Lista celor peste 14.000 de posturi de profesori desființate de Ministerul Educației după aplicarea Legii Bolojan, pe județe, în rural și urban / Aproape 2.500 de suplinitori, dați afară – DOCUMENT

Aproape 1.000 de posturi didactice au dispărut în anul școlar 2025-2026 din școlile din București, cele mai multe din țară, potrivit datelor dintr-un răspuns transmis de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) la o interpelare parlamentară privind impactul reducerii celor 14.048 de posturi din învățământul preuniversitar de stat. Capitala este urmată de județele Iași – 632, Constanța – 615, Clujul – 518 și Timiș – 436 de posturi tăiate. Datele arată că tăierile afectează atât mediul urban, cât și mediul rural, cu scăderi semnificative în ambele.

Amintim că Guvernul printr-o hotărâre (HG) aprobată pe 23 octombrie reduce în anul școlar 2025-2026 numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat: de la 307.900 la 293.852, ca urmare a aplicării Legii nr. 141/2025 („Legea Bolojan”). Pe larg – mai jos în articol

Defalcare urban – rural: peste 8.400 de posturi tăiate în orașe și peste 5.600 în mediul rural

Potrivit anexei 1 din document – Situația diminuării numărului de posturi pe județe și medii de rezidență, reducerea totală de 14.048 de posturi se împarte astfel:

• – 8.409 posturi în mediul urban
• – 5.638 posturi în mediul rural

În alte județe cu reduceri mari, tăierile sunt distribuite atât în urban, cât și în rural:

• Iași: – 632 posturi (–218 urban, –414 rural)
• Constanța: – 615 posturi (–339 urban, –275 rural)
• Cluj: – 518 posturi (–437 urban, –81 rural)
• Galați: – 506 posturi (–318 urban, –188 rural)
• Prahova: – 504 posturi (–344 urban, –159 rural)
• Suceava: – 434 posturi (–335 urban, –99 rural)
• Timiș: – 436 posturi (–504 urban, +68 rural – creștere în rural)

Documentul arată că în unele județe există creșteri punctuale în rural sau urban, însă acestea nu schimbă bilanțul general de diminuare.

Ce tipuri de posturi dispar: aproape 2.500 pe perioadă determinată, peste 13.500 la plata cu ora

Anexa 2 din document detaliază distribuția posturilor diminuate pe tipuri de încadrare cu personal didactic de predare. La nivel național, reducerea de 14.048 de posturi include:

• – 13.550 posturi ocupate cu personal didactic încadrat în regim de plată cu ora
• – 2.454 posturi ocupate cu personal didactic angajat pe perioadă determinată
• – 638 posturi ocupate cu personal didactic fără studii corespunzătoare postului

În același timp, documentul indică:

• + 2.211 posturi ocupate cu personal didactic titular (în normă de bază)
• + 383 posturi ocupate cu personal didactic angajat pe durata de viabilitate a postului

Ministerul precizează însă că aceste creșteri se produc „în condițiile în care, începând cu 1 septembrie 2025, s-au pensionat la limită de vârstă în jur de 1.780 de cadre didactice titulare”, iar altele au fost titularizate în urma concursului național.

Explicațiile Ministerului Educației: „măsuri fiscal-bugetare” și încetarea de drept a contractelor

În răspunsul oficial semnat de secretarul de stat Sorin Ion, Ministerul Educației explică reducerea posturilor prin aplicarea Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Instituția reamintește cadrul legal de încadrare a personalului didactic: titular, viabilitate, perioadă determinată, plată cu ora și personal fără studii corespunzătoare postului.

Ministerul arată că:

• personalului didactic încadrat pe perioadă determinată îi încetează de drept contractul individual de muncă cel târziu la 31 august a fiecărui an școlar;
• personalului didactic încadrat în regim de plată cu ora îi încetează de drept contractul la finalizarea cursurilor fiecărui an școlar.

„Implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 (…) au influențat implicit numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul școlar 2025-2026”, se arată în document.

Potrivit Ministerului, impactul bugetar estimat al reducerii este de – 492,558 milioane lei pentru perioada septembrie-decembrie 2025 și de – 1.970,232 milioane lei pentru anul 2026.

Context: prima reducere aplicată efectiv în Educație

Reducerea celor 14.048 de posturi din învățământul preuniversitar de stat a fost aprobată de Guvernul României în ședința din 23 octombrie 2025, printr-o Hotărâre de Guvern care modifică anexa la HG nr. 731/2024 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării. La ședință, ministerul a fost reprezentat de secretarul de stat Sorin Ion, potrivit imaginilor difuzate de Guvern, nu de ministrul Educației, Daniel David.

Decizia vine la aproximativ 20 de zile după ce Ministerul Educației a pus proiectul de hotărâre în dezbatere publică, fără o analiză de impact educațional. În nota de fundamentare a proiectului se precizează că „implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (…) au influențat implicit numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul școlar 2025-2026”.

Într-un comunicat transmis pe 4 octombrie, Ministerul Educației afirma că „nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate”. Această poziție publică este însă contrazisă de documentele oficiale anexate hotărârii, care descriu explicit posturi „ocupate cu personal” și prezintă o defalcare a reducerilor pe tipuri de încadrare, inclusiv posturi ocupate pe perioadă determinată și în regim de plată cu ora.

Este prima măsură fiscal-bugetară majoră aplicată concret într-un domeniu bugetar în urma Legii nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, în timp ce în alte domenii – precum administrația publică locală sau pensiile speciale – reformele sunt încă blocate de negocieri politice sau de decizii ale Curții Constituționale.

• Documentul adoptat de Guvern include estimări privind impactul financiar al reducerii de posturi, dar nu conține nicio analiză privind impactul educațional: nu sunt menționate disciplinele afectate, tipurile de școli, numărul de elevi impactați sau consecințele asupra mediului rural, consilierii școlari ori educației copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Potrivit notei de fundamentare, repartizarea numărului maxim de posturi pe fiecare județ urmează să fie realizată printr-un ordin al ministrului Educației, document care nu a fost publicat până în prezent.

Edupedu.ro a arătat anterior, într-o analiză semnată de Mihai Peticilă, că această reducere de personal anulează, în fapt, toate suplimentările de posturi aprobate în ultimii patru ani pentru educație, justificate anterior de Guverne prin preluarea creșelor, extinderea rețelei de consilieri școlari, integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale și dezvoltarea educației timpurii.

Reducerea posturilor vine într-un context mai larg de măsuri restrictive aplicate sistemului de educație în ultimele luni: creșterea normei didactice, comasarea unităților de învățământ, reducerea numărului de burse, scăderea plății cu ora și, recent, amânarea pentru anul 2026 a plății hotărârilor judecătorești câștigate de profesori, decizie luată fără consultare publică și fără comunicare oficială.

Sindicatele din educație au avertizat că aceste măsuri cumulative riscă să afecteze grav funcționarea școlilor și calitatea actului educațional, în special în mediul rural, unde lipsa personalului didactic este deja o problemă structurală.

Citește și:

Ciuca tăierilor: profesorii. Școala, transformată în laboratorul de austeritate al Guvernului Bolojan

ULTIMA ORĂ Reducerea a peste 14.000 de posturi „ocupate cu personal” din școli, cu economii estimate pentru acest an de 358 milioane de lei, aprobată de Guvern