Mai multe primării anunță că vor acționa în instanță Ministerul Educației pentru blocajele din proiectele PNRR pe educație timpurie: ministerul e responsabil pentru întârzieri la plăți, penalități și riscul de litigii cu firmele

1.154 de vizualizări
Foto: © Sarawut Nirothon | Dreamstime.com
Mai multe primării care au proiecte de educație timpurie complementară finanțate prin PNRR acuză ministerul Educației și Cercetării de întârzieri majore la plăți, și proceduri „schimbate de la o zi la alta” și avertizează că vor chema Ministerul în garanție în orice litigiu cu operatorii economici, conform unei notificări oficiale, transmisă ministerului pe 19 noiembrie de mai multe unități administrativ teritoriale, consultată de Edupedu.ro. 

Ministerul Educației și Cercetării nu și-a îndeplinit obligațiile de verificare a cererilor de plată, schimbă constant cerințele, fără instrucțiuni scrise, creând un climat de impredictibilitate administrativă, susțin reprezentanții primăriilor.

În acest context, aceștia avertizează că riscul de penalități, dobânzi și litigii cu operatorii economici revine Ministerului, nu beneficiarilor.

Ce acuză primariile:

  • cererile de plată sunt blocate sau întârziate din cauza procedurilor neclare ale Ministerului;
  • lipsesc instrucțiuni unitare, iar lista de documente justificative este modificată frecvent;
  • platformele de comunicare sunt deseori nefuncționale;
  • beneficiarii nu au primit instruiri oficiale;
  • ministerul aplică măsuri extreme, inclusiv suspendări, fără fundament contractual;
  • consultantul este învinovățit în mod neoficial, fără bază legală sau rapoarte de neconformitate.

Primăriile solicită asumarea oficială de către minister a întârzierilor, acceptarea chemării în garanție, proceduri și instrucțiuni clare pentru raportare și plăți, instruiri oficiale, clarificarea rolului consultantului și retragerea mesajelor denigratoare, dar și reanalizarea măsurilor de blocare sau denunțare a finanțărilor.

UAT-urile avertizează că vor sesiza inclusiv instituțiile europene despre riscurile generate de modul în care Ministerul gestionează fondurile PNRR.

Redăm din notificarea UAT-urilor care implementează proiecte de educație timpurie complementară prin PNRR 

„Prin prezenta, UAT-urile semnatare, în calitate de beneficiari ai contractelor de finanțare pentru servicii de educație timpurie complementară, vă notifică oficial cu privire la:

  1. intenția fermă de a chema în garanție Ministerul Educației în orice litigiu inițiat de operatorii economici (prestatori de catering, furnizori de servicii/bunuri) împotriva UAT-urilor, litigii generate de nesoluționarea cu celeritate a cererilor de plată/transfer și de blocajele procedurale imputabile exclusiv autorității finanțatoare;
  2. caracterul nelegal și profund inechitabil al demersurilor prin care Ministerul încearcă să transfere responsabilitatea propriilor erori și întârzieri asupra beneficiarilor și consultantului, inclusiv prin adrese cu caracter denigrator la adresa consultantului implicat în scrierea și implementarea proiectelor;
  3. obligația Ministerului, ca autoritate finanțatoare și coordonator de reformă PNRR, de a-și asuma erorile proprii, de a proceda la corectarea imediată a acestora și de a asigura un cadru clar, predictibil și transparent de implementare, în loc să plaseze culpa asupra UAT-urilor și a consultantului, în condițiile în care nu au fost puse la dispoziție instrucțiuni coerente și nu au fost organizate sesiuni de instruire pentru beneficiari.
Situația de fapt a proiectelor și riscul de litigii cu operatorii economici

UAT-urile semnatare se află în următoarea situație:

  • Au încheiat, cu respectarea Legii nr. 98/2016 și a HG nr. 395/2016, contracte de achiziție publică (în special pentru servicii de catering și alte servicii/bunuri necesare funcționării serviciilor de educație timpurie complementară);
  • Aceste contracte prevăd termene de plată, penalități, dobânzi și alte consecințe pentru întârzierea plăților, în deplină concordanță cu legislația civilă și financiară;
  • Plățile către operatorii economici sunt condiționate de soluționarea cererilor de transfer/plată de către Minister și de fluxurile financiare PNRR, aflate integral sub controlul autorității finanțatoare;

În practică, cererile de plată/transfer au fost blocate sau întârziate semnificativ, pe fondul:

  • lipsei unor instrucțiuni clare și unitare privind documentele justificative;
  • schimbării frecvente, informale, a listei de documente solicitate;
  • lipsei de funcționalitate sau blocării canalelor de comunicare în platformă;
  • menținerii unor măsuri de denunțare unilaterală sau suspendare de facto a fluxului financiar, fără o fundamentare reală în contractele de finanțare.

În aceste condiții, UAT-urile sunt puse în situația de a avea obligații contractuale ferme față de operatorii economici (prestatori de servicii de catering etc.), dar de a nu putea onora aceste obligații din cauza neîndeplinirii la timp, de către Minister, a propriilor obligații de verificare și decontare a cererilor de plată.

Prin urmare, orice litigii, pretenții de penalități, dobânzi sau despăgubiri formulate de operatorii economici împotriva UAT-urilor pentru neplata la termen a serviciilor/bunurilor vor avea ca origine directă și nemijlocită întârzierile și blocajele imputabile Ministerului Educației.

În baza acestei situații, UAT-urile își rezervă expres dreptul de a formula cereri de chemare în garanție/atragere a răspunderii Ministerului Educației în toate litigiile în care vor fi chemate în judecată de operatorii economici, solicitând obligarea Ministerului la acoperirea integrală a tuturor prejudiciilor (sume principale, penalități, dobânzi, cheltuieli de judecată) generate de întârzierile în decontare și de erorile procedurale ale autorității finanțatoare.

Rolul consultantului și limitele dreptului Ministerului de a-l denigra

Ministerul Educației și Cercetării denigrează activitatea consultantului, fără o analiză profesională obiectivă și încearcă să transfere nejustificat responsabilitatea de la structurile de implementare ale Ministerului către un terț (consultantul), care a acționat în mod loial, cu bună-credință și în limitele mandatului său contractual.

Erorile și blocajele constatate sunt, în fapt, consecința lipsei de instrucțiuni clare și a disfuncționalităților interne ale Ministerului, nu a activității consultantului.

Obligațiile Ministerului de a-și asuma și corecta propriile erori

În calitate de coordonator de reformă și autoritate finanțatoare PNRR în domeniul educației, Ministerul Educației are, potrivit legislației naționale și europene, următoarele obligații esențiale:

– Să asigure un cadru normativ și procedural clar, coerent și previzibil pentru beneficiari;

– Să elaboreze și să publice instrucțiuni oficiale, unitare, valabile pentru toți beneficiarii, privind: documentele necesare pentru cererile de transfer/plată; modul de raportare a progresului; utilizarea platformelor și canalelor de comunicare;
– Să organizeze sesiuni de informare și instruire pentru UAT-uri și, acolo unde este cazul, pentru consultanții acestora;
– Să soluționeze cererile de transfer/plată cu celeritate, astfel încât beneficiarii să poată onora la rândul lor obligațiile față de operatorii economici;
– Să evite formalismul excesiv și aplicarea mecanică a unor dispoziții atunci când acest lucru conduce la blocarea unor proiecte viabile sau la sancționarea beneficiarilor pentru erori materiale minore.

Realitatea din teren a fost însă alta:

  • Nu au fost puse la dispoziția UAT-urilor kituri standard de documente de achiziție și raportare;
  • Cerințele privind documentele justificative au fost modificate frecvent și neoficial, de la caz la caz;
  • Nu au fost organizate instruiri sistematice pentru beneficiari;
  • Canalele de comunicare au fost adesea blocate sau deschise episodic, îngreunând depunerea rapoartelor și cererilor de transfer;
  • Măsuri extreme (inclusiv denunțări unilaterale) au fost dispuse pe motive formale, ignorând contextul real al implementării și existența documentelor depuse.

Solicitări concrete

Având în vedere cele de mai sus, UAT-urile semnatare solicită:

  1. Recunoașterea în scris a faptului că întârzierile în soluționarea cererilor de plată/transfer și blocajele procedurale pot genera litigii între UAT-uri și operatorii economici, și că Ministerul Educației își asumă răspunderea pentru partea de prejudiciu derivată din propriile întârzieri și erori;
  2. Menționarea expresă în răspunsul Ministerului că acesta acceptă posibilitatea chemării sale în garanție în cauzele în care operatorii economici vor acționa în judecată UAT-urile pentru neplata la termen a serviciilor/bunurilor contractate în cadrul proiectelor PNRR;
  3. Clarificarea oficială a statutului și rolului consultantului, printr-o comunicare către beneficiari în care:
    • se confirmă legalitatea utilizării serviciilor de consultanță;
    • se precizează că responsabilitatea finală revine părților contractelor de finanțare;
    • se evită orice formulări susceptibile de a denigra consultantul sau de a-i afecta imaginea profesională;
  4. Elaborarea și publicarea de urgență a unor instrucțiuni clare și unitare privind:
    • documentele necesare pentru cererile de transfer/plată;
    • modul corect de depunere a rapoartelor de progres;
    • utilizarea canalelor de comunicare din platformă;
  5. Organizarea de sesiuni de informare și instruire cu participarea UAT-urilor și, după caz, a consultanților acestora, pentru a asigura o aplicare coerentă și uniformă a regulilor;
  6. Reanalizarea tuturor măsurilor de blocare/denunțare unilaterală a contractelor de finanțare, acolo unde nu există nereguli de fond, ci doar erori formale sau probleme tehnice de raportare, cu repunerea proiectelor în drepturi și reluarea fluxului de finanțare.

Rezervă de drepturi

UAT-urile semnatare:

• își rezervă dreptul de a utiliza toate mijloacele legale disponibile (plângeri prealabile, acțiuni în contencios administrativ, chemări în garanție, acțiuni în regres) pentru protejarea intereselor comunităților locale și pentru recuperarea oricăror prejudicii generate de disfuncționalitățile la nivelul Ministerului Educației;
• vor informa, dacă va fi cazul, și alte instituții naționale/europene asupra modului în care sunt gestionate fondurile PNRR și a impactului acestor disfuncționalități asupra beneficiarilor și operatorilor economici.

Formulăm prezenta notificare în considerarea interesului public major reprezentat de serviciile de educație timpurie complementară și cu convingerea că Ministerul Educației are obligația legală și morală de a corecta rapid erorile interne, de a nu denigra partenerii (beneficiari și consultanți) și de a asigura un cadru de lucru corect, transparent și predictibil.”

Informații de context despre dezvoltarea serviciilor de educație timpurie complementare cu fonduri din PNRR

Educația timpurie, învățământul profesional și digitalizarea sunt marile reforme ratate de Ministerul Educației prin PNRR, dupa cum a semnalat în exclusivitate Edupedu.ro pe 15 noiembrie. 

Reforma 2 privind educația timpurie ar fi trebuit să ducă la o creștere cu 3 puncte procentuale a participării copiilor între 3 și 6 ani la grădiniță și la înființarea a 412 servicii complementare (ludoteci, grădinițe comunitare, centre de joacă). Toate aceste ținte și jaloane, 455T, 458J, au fost eliminate.

În decembrie 2022, fostul ministru al Educației Ligia Deca anunța că vor fi create 850 de grădinițe comunitare până în 2026, cu peste 2.500 de posturi pentru personal nou. 

Ținta PNRR a fost înființarea a 412 servicii complementare, însa, în urma apelului PNRR, doar 98 de grădinițe comunitare au fost eligibile pentru finanțare.

În prezent, din cele 98, doar 73 de proiecte continuă, în timp ce 14 contracte au fost denunțate unilateral, cu o pierdere de 19,25 milioane de lei, potrivit situației prezentate de ministerul Educației și Cercetării.

La Investiția 3, formarea profesioniștilor în educație timpurie, există un singur contract semnat, cu un progres fizic de 80%, dar cu indicatorii reduși drastic: de la aproape 20.000 de persoane vizate inițial, la 5.000.

Practic, creșterea numărului de copii între 3 și 6 ani înscriși la grădiniță nu va fi posibilă, pentru că din 850 de grădinițe comunitare anunțate, doar 73 pot fi realizate în realitate, iar în loc de 20.000 de profesionisti formați în educație timpurie vor fi 5.000.

Foto: © Sarawut Nirothon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

GHID Înscrierea la grădiniță 2025. Răspunsurile Ministerului Educației la cele mai frecvente întrebări despre înscrierea sau reînscrierea copiilor la creșă, grădiniță sau ludotecă

Ministerul Educației a publicat, vineri, răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale părinților privind înscrierea copiilor la creșă, grădiniță, ludoteci pentru anul 2025-2026: care sunt actele necesare, cum se alege…
Vezi articolul

Sute de grădinițe la care copiii nu au putut fi reînscriși au solicitat Ministerului Educației să fie redeschisă aplicația. Ministerul a aprobat doar o fereastră de două ore pentru asta, joi la prânz

Peste 300 de grădinițe la care copiii nu au putut fi reînscriși au solicitat Ministerului Educației să fie redeschisă platforma pentru introducerea solicitărilor. Ministerul Educației a trimis inspectoratelor școlare o…
Vezi articolul