Ministrul Educației, Daniel David: Când ești într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poți întotdeauna să implementezi cele mai bune practici OCDE

Ministrul Educației Daniel David a spus că atunci „când ești într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poți întotdeauna să implementezi cele mai bune practici OCDE”. Declarația ministrului a fost făcută la prezentarea raportului OCDE Education at a Glance 2025 – EaG 2025, marți 9 septembrie, în contextul măsurilor de austeritate luate în Educație prin legea 141/2025.

„Când ești într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poți întotdeauna să implementezi cele mai bune practici OCDE, dar este foarte important dacă ești un ministru responsabil sau ești un decident responsabil, ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OECD”, a spus ministrul David la lansarea raportului OCDE Education at a Glance 2025 – EaG 2025.

Ministrul a făcut declarația în contextul în care legea 141/2025 privind măsurile fiscale a nemulțumit profesorii pentru că a majorat norma didactică cu 2 ore, a comasat școli și a redus valoarea la plata cu ora.

Nemulțumirile i-au scos în stradă luni, în prima zi de școală pe mai mult de 20.000 de profesori care au mers în marș de protest de la Guvern la Palatul Cotroceni și i-au cerut demisia ministrului pentru măsurile luate.

Declarația integrală a ministrului Educației

Daniel David, ministrul Educației: Ministerul Educației și Cercetării are un interes puternic în aderarea României la OCD. Noi am reușit, atât în zona de educație, cât și în zona de cercetare, să închidem, dacă vreți să le spunem, capitolele care ne privesc pe noi, ceea ce este un lucru foarte bun. Preocuparea pentru ceea ce se întâmplă în țările OCDE este una justificat în domeniile noastre, fiindcă noi avem de multe ori o mulțime de analize, o mulțime de date, dar, așa cum spuneam un vechi filosof, ceva nu este mare sau mic în sine, ci întotdeauna depinde de cadrul de referință și n-aveam reflexul sau nu aveam un reflex suficient de puternic, de a ne raporta la diverse date, diverse analize la nivel național, anumite repere, să vedem ce înseamnă totuși un anumit procent, ce înseamnă totuși o anumită medie.

Dincolo de a folosi datele OCDE ca repere pentru ceea se întâmplă în ţară pentru noi este foarte important să ne uităm la practicile educaţionale, practicile de cercetare, dacă vreţi să vorbim mai general, dar în această situaţie practicile educaţionale, astfel încât să ne putem dezvolta propriul sistem de educaţie. De aceea Education at a Glance 2025 este o contribuţie foarte importantă nu doar pentru OCDE, este un lucru foarte important şi pentru România.

Este un lucru foarte important și pentru România și aşa cum am spus în diverse contexte în ultimele două luni totdeauna când te uiţi la aceste practici cauţi cele mai bune practici europene, cele mai bune practici OCDE, în această situaţie cele mai bune practici OCDE, numai că uneori trebuie să vezi şi celelalte practici.

Când ești într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poți întotdeauna să implementezi cele mai bune practici OCDE, dar este foarte important dacă ești un ministru responsabil sau ești un decident responsabil, ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OECD sau reperele europene, dacă vrem să ne raportăm și la un alt indicator, astfel încât țara, odată ce este ancorată în aceste instituții, să poată să comunice, să schimbe date, să schimbe idei, să schimbe practici cu alte țări din aceste organizații.

Ca ministru, nu pot spune că decât faptul că întregul proces prin care am închis capitolul nostru pe educație la OCDE a fost un proces în care, uitându-mă și în documentele anterioare, înainte să fie eu ministru, ministerul a învățat enorm, sistemul nostru a învățat enorm, iar acum, fiind acolo, uite că putem să beneficiem de aceste mecanisme”.

Care sunt măsurile ce privesc educația și cultura, anunțate prin Legea Bolojan:

• creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar
• creșterea TVA-ului la cărți de la 5% la 11 %
• plata cu ora este redusă cu jumătate din valoarea actuală, iar numărul de norme lăsate la plata cu ora – circa 30.000 de norme / 540.000 de ore – va fi tăiat la jumătate, conform declarațiilor oficiale
• degrevările pentru directorii de școli și licee vor fi de 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent, au derogare și predau 6 ore. 
• directorii de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore, adică o derogare de 30% din normă.
• desființarea burselor de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023
• acordarea burselor de merit doar elevilor cu media peste 9,00, si doar pentru 15% din clasa – ceea ce reduce semnificativ numărul beneficiarilor
• creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă
• unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi:
• cel puțin 500 de elevi sau 250 de preșcolari,
• 200 de antepreșcolari în cazul creșelor.
• Reorganizarea rețelei școlare este lăsată la latitudinea Ministerului Educației și Cercetării, care trebuie să emită un ordin în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii cu noile reguli. Estimarea ministrului este că 900 de directori de școli nu vor mai avea funcțiile acestea, iar aparatul de secretariat, contabil va fi și el desființat
• Pentru studenții înmatriculați la programe didactice de dublă specializare sau la master didactic, bursa de la stat scade de la echivalentul unui salariu net de profesor debutant (3.700 de lei) până la suma echivalentă cu salariul minim net pe economie (2.570 lei).
• Fondul total alocat burselor universitare este plafonat la 10% din salariul minim net/lună/student.
• O prevedere importantă – acordarea a două salarii compensatorii la pensionare pentru cadrele didactice universitare prevăzută de legea 199/2023 – este amânată până în anul universitar 2027–2028.

Informații de context

Ministrul Daniel David a spus de mai multe ori că măsurile fiscale asumate de Guvern nu sunt măsuri care eficientizează Educația. Sunt măsuri care nu ies din niște practici europene.

Ministrul Educației a spus că măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea nu sunt măsuri care modernizează sau eficientizează educația”, ci „sunt măsuri care nu ies din niște practici europene, și ne salvează pozițiile pe care le avem, salariile și bursele din toamnă, în educație”.

Daniel David a justificat din nou motivele pentru care s-au luat măsurile fiscale în domeniul Educației: „dacă nu luăm măsuri pentru a corecta diverse lucruri, noi din toamnă avem probleme cu plata pensiilor, a salariilor, burselor, ajutoarelor sociale în zona educației”, a spus David la InfoEdu.

„Repet, nimeni nu pune sub semnul întrebării și mai ales eu, ca ministru, disconfortul creat și nemulțumirile oamenilor din sistem. Întrebarea este: lucrăm împreună pentru a implementa și reduce acest disconfort, în speranța că în viitor, mai ales că unele modificări vedeți că sunt totuși temporare, cel puțin așa le-am prins în această legislație, sau ne uităm, ne opunem?”, a spus ministrul.