Niciun profesor nou de fizică în ultimii 10 ani. O situație dintr-un județ al României care vorbește despre o criză națională

11.404 vizualizări
Foto: Adrian Cuba / Agerpres Foto
Într-o societate din ce în ce mai tehnologizată și într-o lume din ce în ce mai expusă amenințărilor climatice, educația STEM devine esențială. Atunci când ies din școală, absolvenții trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a rezolva probleme complexe pe care nu le-au mai întâlnit, pentru a discerne între informațiile corecte din punct de vedere științific și cele lipsite de acuratețe, pentru a inova, scriu reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale pe blogul propriu.

Dar cine va mai face educație științifică în România, în contextul în care media de vârstă a profesorilor de fizică trece bine de 40 de ani și sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, nu a ajuns la catedră niciun nou profesor care să predea această disciplină? Este, de pildă, situația din județul Bistrița Năsăud.

„Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bac-ul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spune inspectoarea Daiana Bălan, care predă fizica de aproape 30 de ani. 

Doar 30 de candidați la nivel național la examenul de definitivat pentru profesorii de fizică

Situația este confirmată și de Adriana Radu, profesoară de fizică și inspector școlar la Prahova. „Deși nu este cazul județului Prahova, la examenul pentru definitivat (n.r. care marchează trecerea profesorilor de la statutul de debutant), au fost județe în care nu a existat niciun candidat. Aceasta a fost și situația din anii anteriori, unde în toată țara au existat la fizică în jur de 30 de candidați. O variantă de suplinire a numărului de cadre didactice este cea a profesorilor pensionar, dar, în anul pandemiei, s-a văzut că aceasta nu este o soluție, pentru că mulți dintre ei nu au dorit să mai ia ore”, explică Adriana Radu. 

Monica Seviciu, inspector școlar de fizică-chimie la ISJ Timiș a remarcat în acest an o situație interesantă. Majoritatea celor care s-au prezentat la examenul de titularizare pentru profesorii de fizică aveau în jur de 30 – 40 de ani și s-au reîntors, după un alt parcurs profesional, către cariera didactică. „Tinerii absolvenți de fizică se îndreaptă spre alte profesii, în contextul în care, oricum, nu sunt foarte mulți cei care aleg să studieze fizica și chimia la facultate. Nu sunt facultăți ușoare, iar absolvenții își găsesc cu ușurință de lucru în companii. Avem la Timișoara o secție de fizică medicală în limba engleză, iar absolvenții ei își găsesc de lucru imediat. Am avut la definitivat foarte puțini candidați, cred că 1 sau 2 la fizică și 1 la Chimie. La titularizare, majoritatea au fost oameni de 30-40 de ani care s-au reîntors din alte profesii către cariera didactică. Însă foarte puțini absolvenți, cred că 2 sau 3, restul sunt reprofilați”, a declarat Monica Seviciu. 

La Universitatea de Vest din Timișoara există un masterat didactic pentru specialiștii în fizică și chimie care vor să fie profesori, subliniază inspectoarea. Aceasta ar putea fi o soluție pentru profesioniștii care nu și-au ales învățământul ca primă carieră, dar își doresc să meargă pe acest drum.

O posibilă soluție: burse pentru studenții care se specializează în domeniile STEM

Luna trecută, Marian Preda, rectorul Universității din București, a avut o propunere interesantă: acordarea de burse pentru tinerii care se specializează la facultate în domenii STEM – fizică, chimie, biologie. „Am propus granturi pentru educație în învățământul superior, granturi care să presupună și finanțarea studiilor, dar și burse pe perioada anilor studii pentru studenții care aleg aceste programe STEAM, precum cele în Chimie, Fizică, Biologie și care nu sunt foarte căutate. În câțiva ani nu o să mai avem deloc profesori în unele zone pe domeniile acestea, dar avem nevoie de cercetători, de inovatori, de persoane care să creeze inovație, brevete de inovație chiar în cercetare aplicată, în industrie, avem nevoie de chimiști, de fizicieni, de biologi și alții. Eu am dat exemplele cele mai clare, dar sunt și alte subdomenii pentru care trebuie să existe o comandă socială fermă din partea Guvernului printr-o finanțare adecvată”, a declarat rectorul.

Articolul integral poate fi citit pe ceae.ro.

Citește și:
O criză serioasă de profesori buni de matematică și științe “e predictibilă peste maximum 10 ani” – raportul de țară TIMSS 2019. Ce spune studiul despre problemele și necesitățile profesorilor la materii unde acum, elevii, iau “notă de trecere”, dar rămân la coada UE
Peste jumătate dintre profesorii de matematică și științe sunt oameni de peste 50 de ani. În 10 ani va fi o criză de profesori calificați – Lucian Ciolan, prorectorul Universității București: E nevoie de o strategie de recrutare bazată pe stimulente
Marius Andruh: Trebuie să pregătim profesori care să poată să predea două discipline. Toată lumea este de acord cu introducerea dublei specializări, sunt discuții cu privire la organizare

11 comentarii
  1. Pe internet exista un site interesant, invatamantpreuniversitar.ro . Acolo puteti calcula salariile pentru profesori, in functie de vechime, grade didactice, etc.
    Iata ce am descoperit:
    La intrarea in sistem, un profesor absolvent de facultate si master primeste 2450 lei net
    Un profesor cu definitivat ia 2468 lei
    Un profesor cu gradul II didactic ia 2693. Vechime 4,5 ani.
    Un profesor cu gradul I didactic ia 2977 lei. Vechime 9 ani.
    Un profesor cu 34 de ani vechime (aproape de iesirea la pensie) si gradul I ia 3705 lei.

    Salariile trebuiau majorate de anul trecut. Guvernul a zis ”pas”.
    Scoala inseamna viitorul unei natiuni! Noi nu avem viitor!

  2. Reintroduceti profilul mate-fizica si faceti mai putine lucrari de laborator la clasele 6-8 si mai multe probleme. Nu poti invata un copil fizica tinandu-l ore intregi in fata unui dinamometru dereglat, punandu-i 10 pentru ca si-a notat niste masuratori, si lucrand o singura problema de mecanica tot semestrul.

    1. Absolut corect 100% ! Si eu sunt absolventul unui liceu de mate-fizica. Si va rog sa ma credeți ca acest lucru se simte. Baza erau problemele. Inca mai pot lua bacalaureatul la fizica. Poate nu cu nota mare dar un 7 tot iau sigur . . .

  3. Asa va trebuie! Numai clase de mate-info la licee. Zero clase stiinte ale naturii, parca numai calculatoarele si codurile de program ne mai inconjoara.
    In 10 ani nu mai stiti nici o pfelie de pita sa ungeti, sa nu vorbim de lucrui mai complicate, gen ce spala mizeria apa sau detergentul???
    Interesul e clar indobitocirea, apoi manip*ularea, apoi sclavagismul medical si digital. Bine ati venit in lumea lui ORWELL.

    1. De ce vă plângeți?
      Ați văzut ce subiecte se dau la examenele de definitivat și titularizare? Sunt făcute parcă anume să nu treacă nimeni.
      În plus, se scot catedre la această disciplină? Nu,sunt rezervate,păstrate pentru toți inspectorii sau alte pile, la școală ești la mila directorilor etc. Știți că există profesori care dau in fiecare an, degeaba!, examenul de titularizare, dar nu există catedre libere? E o bătaie de joc la adresa profesorilor!

      1. Corect ! Subiecte grele și volum mare de lucru.As vrea o rezolvare detaliată o subiectelor la metodică Nimeni nu ne aude ???Sau se dorește ca fizica să dispară???

  4. O aiureală totală! Adică să pot rezolva probleme de fizică complexe, ecuații de chimie, să cânt la pian, să aștern pagini de critică literară etc. Toată școala românească e trecută pe vocațional. Nimic nu mai are legătură cu cultura generală. În mod normal ar trebui să existe un trunchi comun de educație generală, în jurul căruia să graviteze opționale de fizică, matematică etc. Una e să te descurci cu niște procente pentru un studiu de piață și alta e să faci matematică în stare pură (numărul imaginar sau alte delicatese specifice), matematică de dragul matematicii. În multe sisteme educaționale fizica fenomenologică ocupă aproape 80% față de fizica aplicată. Nu e de mirare că avem analfabetism funcțional și abandon școlar când școala te vrea în același timp critic literar sau plastic, matematician, fizician și chimist etc. Școala vocațională ar trebui să fie o opțiune, nu o obligație.

    1. Trist dar adevarat ! Din toate punctele de vedere ! Trebuie sa recunoaștem ca in prezent fiecare profesor face pe zmeul zmeilor la ora lui , la disciplina lui. Pentru fiecare profesor, materia lui este cea mai importanta, chiar daca este vorba despre muzica, educație plastica , educație sociala , religie , cultura civica sau educație tehnologica. La fizica si chimie, problemele frumoase si simple de pe vremea mea au dispărut de mult. Acum câțiva ani, eram diriginte la clasa a V – a si am fost extrem de surprins sa constat ca elevii mei învățaseră la gramatica in clasa a V – a niste lecții pe care eu le-am învățat in clasa a VIII -a. Iar la matematica lucrurile au evoluat la maxim in ceea ce privește gradul de abstractizare. Si in plus, pe lângă aceasta super specializare a cunoștințelor predate in școală, se adaugă in mod complet nefericit, faptul ca in prezent, putini copii mai deschid seara o carte sa citească ceva seara înainte de culcare, lucru pe care eu l-am făcut aproape toată viața. Din acest motiv, elevii de azi nu mai au vocabular. Efectiv ei nu cunosc sensul multor cuvinte elementare. Va puteți imagina ca in luna iunie o eleva in vârstă de 15 ani m-a întrebat ce este acela un consumator electric ? Si culmea, după ce i-am explicat, m-a întrebat de ce naiba profesoara de fizica folosește cuvinte complicate si de ce nu se exprima clar ca toți oamenii ?

  5. Intr-adevar aceasta situație e foarte trista. Spunea cineva zilele trecute, ca daca salariile in învățământ ar fi la același nivel cu cel al medicilor, poate ca o buna parte din tinerii absolvenți s-ar orienta către învățământ. Atunci părea o gluma dar încep sa cred ca aceasta ar cam fi singura soluție. Stiu ca acest lucru este aproape imposibil de realizat in prezent si ca asta ar presupune niste costuri imense pentru bugetul national dar din păcate banii mai decid si ei orientarea profesională a tinerilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like