Standardul de pregătire profesională pentru calificarea profesională de lutier a fost publicat în Monitorul Oficial introducând astfel această meserie în învățământul profesional, din România, inclusiv cel dual. Măsura vine la 9 ani după ce calificarea de lutier a fost recunoscută și aprobată de Autoritatea Națională pentru Calificări și în condițiile în care România are nevoie mare de asemenea meseriași, fiind cel mai mare exportator de viori din Uniunea Europeană, în afara spațiului comunitar, potrivit Eurostat.
Școala unui lutier înseamnă 930 de ore pe an de pregătire practică, din care 300 de ore la compania care a făcut parteneriat cu școala pentru pregătirea meseriașilor, potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial.
Ce este acela un lutier: lutierul confecţionează instrumente muzicale cu coarde şi arcuş: viori, viole, violoncei şi contrabaşi şi accesorii pentru acestea, folosind cu preponderenţă unelte de lucru manuale.
Instrumentele confecţionate de lutier cuprind studiul modelului de instrument, respectarea anumitor standarde de calitate şi gabarit corespunzătoare modelului de instrument confecţionat, dar şi o importantă componentă decorativă rezultată din aplicarea tehnicilor tradiţionale de confecţionare şi ornamentare.
Spre deosebire de tâmplarul manual/artizanal, lutierul realizează instrumente muzicale al căror principal scop este obţinerea unui sunet plăcut al instrumentului. El foloseşte ca materie primă lemnul şi în foarte mică măsură produsele prefabricate din lemn.
Ocupaţia de lutier este practicată preponderent în ateliere mici, de tip familial, dar şi în ateliere
complexe şi fabrici în care sunt organizate secţii de lucru speciale pentru executarea acestui tip de lucrări. Calificarea de lutier a fost introdusă în România în 2011.
Planul de învățământ arată 40 de săptămâni de școală, ca în tot învățământul profesional. Specializarea lutier poate fi aleasă de către elevii de la profilul „Fabricarea produselor din lemn”.
Pe lângă materia specifică, elevii de la această specializare trebuie să învețe la mai multe discipline, toate având legătură cu această meserie de lutier. De exemplu, la Matematică să știe să facă anumite calcule aritmetice și geometrice, măsurători, la fizică să știe proprietățile fizice și mecanice ale materialelor și corpurilor. Elevii mai trebui să știe și biologie, precum și limba și literatura română.
Lutierul trebuie să deprindă o serie de competențe în formarea sa, pe parcursul unităților de învățare. De exemplu la capitolul Finisarea instrumentelor muzicale, competențele de alfabetizare și cele științifice, dar și competențe de sensibilizare și expresie culturală sunt esențiale.
România produce viori la Reghin, în județul Mureș, un oraș cu o tradiție în acest domeniu din 1954. Pe 13 decembrie 2019, de Ziua mondială a viorilor, Eurostat a anunțat că România este cel mai mare exportator de viori al UE în restul lumii.
Cei mai mari exportatori de viori din UE către restul lumii sunt
- România (14.000 viori exportate în statele din afara UE, sau 28% din exporturile extracomunitare de viori în 2018),
- Danemarca (12.200, 24%),
- Germania (6.400, 13%),
- Marea Britanie (5.000, 10%),
- Cehia (2.900, 6%),
- Franţa (2.700, peste 5%),
- Italia (2.500, 5%) şi
- Belgia (1.800, 4%).
Aproape jumătate dintre viorile exportate de UE au mers către două ţări: SUA şi Coreea de Sud (11.900 viori fiecare, sau 24% din exporturile extracomunitare de viori). Acestea au fost urmate de Japonia (6.700, 14%), Canada (2.900, 6%), Australia (2.300, 5%), Elveţia (2.100, 4%), Hong Kong (1.800, sub 4%), China (1.700, 3%), Rusia (1.600, 3%), Norvegia (1.200, 2%) şi Serbia (870, sub 2%).
Producerea instrumentelor muzicale în orașul Reghin a început în anul 1951, când la Reghin a ajuns lutierul Roman Boianciuc cel care înființează în cadrul fabricii de prelucrare a lemnului din Reghin, o secție de instrumente muzicale, fiind singura secție de acest fel din țară, devenită în prezent Fabrica de Instrumente Muzicale Hora, prima fabrică de instrumente muzicale din oraș, potrivit Reghincity.ro.
Venit din Bucovina, dar școlit la Praga, Roman Boianciuc este considerat cel mai dibace lutier român și fondatorul industriei lutiere din Reghin.
Foto: Consiliul Judetean Mures
Beatrice Ghidarcă
Ana Moise
Ștefan Lefter
Profesorul anonim