universităților și altele acestei Agenții Naționale pentru Cercetare, care a fost cândva și Minister al Cercetării.
Deci nu am vrea ca cercetarea să rămână polarizată într-un singur loc. A încercat și Elena Ceaușescu să conducă toată cercetarea dintr-un singur birou și n-a ieșit nimic bun. E bine să fie o concurență, dar totuși statul trebuie să întrețină cercetarea. La noi nu există nici obiceiul de a finanța cercetarea prin fonduri private. Rareori se întâmplă să primim câte o donație pentru un anumit scop. Și atunci am gândit că acest consiliu al cercetării, care nu presupune niciun buget, niciun venit de la stat, să poată exercita un fel de tutelă spirituală, intelectuală în societate, să convingă și opinia publică, dar mai ales autoritățile, că avem nevoie de cercetare științifică.
Academia Bulgară are un număr dublu de cercetători față de Academia Română și Bulgaria are aproape 7 milioane de locuitori. Deci ar trebui să ne ținem rangul, pentru că fără cercetare nu se poate.
Rep: Dumneavoastră ați discutat cu premierul sau aveți în plan o astfel de discuție, cu privire la AOȘR?
Ioan Aurel Pop: Am trimis și informare către guvern cândva, dar nu acuma, ci înainte de guvernul Bolojan. Am făcut și un memoriu în care am arătat toată situația, dar către domnul prim-ministru Bolojan am trimis o informare prin care am arătat care sunt academiile din România și cum funcționează și cum vedem noi situația. Iar în legătură cu Academia Oamenilor de Știință am arătat cum s-a înființat, de ce, cum a devenit un fel de sinecură pentru anumite persoane care neputând intra în Academia Română și-au făcut propria academie care s-a moștenit. Un general de armată a făcut-o, se chema Vasile Cândea, care neputând intra în Academia Română și-a făcut propria academie. Pe vremea lui Ceaușescu se făcuse Academia de Științe Sociale și Politice, oamenii mai bătrâni își aduc aminte, care urma să concureze Academia Română și chiar s-o aducă la o subordonare totală. Elena Ceaușescu a și zis: academicienii sunt bătrâni, vor muri singuri, fiindcă în ultimii 15 ani, înainte de căderea comunismului, nici nu s-a mai permis primirea de noi membri în Academia Română. Ei, atunci s-a ajuns foarte departe.
În acest moment, Academia Română funcționează, societatea română o respectă, dar eu personal consider că Academia Oamenilor de Știință este ca un fel de de pecingine, ca un fel de corp străin pe societatea românească, pentru că și acolo se dă un buget, are un număr de salariați, funcționari. Din fericire, nu are institute de cercetare, membrii care au cercetare își raportează cercetarea pe care o fac în alte părți și funcționează pentru că este o lege prin care s-a aprobat. S-a mai încercat desființarea ei, iar Curtea Constituțională n-a dat dreptate celor care au vrut să facă dreptate, ci a zis că funcționează printr-o lege și că e ilegală desființarea ei.
Însă noi nu ne putem permite să întreținem în România și această academie, dacă nu avem un sprijin serios pentru cercetarea științifică și pentru educație.
Rep: Din expertiza dumneavoastră, care sunt pașii de urmat de către autorități în privința acestei așa-zise academii?
Ioan Aurel Pop: Din acest moment cred că cel mai simplu ar fi să nu i se mai aloce un buget. Ca să nu îngroșăm numărul șomerilor din România, că am înțeles că are aproape 70 de salariați ca personal auxiliar, la început să se reducă bugetul la jumătate, la o treime.
Eu sunt membru a vreo cinci academii internaționale și plătesc cotizație pentru acele academii și o onoare că fac parte din ele, dar nu mă întrețin pe mine acele academii, adică nu primesc indemnizații. Or membrii academiei așa-numite a oamenilor de știință primesc indemnizații de la statul român. O academie nu se poate interzice într-o societate democratică, dar un stat democratic poate să nu-i mai acorde buget, mai ales că trăim o perioadă de austeritate.
Rep: Revenind la nou-formatul Consiliul Academic Român, cine îl va conduce?
Ioan Aurel Pop: E un consiliu format din 21 de persoane, în care intră toți președinții celor șase academii și în plus câte un vicepreședinte, secretar general. Academiile celelalte au câte trei membri în acest consiliu, Academia Română are cinci și Academia Moldovei – că mai ea mai există acuma, chiar dacă avem alte planuri – are patru. În total sunt 21 de persoane care fac parte și s-a hotărât ca președintele în acest moment, când o înregistrăm, să fie persoana mea, că am avut inițiativa. Eu îmi închei mandatul și probabil după ce mă închei mandatul va fi președinte al consiliului noul președinte al Academiei Române.
Rep: De ce nu ați decis unificarea celor două academii din România și din Republica Moldova direct, ci ați realizat acest consiliu intermediar?
Ioan Aurel Pop: Am fost sfătuit de către cei care cunosc legile în România să nu o facem, că va fi ilegal și că oricine ne poate desființa inițiativa. Și atunci, într-o primă fază, să creăm o filială a Academiei Române la Chișinău. Dar acest lucru nu e posibil în acest moment, pentru că legea Academie Române, nemodificată, aprobată în 2001, prevede doar trei filiale pentru Academia Română, care din păcate sunt trecute cu numele în lege: Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Și atunci avem un proiect de modificare a legii care va intra, ni s-a promis, foarte repede la Parlament și în care nu mai scriem câte filiale: scriem că Academia Română funcționează cu o centrală la București și cu filiale în țară sau în străinătate, nu contează asta. Și acum mare parte din membrii Academiei Moldovei sunt membri de onoare ai Academiei Române. Dacă facem o filială la Chișinău, ei vor fi membri obișnuiți ai Academiei Române și dumnealor vor vota unificarea Academiei Moldovei cu Academia Română, cel puțin așa sper eu și așa mi s-a spus că s-ar putea. Ca să nu avem întâmpinări în justiție că n-am procedat corect, că nu ne-am consultat… Trăim într-o democrație și am vrea să respectăm democrația.
Rep: Există o remunerație pentru cei din conducerea acestui nou consiliu?
Ioan Aurel Pop: Nu, absolut nimic, nici poveste. De aceea v-am spus că consiliul nu presupune nicio cheltuială din partea statului și noi n-o să cerem niciodată. Noi cerem mărirea procentului de sprijinire a cercetării în România din buget.
Informații de background
Academia Română a înființat împreună cu Academia de Științe din Republica Moldova o nouă instituție, numită Consiliul Academic Român.
Consiliul Academic Român (abreviat CAR) va reuni cele două academii inițiatoare și patru academii de ramură din România:
- Academia Română,
- Academia de Științe a Moldovei,
- Academia de Științe Juridice din România,
- Academia de Științe Medicale din România,
- Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”,
- Academia de Științe Tehnice din România
Redacția
Mihai Peticilă