Într-un document publicat de Ministerul Educației în decembrie 2020, în cadrul proiectului de reabilitare a școlilor vulnerabile la cutremur, în derulare acum, instituția susține că în toata țara „1.057 școli, cu 327.718 elevi, au fost evaluate ca având cel mai mare risc într-un cutremur”. Primele 23 de clădiri au intrat în reabilitare, în proiectul respectiv, abia în decembrie 2022, lista acestora fiind publicată în 22 decembrie 2022. Tot Ministerul Educației a publicat săptămâna aceasta o lista cu doar 45 de clădiri aflate în risc seismic I.
Guvernul anunța înainte de această publicare că în septembrie 2022 erau de fapt 118 clădiri cu risc seismic I, dar o explicație a fost dată de vicepremierul Kelemen Hunor. Acesta a denunțat faptul că „s-au făcut reevaluări” ale gradului de risc seismic pentru clădirile care erau în pericol de prăbușire la cutremur, acestea fiind încadrate în clasa a II-a de risc seismic pentru a putea să primească bani prin PNRR, pentru că în caz contrar nu ar fi fost eligibile, fonmdurile europene nefiind posibile în clădiri cu risc de prăbușire.
În final, Ministerul Educației a anunțat mai întâi 39 de clădiri școlare în Risc seismic I, apoi, la 3 zile distanță a anunțat că de fapt sunt 45 de școli cu risc seismic I și că lista actualizată în fiecare săptămână va fi publicată în fiecare vineri, datele fiind fluctuante.
În paralele Ministerul Dezvoltării, pe baza datelor de la Ministerul Educației, dar nu se știe exact pe baza căror date, a anunțat un program de consolidări pentru 35 de clădiri școlare – nu este clar în acest caz care școli vor fi reabilitate și care nu, dintre cele 45. Proiectul este încă în dezbatere pe site-ul MDLAP.
Revenind la documentul oficial al Ministerului Educației, de pe site-ul schoolrehabilitation.ro, și la proiectul ȘSIS – Școli mai Sigure, Incluzive și Sustenabile – aplicat de Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare (UMPMRSU), analizele făcute cu bani și expertiză de la Banca Mondială arată următoarele concluzii:
- „Clădirile școlare construite înainte de 1920 sunt cele mai vulnerabile la daune în urma unui cutremur, urmate de cele construite 1920-1950 și apoi școlile construite în perioada 1950-1970, având în vedere modificarea normelor și normativelor în construcții.
- În toată România, dintr-un număr de aproximativ 18.300 școli, 9.929 școli au fost construite înainte de 1977 și nu au fost consolidate / modernizate, ceea ce echivalează cu 1,6 milioane de elevi care ocupă clădiri vulnerabile la un anumit nivel de daune la cutremure.
- În toată România, 2.580 dintre aceste clădiri școlare sunt clădiri din zidărie fără armături, care, pe baza experienței globale, au performanțe foarte slabe la cutremure și sunt susceptibile să sufere daune grave sau colaps. Mai mult, aceste școli vor necesita aproape sigur demolarea în urma unui cutremur, așa că va afecta reluarea educației după un cutremur.
- 1.057 școli, cu 327.718 elevi, au fost evaluate ca având cel mai mare risc într-un cutremur, ceea ce înseamnă un potențial ridicat de decese și răni grave dacă școlile sunt ocupate în timpul unui cutremur.
- Important, în București, aproximativ 40.000 de elevi și 2.000 de profesori își desfășoară activitatea în școli neamenajate din centrul orașului.
- Analiza efectuată de către echipa Băncii Mondiale arată că aproximativ 1.000 de școli sunt expuse unui risc extrem de daune grave sau colaps, amenințând viața elevilor și a profesorilor. Analiza sugerează că investițiile ex-ante ar putea salva 10.000-15.000 de vieți.
Sugestivă este și fotografia cu care specialiștii din proiectul Ministerului Educației au ilustrat prezentarea acestor concluzii, cu mesajul ironic „Dacă te faci că nu îl vezi, dispare!”
Niciun oficial din Ministerul Educației nu a explicat public cum din lista de peste 1.000 de clădiri extrem de vulnerabile la uun cutremur acum am ajuns să avem doar 45 de clădiri, la care se adaugă cele 23 care vor fi reabilitate prin proiectul cu finanțare de la banca Mondială, împreună fiind vorba despre doar 68 de clădiri școlare pentru care Guvernul anunță investiții.
Documentul Ministerului Educației care conține toate datele de mai sus poate fi descărcat de aici:
Matei Pop
Redacția
Ștefan Lefter