Ministerul Educației explică de ce nu a descoperit timp de 13 ani prejudiciul de 35 de milioane de lei de la ISJ Constanța: documentele justificative erau doar la inspectorat, în ultimii cinci ani MEC nu făcuse niciun control financiar în contabilitatea instituției condusă politic

Ministerul Educației susține că nu putea identifica prin mecanismele sale obișnuite de raportare diferențele dintre sumele ridicate în numerar de Inspectoratul Școlar Județean Constanța și cele înregistrate în registrul de casă, deoarece documentele justificative care stau la baza acestor operațiuni se află exclusiv la nivelul inspectoratului. Explicația apare într-un răspuns transmis senatorului USR Ștefan Pălărie, după ce Corpul de Control al ministerului a estimat un prejudiciu de 35,2 milioane de lei la ISJ Constanța și a sesizat Direcția Națională Anticorupție.  

Edupedu.ro a publicat în exclusivitate cazul detaliat în raportul Corpului de Control al Ministerului Educației, obținut în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Documentul estimează un prejudiciu de 35.200.695 de lei (peste 7 milioane de euro) la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, în perioada 2012–2025, și descrie un mecanism prin care o parte din sumele ridicate în numerar de la Trezorerie prin file CEC nu erau înregistrate în Registrul de casă al instituției. Raportul a dispus sesizarea Direcției Naționale Anticorupție pentru fapte susceptibile de delapidare în formă continuată, fals intelectual, uzurparea funcției, abuz în serviciu și/sau neglijență în serviciu. În urma publicării documentului de către Edupedu.ro, inspectorul școlar general Sorin Mihai (PNL) și-a dat demisia din funcție după șase ani la conducerea ISJ Constanța.

Răspunsul MEC pentru Senat vine la aproape patru luni după întrebarea adresată de senatorul Ștefan Pălărie, pe 11 martie 2026, ministrului Educației de la acel moment, Mihai Dimian. Parlamentarul a cerut explicații privind mecanismele prin care ministerul urmărește execuția bugetară a inspectoratelor școlare și modul în care un prejudiciu estimat la peste 35 de milioane de lei a putut rămâne nedescoperit timp de 13 ani.  

În răspunsul oficial, Ministerul Educației arată că utilizează un program informatic pentru centralizarea situațiilor financiare trimestriale și anuale și că sistemul verifică automat concordanța dintre plățile raportate de inspectorate și cele înregistrate în Trezorerie.

„La situațiile financiare trimestriale și anuale, plățile comunicate de unitățile din subordine/coordonare trebuie să concorde cu cele din trezorerie. În caz contrar, programul emite erori. În cazul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, aceste sume au concordat, iar fluxurile de trezorerie au fost vizate de trezorerie”, se arată în răspunsul ministerului.  

Explicația-cheie vine însă imediat după această precizare. „Documentele justificative care stau la baza ridicării acestor sume din trezorerie, și implicit înregistrării în contabilitate, se regăsesc numai la Inspectoratul Școlar Județean Constanța, în calitate de ordonator de credite”, afirmă Ministerul Educației.  

Răspunsul sugerează că ministerul vedea sumele totale raportate și concordanța acestora cu datele din Trezorerie, însă nu verifica documentele primare și registrele de casă în care Corpul de Control avea să identifice diferențele dintre numerarul ridicat și cel înregistrat contabil.

Ministerul dezvăluie și cum a început controlul care a dus la descoperirea presupusului prejudiciu: „Ca urmare a primirii pe e-mail a unei adrese din partea ISJ Constanța, Direcția Generală Economică din cadrul Ministerului Educației și Cercetării a demarat controlul”, se arată în răspuns.  

Instituția nu precizează însă cine a transmis acel e-mail, ce conținea și dacă a fost vorba despre o sesizare privind nereguli financiare.

Întrebat câte controale au fost efectuate la ISJ Constanța în ultimii ani, ministerul răspunde că, potrivit Compartimentului Audit, între 2021 și 2025 a existat o singură misiune de audit, desfășurată în 2024, care a avut ca tematică Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS).  

În același răspuns, Ministerul Educației afirmă că nu au fost identificate situații similare la alte inspectorate școlare, dar anunță că a dispus verificări tematice la nivel național.

„Ministerul Educației și Cercetării a dispus verificări tematice la nivel național, pentru excluderea unor potențiale fraude financiare și la nivelul altor ISJ-uri”, se arată în document.  

Senatorul Ștefan Pălărie solicitase ministerului și să explice de ce diferențele nu au fost identificate mai devreme prin mecanismele legale de control, dacă au fost declanșate analize interne privind funcționarea structurilor de monitorizare financiară și dacă vor fi extinse verificările la toate inspectoratele școlare.  

Un detaliu neobișnuit este că răspunsul oficial către Senat nu este semnat de secretarul de stat responsabil de învățământul preuniversitar, Sorin Ion (PNL), care gestionează relația cu inspectoratele școlare, ci de secretarul de stat Gigel Paraschiv, responsabil de învățământul superior, „pentru ministrul interimar”.

Publicăm raspunsul MEC:

Toți inspectorii din inspectoratele școlare județene sunt numiți politic. Edupedu.ro a scris an de an despre acest fenomen al „Pixiadei”. Oamenii sunt detașați ani la rând în inspectorate „în interesul învățământului” de către inspectorii școlari generali, oameni politici numiți în funcții de Ministrul Educației, în lipsa unui concurs pe post profesionist și transparent. Potrivit Raportului privind starea învățământului preuniversitar, „toate funcțiile de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului, în contextul reorganizării prevăzute de Legea învățământului preuniversitar”. Este vorba despre peste 1.100 de persoane în cele 42 de ISJ-uri.