Reacție ironică a profesoarei Monica Halaszi la intervenția președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a ieșit public în apărarea reorganizării pe criterii cronologice a literaturii române în noua programă pentru clasa a IX-a, pusă în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării. Într-o postare pe Facebook, Halaszi a comentat formularea folosită de Pop – „toboșarilor vremurilor noi” – cu replica: „Mai bine toboșari, decât trompetiști”.
- Monica Halaszi este profesoară de limba și literatura română la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița și a făcut parte din grupul de lucru pentru noua programă de clasa a IX-a. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ea a declarat că produsul pus în transparență „nu reprezintă neapărat munca mea sau viziunea mea” despre studierea disciplinei la liceu.
- Halaszi a criticat modelul diacronic propus, pe care îl consideră „elitist”, și a atras atenția că proiectul „taie” disciplina și nu „face noduri”, iar elevii de 14–15 ani ar putea să nu fie pregătiți pentru o schimbare atât de abruptă. În același interviu, ea a semnalat și „marele absent” din conținuturi: textul nonliterar, pe care îl consideră esențial pentru competențe de lectură funcțională și gândire critică. Detalii aici
Ce a spus Ioan-Aurel Pop despre programă și „toboșarii”
Într-un „punct de vedere privind programele și manualele de limba și literatura română” transmis presei, președintele Academiei Române a luat poziție în favoarea revenirii la organizarea diacronică (cronologică) a literaturii, susținând că nu poate fi înțeleasă „epoca clasicilor” fără „acumulările anterioare”.
El a criticat schimbarea de la finalul anilor ’90 – începutul anilor 2000, când, potrivit declarației sale, „s-a căzut de acord” ca literatura să fie reorganizată tematic, iar gramatica să fie eliminată din predarea limbii române la liceu. „Rezultatul a fost catastrofal”, a afirmat Pop, „după mai mulți ani”, invocând un „feed-back negativ”, fără a indica, însă, un studiu sau o cercetare care să probeze relația de cauzalitate pe care o enunță.
Tot în aceeași intervenție, Pop a legat renunțarea la diacronie de riscul de a da „apă la moară” unor mișcări precum „Anularea culturii” sau „Treziții” și a susținut că „la liceu, nu se pot face experimente de creativitate cu elevii decât în limite rezonabile”. Detalii aici
Context: programa de clasa a IX-a, în dezbatere până pe 12 decembrie 2025
Ministerul Educației și Cercetării a publicat în consultare publică proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, document care marchează trecerea de la modelul tematic (adoptat în anii 2000) la un model diacronic, centrat pe evoluția istorică a limbii și literaturii române. Programul este prezentat ca o actualizare curriculară majoră la nivel de liceu, după mai bine de două decenii, iar dezbaterea publică are ca termen-limită 12 decembrie 2025.
Critici din spațiul public: Liviu Papadima cere refacerea „integrală” a literaturii din programă
Printre cele mai dure reacții publice la adresa proiectului s-a numărat cea a profesorului universitar Liviu Papadima, care a cerut Ministerului „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”, avertizând că proiectul ar reîntoarce studiul literaturii la un model „cu trei decenii în urmă” sau „chiar cu mai mult”. În analiza citată în spațiul public, Papadima a susținut și că o parte dintre autorii recomandați pentru clasa a IX-a sunt, de fapt, „materia” cursurilor universitare de anul I de la Facultatea de Litere.
Redacția
Diana Ghimiși