Într-o societate din ce în ce mai tehnologizată și într-o lume din ce în ce mai expusă amenințărilor climatice, educația STEM devine esențială. Atunci când ies din școală, absolvenții trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a rezolva probleme complexe pe care nu le-au mai întâlnit, pentru a discerne între informațiile corecte din punct de vedere științific și cele lipsite de acuratețe, pentru a inova, scriu reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale pe blogul propriu.
Dar cine va mai face educație științifică în România, în contextul în care media de vârstă a profesorilor de fizică trece bine de 40 de ani și sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, nu a ajuns la catedră niciun nou profesor care să predea această disciplină? Este, de pildă, situația din județul Bistrița Năsăud.
„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan, care predă fizica de aproape 30 de ani.
Doar 30 de candidați la nivel național la examenul de definitivat pentru profesorii de fizică
Situația este confirmată și de Adriana Radu, profesoară de fizică și inspector școlar la Prahova. „Deși nu este cazul județului Prahova, la examenul pentru definitivat (n.r. care marchează trecerea profesorilor de la statutul de debutant), au fost județe în care nu a existat niciun candidat. Aceasta a fost și situația din anii anteriori, unde în toată țara au existat la fizică în jur de 30 de candidați. O variantă de suplinire a numărului de cadre didactice este cea a profesorilor pensionar, dar, în anul pandemiei, s-a văzut că aceasta nu este o soluție, pentru că mulți dintre ei nu au dorit să mai ia ore”, explică Adriana Radu.
Monica Seviciu, inspector școlar de fizică-chimie la ISJ Timiș a remarcat în acest an o situație interesantă. Majoritatea celor care s-au prezentat la examenul de titularizare pentru profesorii de fizică aveau în jur de 30 – 40 de ani și s-au reîntors, după un alt parcurs profesional, către cariera didactică. „Tinerii absolvenți de fizică se îndreaptă spre alte profesii, în contextul în care, oricum, nu sunt foarte mulți cei care aleg să studieze fizica și chimia la facultate. Nu sunt facultăți ușoare, iar absolvenții își găsesc cu ușurință de lucru în companii. Avem la Timișoara o secție de fizică medicală în limba engleză, iar absolvenții ei își găsesc de lucru imediat. Am avut la definitivat foarte puțini candidați, cred că 1 sau 2 la fizică și 1 la Chimie. La titularizare, majoritatea au fost oameni de 30-40 de ani care s-au reîntors din alte profesii către cariera didactică. Însă foarte puțini absolvenți, cred că 2 sau 3, restul sunt reprofilați”, a declarat Monica Seviciu.
La Universitatea de Vest din Timișoara există un masterat didactic pentru specialiștii în fizică și chimie care vor să fie profesori, subliniază inspectoarea. Aceasta ar putea fi o soluție pentru profesioniștii care nu și-au ales învățământul ca primă carieră, dar își doresc să meargă pe acest drum.
O posibilă soluție: burse pentru studenții care se specializează în domeniile STEM
Luna trecută, Marian Preda, rectorul Universității din București, a avut o propunere interesantă: acordarea de burse pentru tinerii care se specializează la facultate în domenii STEM – fizică, chimie, biologie. „Am propus granturi pentru educație în învățământul superior, granturi care să presupună și finanțarea studiilor, dar și burse pe perioada anilor studii pentru studenții care aleg aceste programe STEAM, precum cele în Chimie, Fizică, Biologie și care nu sunt foarte căutate. În câțiva ani nu o să mai avem deloc profesori în unele zone pe domeniile acestea, dar avem nevoie de cercetători, de inovatori, de persoane care să creeze inovație, brevete de inovație chiar în cercetare aplicată, în industrie, avem nevoie de chimiști, de fizicieni, de biologi și alții. Eu am dat exemplele cele mai clare, dar sunt și alte subdomenii pentru care trebuie să existe o comandă socială fermă din partea Guvernului printr-o finanțare adecvată”, a declarat rectorul.
Articolul integral poate fi citit pe ceae.ro.