Proiectul noii programe de liceu la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a – 2026, pus în dezbatere publică la sfârșitul lunii noiembrie, a fost „elaborat sub presiunea unui termen de numai două luni” și „prezintă o coerență nu imediat perceptibilă în acest moment”, susține lingvistul Alexandru Nicolae, membru în grupul de lucru care a redactat documentul. Într-un text publicat pe Observator cultural, profesorul afirmă că își propune „clarificarea acestei incertitudini”, printr-o intervenție „dedicată exclusiv domeniului «limba română»” din proiect.
Prodecan al Facultății de Litere a Universității din București și cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Nicolae vorbește și despre reacțiile apărute după publicarea proiectului, care au „polarizat rapid opinia publică: de la critici privind viziunea, structura, selecția textelor și modul de abordare a acestora, pînă la susținerea proiectului ca fiind necesar și adaptat cerințelor actuale ale societății”. El adaugă că această polarizare „este cu atît mai relevantă cu cît linia de demarcație pare să se traseze chiar între zidurile școlii și spațiul public larg”.
Informații de context. Ministerul Educației a pus în consultare publică până pe 12 decembrie 2025 proiectul programei de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, parte din setul de programe pentru liceu asociate noilor planuri-cadru. Proiectul a stârnit dezbateri în mediul educațional și universitar, inclusiv pe tema ponderii literaturii vechi, a abordării cronologice și a echilibrului dintre conținuturi și competențe (lectură, interpretare, argumentare, redactare).
- Printre critici se numără profesorul universitar Liviu Papadima, profesoara de didactica limbii și literaturii române Florentina Sâmihăian de la Facultatea de Litere a Universității din București, dar și cei peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și alți profesori care marți, 9 decembrie, au lansat un memoriu prin care cer Ministerului Educației „regândirea integrală” a programei propuse la română pentru clasa a IX-a: „Conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional”.
- Pe de altă parte, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a sărit în apărarea variantei de programă de Literatura română propusă de Ministerul Educației, cu cronicarii la clasa a IX-a, și îi numește „toboșari ai vremurilor noi” pe profesorii critici, într-un punct de vedere transmis presei luni, 8 decembrie. Detalii aici
Revenind la textul lui Alexandru Nicolae, el scrie despre adoptarea criteriului „cronologic/diacronic” la literatura română că acesta face „totuși intuirea logicii de desfășurare pe parcursul celor patru ani (deși a fost publicată doar programa pentru clasa a IX-a)”, dar că „același fragmentarism afectează componenta de limbă, al cărei conținut pentru clasa a IX-a nu reușește să comunice suficient de clar coerența de ansamblu a viziunii pe care echipa o are în vedere”.
„Grupul de lucru care a elaborat proiectul de programă a fost unul numeros și eterogen, alcătuit din 33 de specialiști”, mai scrie lingvistul în textul citat, precizând că „doar opt sînt reprezentanți ai mediului academic – printre ei regăsindu-se și doi membri ai Academiei Române”, în timp ce majoritatea sunt profesori cu experiență din preuniversitar. Activitatea a fost structurată pe trei subgrupuri distincte, „«Literatură română», «Contexte» și «Limba română»”, iar subgrupul de „Limba română” ar fi avut zece membri.
Nicolae insistă că proiectul „nu se constituie exclusiv din tabelele de conținuturi” și pune accent pe componentele pe care le consideră decisive pentru înțelegerea „coerenței nevăzute”: „componentele adiționale, în special activitățile de învățare propuse și sugestiile metodologice, sînt de o importanță capitală, întrucît acestea subliniază modalitatea în care conținuturile trebuie integrate coerent în elaborarea viitoarelor materiale didactice, în structura de evaluare și în actul predării la clasă”.
Cât despre viziune, lingvistul spune că subgrupul de „Limba română” a urmărit „un fundament eminamente pragmatic și realist”, articulat prin trei repere: „raportarea directă la profilul dezirabil al absolventului de liceu”, „cultivarea unei continuități organice cu ciclul gimnazial” și „stabilirea unei relații funcționale cu” literatura. Deși echipa ar fi analizat modele curriculare din alte țări, autorul subliniază că „importul mecanic al unui model străin nu este o opțiune viabilă” și invocă „realitatea intrinsecă a elevilor români din anul 2025”.
În argumentația sa, Alexandru Nicolae afirmă că „o miză crucială” a noii concepții este combaterea unei „duble deficiențe”: „analfabetismul funcțional” și „analfabetismul practic”. El leagă explicit acest demers de „mecanismul de conștientizare lingvistică”, prin care elevul își „antrenează” gîndirea critică „pentru a detecta și demonta capcanele realității imediate: dezinformarea și manipularea (de exemplu, fenomenul fake news), erorile insidioase de raționament și, poate cel mai periculos, conformismul necritic”.
În final, Nicolae susține că logica domeniului „Limba română” ar fi fost construită deductiv, pornind de la competența generală. „Valorificarea resurselor limbii și a variației formelor ei pentru producerea și receptarea de mesaje orale și scrise, conform normelor limbii standard și adecvate situației de comunicare”. El afirmă că aceasta se ramifică în competențe specifice și că, pentru a le operaționaliza, conținuturile au fost organizate pe patru piloni: „conștientizare lingvistică, variație lingvistică, redactare și comunicare orală”.
Textul integral semnat de Alexandru Nicolae pe Observator Cultural.