„Studentul doctorand răspunde pentru originalitatea tezei de doctorat”, spune noul Regulament-cadru privind studiile universitare de doctorat, adoptat la începutul acestui an și publicat luni în Monitorul Oficial. Din normele oficiale dispare, astfel, prevederea – existentă inițial în proiectul acestui Regulament, dar și în vechiul cod privind regulile studiilor doctorale, potrivit căreia conducătorii de doctorat poartă, alături de doctoranzi, răspunderea în cazul doctoratelor plagiate și, în cadru mai larg, pentru respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională.
În schimb, noul ordin introduce o prevedere generală, mai puțin angajantă pentru conducătorii de doctorat, inclusă în noua Lege a învățământului superior, prevedere potrivit căreia conducătorul de doctorat are, printre obligații, să „depună toate diligențele” pentru verificarea conformității tezelor de doctorat cu „cerințele specifice unei creații originale”.
- Despre proiectul de Regulament privind studiile doctorale, așa cum a fost pus în consultare publică, Edupedu.ro a scris pe larg la începutul lunii noiembrie 2023, arătând că „universitățile preiau controlul asupra verificării tezelor de doctorat pe care tot ele le eliberează, cu un control extern ca și inexistent în cazul plagiatelor”.
Scutirea de răspundere pentru conducătorii de doctorate apare într-o perioadă în care o serie de cazuri sonore s-au făcut auzite în spațiul public – vezi, între altele:
- cazul lui Adrian Ivan, conducătorul de doctorat al ministrului Bode și rector al Academiei SRI (la rândul său ținta unei anchete privind nereguli etice), sancționat de Universitatea Babeș-Bolyai,
- cazul ÎPS Teodosie de la Școala Doctorală de Teologie de la Universitatea Ovidius, despre care PressOne.ro scria, în 2021, că la CNATDCU au fost invalidate pentru plagiat 9 dintre tezele de doctorat coordonate
- Unul dintre cele mai notorii cazuri de coordonare de doctorate cu probleme este cel al lui Gabriel Oprea, caz documentat încă din 2015 de Pressone.ro / Emilia Sercan
În proiectul de Ordin ce introduce noul Regulament-cadru privind studiile universitare de doctorat, despre care Edupedu.ro a relatat în noiembrie, era menționată răspunderea conducătorilor de doctorat pe teme de etică și de originalitate a lucrării. Astfel, proiectul – publicat de Ministerul educației spre consultare aici – prevedea, chiar și fără detalii procedurale pentru cum se „traduce” în practică o astfel de răspundere:
- Art. 15 „(8) Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalității conținutului.”
Această prevedere era precedată de o alta, referitoare la răspunderea studentului doctorand:
- Art. 15 „(7) Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat și își asumă corectitudinea datelor și informațiilor prezentate în teză, precum și a opiniilor și demonstrațiilor exprimate în teză.”
Punctul referitor la răspunderea conducătorului de doctorat dispare în Regulamentul final, așa cum a fost publicat în Monitorul Oficial. Acesta punctează doar responsabilitatea studentului:
- „Art. 13 (15) Studentul doctorand răspunde pentru originalitatea tezei de doctorat.”
Punctul 7 din proiect, cel referitor la răspunderea doctorandului, este renumerotat și apare la art. 21 din Regulamentul oficial:
- „(4) Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat și își asumă corectitudinea datelor și informațiilor prezentate în teză, precum și a opiniilor și demonstrațiilor exprimate în aceasta”.
În schimb, Regulamentul final, așa cum a fost publicat, face trimitere la Legea învățământului superior când vine vorba despre obligațiile conducătorului de doctorat. Astfel, documentul menționează:
- „Art. (14) Drepturile și obligațiile conducătorului de doctorat decurg din Legea nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, din regulamentul propriu al IOSUD, din regulamentul școlii doctorale, precum și din contractul său de muncă.”
Iar la obligații o menționează – fără precizarea răspunderii – pe ca ca acesta „să asigure îndrumarea științifică, profesională și deontologică a fiecărui student-doctorand” și „să depună toate diligențele în ceea ce privește verificarea conformității tezelor de doctorat în raport cu cerințele specifice unei creații originale”.
Aceasta din urmă este, de altfel, singura prevedere din noua Lege a învățământului superior cu privire la răspunderea conducătorilor de doctorate în ceea ce privește prevenirea plagiatelor:
- Art. 259 – Legea 199/2023: „(1) Autorii lucrărilor de licență, de disertație și de doctorat răspund pentru asigurarea originalității conținutului acestora. Îndrumătorii lucrărilor de licență, de disertație și de doctorat au obligația de diligență în ceea ce privește verificarea conformității lucrărilor științifice în raport cu cerințele specifice unei creații originale.”
Răspunderea conducătorilor de doctorat în cazul doctoratelor plagiate sau afectate de alte abateri de la etica științifică exista și în Regulamentul aplicat până acum, introdus printr-o Hotărâre de Guvern din 2011. Aceea prevedea:
- „Art. 20 (3) În cazul unor eventuale fraude academice, al unor încălcări ale eticii universitare sau al unor abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, inclusiv al plagiatului, studentul-doctorand şi/sau conducătorul de doctorat răspund/răspunde în condiţiile legii.”
- „Art. 65 (7) Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011.”
Vechea Lege a educației naționale 1/2011 prevedea, de altfel, la art. 170 că, în cazul abaterilor de etică, una dintre posibilele măsuri pe care le puteau lua forurile cu autoritate în domeniu, precum CNATCU, era „retragerea calității de conducător de doctorat”.
Schimbarea privind conducătorii de doctorate, introdusă fără transparență în Regulament
Potrivit Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Ministerul Educației era obligat,, în urma dezbaterii publice organizate pe această temă, să ofere toate documentele necesare pentru a asigura trasabilitatea schimbărilor:
- „Art. 7 (10) d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ.”
Or, pe pagina Ministerului Educației dedicată dezbaterii pe tema Regulamentului privind studiile universitare de doctorat, marți, 23 ianuarie nu apărea nicio informație privind modul cum a fost făcută această schimbare referitoare la conducătorii de doctorate. Subiectul nu apare nici în minuta dezbaterii publice, nici pe lista principalelor elemente de noutate prezentate de Minister.
Noul Regulament-cadru privind studiile universitare de doctorat:
Citește și:
Universitățile preiau controlul asupra verificării tezelor de doctorat pe care tot ele le eliberează, cu un control extern ca și inexistent în cazul plagiatelor – noul proiect de Regulament privind studiile doctorale
Ștefan Lefter
Redacția
Diana Ghimiși
Diana Ghimiși și Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
12 comments
Analiza de mai sus, mai mult decat oportuna si de maxima utilitate incluzand detaliile adoptarii regulamentului respectiv, poate fi completata si cu urmatoarele observatii.
0. Acest Regulament-cadru, aprobat prin OM nr. 3020 din 8 ianuarie 2024, este acela prevazut de a fi “aprobat prin ordin al ministrului educației în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi” in art. 61(1) din Legea învățământului superior nr. 199/2023 din 4 iulie 2023.
1. In fapt, reducerea conditiilor impuse conducatorilor de doctorat este initiata chiar de noua Lege 199/2023, in comparatie cu precedenta Lege 1/2011. Astfel, prevederea explicita cu referinta la evaluarea periodica a scolilor doctorale din cadrul IOSUD – “Sistemul de criterii și metodologia de evaluare se stabilesc pe baza propunerilor ARACIS, prin ordin al ministrului educației. Fiecare IOSUD este evaluat din 5 în 5 ani” [Legea 1/2011, art. 158 (4^3)] – este inlocuita cu o “evaluare externă a calității, în condițiile prevăzute în cadrul titlului IV privind asigurarea calității în învățământul superior” [Lege 199/2023, art. 61(3)], fara diferentieri ulterioare privind SD/IOSUD. Mai mult, si actualul Regulament-cadru face numai o simpla trimitere [art. 26] la acelasi Titlu IV al Legii 199/2023 cu referinta la evaluarea externa a SD/IOSUD. Termene pentru aparitia unor HG privind noile metodologii ARACIS pentru evaluarea tuturor ciclurilor de invatamant universitar [Lege 199/2023, art. 225(5)] nu exista.
2. Ceea ce conteaza cel mai mult pentru ME, reprezentand efectiv si obiectivul principal si al noului Regulament-cadru, este mentiunea “În situația în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform legii, diferențele până la norma didactică minimă se completează cu activități de cercetare științifică … Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore convenționale” [art. 12(10)], in timp ce “Studentul-doctorand este contabilizat integral la conducătorul de doctorat principal, inclusiv în normarea activității de predare și cercetare a acestuia” [art. 15(5)], precum si in “norma activităților de cercetare și/sau didactice” [art. 17(4h)]. Se pare ca numai corelarea conducerii de doctorat cu activitatea de cercetare stiintifica, inclusa in norma conducatorului de doctorat, a ramas in viziunea ME – incepand cu ministrul prof. A. Marga care in 1999 a transferat integral doctoratul in universitati+AR – din asumarea EU a doctoratului cu ciclul III (Bologna).
3. Absenta oricarui interes civic/profesional vizibila si in actualul Regulament-cadru este evidenta si din conditia ca “… un conducător de doctorat poate îndruma simultan 8 studenți-doctoranzi, … până la maximum 12 studenți-doctoranzi/conducător de doctorat” [art. 14(5)]. Acad. Horia Hulubei a avut 5-6 doctoranzi numai la momentul infiintarii IFA-Magurele, care la randul lor, dupa aceea, au avut cate 1-2 doctoranzi care au invatat meserie in colective de cercetare de cate 5-6 colegi. Si in prezent, in EU/US fiecare profesor nu conduce mai mult de 2-3 doctoranzi, lucrand insa direct cu acestia.
4. De altfel, meritul stiintific este avut in vedere in cadrul ME/RO numai “în cazul în care instituțiile de învățământ superior nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menținerea calității de titular în învățământ și/sau în cercetare, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanțelor academice” [Lege 199/2023, art. 219(3)]. NORMA si nu performanta academica este ceea ce conteaza aici/acum!
5. Pe de alta parte nici in aceste ultime reglementari nu apare nimic in sensul cel putin al conditiei pentru conducatorii de doctorat de “a continua sa fie activi in plan stiintific, obtinand cel putin 25% din punctajul solicitat prin standardele minimale CNATDCU in vigoare la data evaluarii, necesare si obligatorii pentru obtinerea atestatului de abilitare, pe baza rezultatelor stiintifice din ultimii 5 ani”, dar impusa numai pentru 50% dintre membrii unei SD, in vederea mentinerii acreditarii acesteia (OM 3651/2021, ME/RO). La intrebarea de ce s-a acceptat si pana acum in mod oficial un amestec de 50/50 % al capacitatii optime/perimate de coordonare doctorala, raspunsul cel mai probabil este unul total fara sperante de ‘mai bine’.
6. Oricum, nu numai ME prin aceste ultime legi ci toate organele statului actioneaza consecvent pentru mentinearea ‘status-quo’-ului. Astfel chiar si ‘Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii’ (CABU) a Senatului RO, prin raspunsul cu nr. 489/2023 din 12 ianuarie 2024 la o sesizare a situatiei de mai sus, a indicat doar trimiterea acestei sesizari catre ME. E adevarat ca acesta din urma a si raspuns cu nr. 14251/09.01.2024 ca nu e treaba lui ci a lui ARACIS si eventual MCID (care e minister sau departament al ME, dupa cum e nevoie de mai multe sau mai putine scaune ministeriale, si care nu vrea sa auda nici de mai putine standarde profesionale decat ME) pe care insa CABU nu le-a deranjat.
Aceasta exonerare a conducatorilor de doctorat este desigur raspunsul oficialitatilor din Romania la inițiativă majoră în mediul academic internațional pentru combaterea articolelor de cercetare false sau de foarte slabă calitate, despre care Edupedu a scris.
Evident, societatea civila are un alt punct de vedere si un alt raspuns.
In umila mea parere, aceasta exonerare va crea un precedent juridic foarte periculos si oricine cu varii responsabilitati va solicita sa fie exonerat de orice raspundere la locul de munca unde este platit.
Sa ne gandim doar ca pentru a evita deopotriva si raspunderea in caz de plagiat si crearea unui precedent juridic de exonerare, Facultatea de Stiinte Juridice (de Drept cum i se mai spune) a renuntat de multi, multi ani la teza / disertatia / alias lucrarea de licenta, si au facut asta intrucat ca specialisti in drept si-au dat seama de consecintele unui demers de exonerare a raspunderii profesorilor cu privire la plagiat.
Este doar o parere intre miile posibile!
un semnal clar că îndrumătorii nu verifică nimic…toate tâmpeniile ce se scriu sunt luate de bune …
Eu nu am doctorat si nu stiu daca as avea alta perspectiva asupra lucrurilor daca as avea unul, dar personal mi se pare o grija in plus pentru profesori, indiferent de ciclu de invatamant, sa stea sa verifice cu cine stie ce programe lucrarile primite. Mi se pare ca nu asta ar trebui sa fie treaba lor. Profesoara de romana a copilului meu (clasa a V-a!) deja le verifica fisele de lectura (si, evident, gaseste ca unii le-au copiat de pe internet). Eu chiar consider ca responsabilitatea ar trebui sa fie doar a celui care plagiaza, si eventual sa fie pedepsita si cu inchisoarea :))) La elevii din ciclul gimnazial si liceal sa primeasca avertismente (unul, doua) si apoi sa fie exmatriculati.
As fi curioasa daca cineva care a sustinut un doctorat in vremurile dinainte de explozia internetului poate sa spuna ce responsabilitati avea profesorul coordonator. Sa verifice bibliografia, presupun, sa se asigure ca doctorandul nu a copiat pasaje intregi, probabil conducatorii de doctorate erau experti in domeniu, citisera tot ce se scrisese pe temele respective pentru ca era usor sa fii la curent cu ce aparea, fiind doar aparitii print.. puteau doar dintr-o privire sa isi dea seama daca doctoranzii au copiat ideile cuiva. Acum ce fel de responsabilitate este asta? chiar sa stai sa introduci intr-un program pasaje din lucrare? ca daca pui secretara, apoi si secretara ar trebui sa fie responsabila :))) si la cat se scrie astazi, si la cat se reformuleaza si apare pe internet… cred ca trebuie schimbat ceva cu totul, nu poti transforma profesorul conducator de doctorat intr-un robot care cauta diferentele
Multi conducatori nu aveau nicio raspundere,ci erau doar un nume de coordonator pe o coperta de teza.
Doctoratul este o școală. De aceea se numește Școală Doctorala. Putini sunt Einstein sa vina cu subiecte de acasă. În majoritatea cazurilor doctoranzii sunt integrați în cercetarea originala a grupurilor îndrumătoare unde evident au libertatea sa pună în valoare conștiințele originale și proprii. Ca o concluzie nu poți efectiv sa delimitezi total doctorandul de îndrumători, grup de cercetare etc. Pe lângă asta mai exista și o comisie care examinează teza înainte de susținerea publica care teoretic și aceea ar trebui sa răspundă iar apoi exista comisia finala care decide eliberarea diplomei. Doctoratele pot fi mai valoroase sau nu dar plagiatul chiar e urat și pune o mare pata pe onestitatea întregului grup.
Inca o mizerie facuta de actualul guvern pentru a sprijini pe hotii intelectuali-plagiatorii!
S-a propus la CNATDCU ca fiecare membru din comisiile si CG CNATDCU si fiecare membru al comisiilor de sustinere a doctoratului sa aiba acces la un program performant de anti-plagiat si sa raspunda fiecare daca trece cu vederea rezultatul indicat de program ca fiind plagiat. Urmarea se vede ca a fost exact invers! Guvernul vrea sa ascunda plagiatul inca inainte de a se sustine teza…
Da, dar mai intai sa fie verificate lucrarile lor de altii! Pentru ca in forma actuala, unele comisii au o serie de impostori in componenta.
Onor Minister! Ce ne mai trebuie conducatori la doctorate si referenti, comisie de validare. Face studentul teza o publica pe banii statului si cei in tema isi dau cu presupusul. Nicaieri in UE nu exista aceasta magarie decat la noi. De ce sa fie manjiti cu maro conducatorii de doctorat. Acum pot sa scrie si tezele ca nu ii mai vede si prinde nimeni. Misto!!!
Dacă o instituție de învățământ superior nu este în stare să identifice un plagiat înseamnă că ar trebui să-i se ridice autorizația de a acorda titlul de doctor. Cum să nu fie responsabili membrii comisiei și în primul rând conducătorul științific dacă se constată un plagiat chiar si după acordarea titlului de doctor in științe? E de neimaginat.
Corect!
Sunteți în eroare. Spre exemplu, eu mi-am publicat singur teza de doctorat, nu am primit niciun fel de finanțare de la editura universității.