Mădălina Turza, consilierul premierului: Este nevoie ca refugiații din Ucraina să devină independenți în România, să muncească, copiii să poată merge la școală și să devină parte din comunitatea noastră atât timp cât vor decide să rămână

295 de vizualizări
Foto: gov.ro
Serviciile de urgență, de tip asistență la graniță, mâncare și haine, nu mai sunt suficiente, a declarat, vineri, consilierul de stat în cadrul cancelariei premierului, Mădălina Turza. Oficialul a spus că „este nevoie ca refugiații din Ucraina să devină independenți în România și în statele Uniunii Europene, să muncească, copiii să poată merge la școală și să devină parte din comunitatea noastră atât timp cât vor decide să rămână în România și în celelalte state europene”.

Declarațiile au fost făcute în marja ”Forumului de la București – către o platformă europeană de incluziune a refugiaților”, organizat de Guvernul României în perioada 8-9 septembrie 2022, la care au participat 23 de state membre ale Uniunii Europene.

Consilierul de stat a spus că sunt 6 milioane de refugiați în România și în statele europene, în acest moment.

„E important să știm faptul că la capătul unui parcurs de șapte luni de gestionare a crizei refugiaților în România, gestionare care este percepută ca un model de bună practică la nivelul Uniunii Europene, România a preluat leadership-ul la nivel european și a invitat statele membre, și nu numai, să se ralieze unei platforme de dialog la nivel politic despre integrarea refugiaților. Știm cu toții că efectele războiului din Ucraina sunt de lungă durată, la fel și fluxul de refugiați care trăiesc atât în România, cât și în cea mai mare parte a Europei. Peste 6.000.000 de refugiați din Ucraina se află în România și chiar și în statele membre – alături de ele, trebuie să lucrăm împreună mai eficient și mai dinamic și, de ce nu, mai transparent, pentru a gestiona integrarea lor și, ulterior, întoarcerea în Ucraina, atunci când va fi cazul.

Am înțeles cu toții toate statele membre prezente la masă astăzi și ieri, că sprijinul de urgență este doar o etapă și că în acest moment nu mai sunt suficiente măsurile de intervenție de urgență de tip hrană, adăpost la punctele de trecere a frontierei sau minime servicii de sprijin. Este nevoie ca refugiații din Ucraina să devină independenți în România și în statele Uniunii Europene, să muncească, copiii să poată merge la școală și să devină parte din comunitatea noastră atât timp cât vor decide să rămână în România și în celelalte state europene”, a declarat de la Palatul Victoria Mădălina Turza.

Consilierul de stat a vorbit despre provocările pe care le au refugiații, relatate de reprezentanții statelor participante la forumul de la București.

„În primul și în primul rând, statele au vorbit despre provocarea locuirii pe termen lung. Știm cu toții că locuirea în centrele de tranzit, în diferite forme de acomodare și cazare temporară a refugiaților din Ucraina, nu poate fi o soluție pe termen lung care să dureze un an, doi, trei sau mai mult. O altă provocare comună care a fost identificată a fost bariera pe limbă. Cele mai multe dintre statele Uniunii Europene, inclusiv România, avem limbi atât de diferite față de ucraineană, încât acest lucru necesită o serie întreagă de eforturi și adaptări, pentru ca cetățenii ucraineni care trăiesc la noi în țările noastre să poată învăța limba română, în cazul nostru. Pentru că așa cum a reieșit din conversație și știm și noi, premisa integrării este cunoașterea limbii țării în care te afli.

De asemenea, au fost ridicate provocări legate de felul în care încurajăm refugiații ucraineni să își găsească locuri de muncă și să dorească să muncească, precum și sprijinul de care au nevoie comunitățile locale, orașele, comunele, satele, municipiile, regiunile, sau districtele în alte țări, care găzduiesc refugiați ucraineni. Este o problemă stringentă și mă bucur că a fost ridicată inclusiv la nivel European, pentru că, iată, cea mai mare presiune se află acum pe comunitățile care găzduiesc în mod efectiv refugiații din Ucraina și care au nevoie de sprijin și susținere. De asemenea, o altă provocare importantă, căreia trebuie se face față cu toții la nivel European și nu numai, este dezinformarea. Știm cu toții că, din păcate, circulă o serie întreagă de mesaje care distorsionează realitatea, adevărul, și care pun problemele complexe pe care le trăim acum ca și continent, dar și la nivel global, pe seama refugiaților, în ciuda faptului că aceste probleme sociale nu au legătură cu oamenii care au fugit din calea războiului ca să își găsească adăpost în țara noastră”, a mai spus Turza.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii legitimați pot participa la Olimpiada națională a sportului școlar (O.N.S.Ș.), potrivit Ordinului pentru modificarea Regulamentului de organizare și desfășurare a competițiilor sportive școlare

La Olimpiada națională a sportului școlar (O.N.S.Ș.) au dreptul de participare toți copiii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar înscriși, la data de 1 octombrie a anului școlar în…
Vezi articolul

VIDEO Experiment în școlile din 10 departamente ale Franței: Testarea tuturor elevilor dintr-o clasă unde a fost descoperit un caz de infectare cu SARS-CoV-2, pentru a nu închide toată școala / Cei care refuză testarea vor fi considerați „pozitivi” și nu mai fac ore în format fizic

Franţa va efectua un experiment prin realizarea de teste anti-COVID-19 tuturor elevilor dintr-o clasă în care a fost depistat un caz pozitiv pentru a evita închiderea totală a centrului şcolar…
Vezi articolul

Proiect programe școlare 2026. În liceu nu se aprofundează vreun limbaj de programare, spune profesorul Marius Nicoli, vicepreședinte SEPI: A învăța doar limbajul Python taie „peste două treimi din masa de selecție” pentru olimpiade

Trecerea la „doar limbajul Python” în primele două clase de liceu la profilul matematică-informatică este principala problemă a proiectului de programă de Informatică aflat în dezbatere publică, scrie într-o postare…
Vezi articolul

Ministerul Educației cere peste 2,1 miliarde de lei din Fondul de rezervă al guvernului pentru a putea acoperi salariile personalului din învățământ pe o lună și bursele elevilor și studenților pe două luni – proiect de hotărâre de guvern

Ministerul Educației solicită suplimentarea bugetului său pe anul 2023 cu 2,17 miliarde de lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, pentru a putea acoperi salariile profesorilor pe o…
Vezi articolul