Burse pentru studenții de la Chimie, Fizică, Biologie, masă caldă și extinderea școlii până la ora 17:00, finanțarea formării viitorilor directori și administratori de școli, un nou sistem de carduri pentru studenți – printre propunerile rectorului Marian Preda pentru finanțare prin “România Educată”

7.272 de vizualizări
Sursă foto: Universitatea din București / Marian Preda
Extinderea programului de școală de la 8:00 la 17:00, generalizarea mesei calde pe model britanic, acordarea de burse pentru studenții care aleg facultăți precum Chimia, Fizica, Biologia, crearea unei linii de finanțare pentru formarea în cascadă a viitorilor directori și administratori de școli sunt propuneri pe care rectorul Universității din București le-a transmis administrației prezidențiale, pentru a fi implementate prin proiectul “România Educată” lansat în dezbatere de Klaus Iohannis, a declarat Marian Preda pentru Edupedu.ro.

Rectorul Universității din București, a treia mare instituție de învățământ superior ca număr de studenți, a cerut și implementarea unui sistem prin care specialiști statisticieni să monitorizeze implementarea programului România Educată în școli și universități, precum și finanțarea unui program de carduri de studenți pe modelul cardurilor europene pentru studenți.

“Trebuie să ieșim din zona finanțării egalitare, atât la preuniversitar, cât și la universitar. Trebuie să vedem unde este nevoie de o focalizare a resurselor, în funcție de nevoi și de performanță”, a declarat Marian Preda, pentru Edupedu.ro.

Rep.: Care au fost propunerile pe care le-ați înaintat dvs. la dezbaterea de la Cotroceni?

Marian Preda: În primul rând, am salutat ideea de-a avea un program finanțat, pentru că în trecut au fost multe idei de reformă care nu au avut finanțare corespunzătoare. Cred că având finanțare e foarte important unde și cum focalizăm banii.

Pe de o parte, există convingerea că avem un declin demografic implacabil; s-a referit și dl președinte Klaus Iohannis la acest fenomen și s-a referit pertinent la declinul demografic. Dar în interiorul declinului demografic există tendințe diferite la nivelul populației tinere și, în cazul acesta, al populației școlare și universitare.

De exemplu, în mediul rural și în orașele mici scăderea e mult mai rapidă decât la nivel național, în timp ce în orașele mari scăderea e mai lentă, ba uneori avem chiar concentrare, creștere de populație. Drept urmare, avem în București școli în care cererea este atât de mare, încât se învață în 3 schimburi. De aceea trebuie focalizate resursele acolo unde există o nevoie reală și pe problemele reale. Prioritizarea este o problemă reală. Dacă dăm banii uniform, fiecare județ și regiune o să spună: vreau cota mea parte din reforma în educație! Or noi trebuie să ieșim din zona finanțării egalitare, atât la preuniversitar, cât și la universitar. Trebuie să vedem unde este nevoie de o focalizare a resurselor, în funcție de nevoi și de performanță.

În București, la școlile foarte căutate trebuie alocați foarte mulți bani și trebuie să evităm investițiile inutile adesea în zone în care populația școlară sau universitară scade dramatic sau nici măcar nu mai există.

Rep: Deci trebuie realizată nu doar o diagnoză a situației demografice din prezent, ci și o estimare a evoluției, astfel încât fondurile să nu ocolească și zonele unde o investiție ar putea inversa trendul demografic?

Marian Preda: Sau unde există deja atât de puțini, încât resursele existente sunt suficiente. E foarte important unde și cum se distribuie resursele, cum sunt focalizate acolo unde există nevoi sau potențial de creștere și, mai ales, potențial de excelență. E foarte important ca banii să fie bine focalizați.

Exact în direcția aceasta am salutat menționarea la punctul 8 [din sinteza raportului România Educată – N. Red.] a programelor STEAM, care sunt o prioritate în toată lumea și mă bucur că le abordează și România educată. În cadrul lor, părerea mea e că e evident că avem o mare criză pentru anumite programe STEAM, de exemplu științele clasice: Chimie, Fizică, Biologie și alte câteva sunt mult mai puțin căutate de elevi pentru că par mai grele și mai puțin ofertate la nivel de debușee pe piața muncii. Sunt concluzii false ale unora, dar așa par și imaginea contează.

Informatica este foarte căutată, are o cerere foarte mare pe piața muncii și pe piața educațională. Dar pentru celelalte este evident că e nevoie ca guvernul să se focalizeze pe finanțare preponderentă și am propus granturi pentru educație în învățământul superior, granturi care să presupună și finanțarea studiilor, dar și burse pe perioada anilor studii pentru studenții care aleg aceste programe STEAM, precum cele în Chimie, Fizică, Biologie și care nu sunt foarte căutate. În câțiva ani nu o să mai avem deloc profesori în unele zone pe domeniile acestea, dar avem nevoie de cercetători, de inovatori, de persoane care să creeze inovație, brevete de inovație chiar în cercetare aplicată, în industrie, avem nevoie de chimiști, de fizicieni, de biologi și alții. Eu am dat exemplele cele mai clare, dar sunt și alte subdomenii pentru care trebuie să existe o comandă socială fermă din partea Guvernului printr-o finanțare adecvată.

Rep.: În momentul acesta, Universitatea din București poate forma profesori de Științe, așa cum prevede Legea Educației încă din 2011 că trebuie predate și examinate la final de clasa a VIII-a Matematica, Fizica, Chimia, Biologia?

Marian Preda: Bineînțeles. Și o și face. Dar ce putem face printr-o finanțare mai bună a programelor de licență și a programului lansat cam în pripă, dar pe care îl vom îmbunătăți, de masterat didactic? Exact cu astfel de granturi și de burse ca cele aplicate studenților care intră în programul masterului didactic, putem produce profesori de Științe care să poată combina 2 științe, să nu predea doar Fizica, ci Fizică și Chimie sau Chimie și Biologie, lucru care să le asigure pe de o parte duble specializări, pe de altă parte o mobilitate mai redusă în mediul rural la școlile care au puține ore la astfel de discipline. Cu dublă specializarea, stabilitatea unui profesor este mai mare, pentru că norma se face mai ușor, iar copiii pot să vadă complementar același profesor predându-le două discipline și nu se mai plimbă profesorul dintr-o școală în alta. La Matematică sau Română normele se fac mai ușor, dar la celelalte domenii e mult mai greu.

Noi ne bucurăm că se pune accent pe calitatea cadrelor didactice, dar în același timp cred că trebuie să punem mai mare accent pe calitatea managementului și administrației și la universitar, și în preuniversitar. Managementul și administrația sunt esențiale și ele pentru calitatea interacțiunii, pentru eficiența școlilor, a liceelor, a universităților. Nu există programe bine constituite de formare a celor care urmează să conducă școli, licee, universități și a celor care urmează să fie administratori la diverse niveluri. De aceea, am propus ca unitatea de management creată la Ministerul Educației pentru implementarea proiectului România Educată să aibă o linie de finanțare pentru formarea în cascadă a unor formatori, iar după aceea formarea regională să se realizeze cu sprijinul universităților cu programe de educație consistentă la nivel regional a viitorilor directori de licee și a celor care sunt în management la toate nivelurile, pentru că asta este o profesie în sine. Poți fi un foarte bun profesor, dar asta nu înseamnă că ești un bun decan, director, rector.

Am înaintat deja propuneri la Cotroceni și ni s-a răspuns pozitiv în primă instanță și sperăm să fie incluse într-un program național coerent de formare la nivel național a resurselor umane în managementul și administrația instituțiilor de educație. Mă refer nu doar la manageri și directori, directori adjuncți, decani, rectori, ci și la cei din administrație, secretari, secretari șefi. Toți oamenii aceștia trebuie profesionalizați pentru sistemul de Educație, nu trebuie numiți politic de pe nu știu unde. Este o meserie managementul educațional, nu este o slujbă pe care o preiei din zbor.

O altă chestiune foarte importantă care cred că trebuie utilizată este sistemul de monitorizare a implementării programului România Educată. Am propus ca la fiecare universitate, în fiecare instituție din sistemul de Educație să existe persoane care să se ocupe cu statistica, monitorizarea și evaluarea implementării programului. Dacă tot trebuie să raportăm de la nivel de școli, licee, universități indicatori statistici, să avem de exemplu la liceu sau la un anumit număr de școli o singură persoană care să se ocupe de statistică și care într-un birou de statistică să țină evidența indicatorilor, să colecteze date și să le raporteze către Ministerul Educației, spre Institutul Național de Statistică, date coerente și profesionist agregate și prezentate mai departe, fiindcă așa vom avea în timp real informații despre stadiul implementării și despre problemele întâmpinate, pentru a face diagnoza sistemului de Educație.

Nu poți să iei decizii fără date foarte clare. E ca și cum în medicină dai diagnostic fără analize medicale foarte serioase. Or statisticile noastre adesea sunt făcute ad-hoc de neprofesioniști. Avem nevoie de statisticieni, dar și aceasta e o meserie prea puțin căutată de tinerii de acum, pentru un sistem național de persoane care să se ocupe de colectarea indicatorilor statistici, apoi de monitorizare (unde suntem cu implementarea, cu țintele intermediare) și de evaluare. Adică să realizeze analize postfactum – un raport anual privind implementarea proiectului România Educată și a fiecărui obiectiv. Un astfel de raport ar putea să ne arate unde suntem pe parcursul implementării.

Pe mine m-ar interesa foarte tare să văd date statistice detaliate despre finanțarea universităților, despre finanțarea școlilor, despre performanțele și evaluarea cadrelor didactice de către elevi și studenți.

Rep.: Cu ce v-ar ajuta datele prin evaluarea cadrelor didactice de către elevi, un sistem discutat anul acesta în preuniversitar, dar care în universitar se aplică de câțiva ani?

Marian Preda: Cred că e important pentru calitatea învățământului preuniversitar, nu ne interesează să intervenim, dar este unul din procesele care cresc calitatea învățământului preuniversitar și, implicit, a absolvenților care vin înspre noi. Ne prinde și nouă bine după aceea exercițiul acesta în preuniversitar, pentru că la noi fiind o posibilitate și nu o obligativitate pentru studenți, variază în jurul a 20-25% procentul studenților care fac evaluarea online, secretarizată, a cadrelor didactice universitare. Poate și pentru că ei nu au din urmă exercițiul acesta al evaluării.

Este doar un exemplu cu privire la ce pot să facă aceste birouri de statistică. Și o statistică privind evoluția absolvenților de liceu la noi la licență, masterat, doctorat și pe piața muncii.

Cred că e foarte important ca prin reforma aceasta să se asigure în învățământul preuniversitar un program de interacțiune cu elevii care să nu se limiteze la 4-6 ore, un program de interacțiune similar cu programul pe care părinții îl au pe piața muncii. În Marea Britanie, elevii intră la ora 8:00 și ies la 17:00 din școală, așa ar trebui și la noi în toate școlile. Noi mai avem after school-uri, dar în toate școlile elevii ar trebui să aibă posibilitatea să înceapă de dimineață și să rămână în școală sau aproape de școală pentru celelalte activități, teme, activități extracurriculare; dar pentru asta e nevoie de infrastructură, e nevoie de oferirea unei mese calde, de spații în care să poată să se facă și alte activități decât cele strict de școală și, după părerea mea, spre asta trebuie dirijați bani, pentru că așa vom avea progres.

Nu putem lua elevii din rural doar 4 ore în școală și după aceea să le dăm drumul acasă. Poate că unii au un anumit sprijin în familie, dar alții nu au resurse de ajutor și atunci nu pot să treacă de anumite bariere.

De aceea e un lucru foarte important care poate fi finanțat prin programul România Educată.

Revenind la monitorizare și evaluare. În general, planurile frumoase fără strategii, fără un plan de implementare nu reprezintă mare lucru. De aceea eu cred că există o șansă bună acum pentru că pe de o parte există ținte, care trebuie transformate în ținte intermediare, va exista o unitate de implementare la Ministerul Educației, am înțeles că se face o structură distinctă pentru România Educată, și există această finanțare cu bani europeni, deci vor fi atenți la monitorizarea implementării proiectelor acestora, deci există destule premise pentru a folosi resursele în scopuri bune. Asta nu garantează eficiența implementării proiectelor, dar sunt premise pozitive.

Am vorbit cu cei care urmează să se ocupe de implementarea proiectului despre faptul că noi, în anii următori, ar trebui să dăm carduri pentru studenții noștri, pentru că fiind într-o rețea europeană de universități ei trebuie să poată călători de la o universitate la alta și să se poată integra în sistemele de gestionare a programelor academice, să își ducă cu ei creditele pe care le-au luat, să aibă acces la bibliotecă, la toate facilitățile din campus. Și atunci dacă tot facem carduri coroborate cu cadrul european pentru studenți, cred că ar fi un bun prilej ca prin proiectul România Educată să se finanțeze un program de carduri de studenți pe modelul cardurilor europene pentru studenți.

După aceea am propus, și se pare că există deschidere, dacă se va merge bine cu cardurile pentru studenți pe care oricum în câțiva ani trebuie să le avem, să se coboare la elevi. Fiecare elev va avea un card cu toate datele importante: notele, alte date academice, dar și acces la resurse, la burse, posibilitatea de a se folosi de gratuități la CFR, la muzee, la biblioteci. Sunt o mulțime de facilități pe care poți să le pui pe un astfel de card, mai ales că generațiile acestea puternic digitalizate se familiarizează foarte ușor cu aceste carduri și ulterior ele pot fi pur digitale, să nu existe fizic, ci pe telefon. Colegii mei care încearcă să fundamenteze aceste lucruri ne-au zis că există deja în diverse locuri, așa acum se poate plăti totul cu telefonul, chiar o aplicație în acest sens.

Dacă o parte semnificativă din aceste propuneri va fi finanțată, atunci eu cred că se poate vorbi de niște rezultate și un succes al proiectului. Prefer să fiu optimist și să sprijin procesele care au șanse de a fi implementate cu rezultate bune. Altfel putem critica, desigur, nu e o problemă, e mult mai ușor și mai safe, că nu îți asumi nimic și nici nu poți să ratezi nimic, dacă nu ți-ai asumat.

Citește aici prima parte a interviului acordat de rectorul Universității din București, Marian Preda, pentru Edupedu.ro
Informații de background

Amintim că președintele Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută trei zile de „consultări pentru finalizarea Proiectului ‘România Educată’”.

Calendarul consultărilor convocate de președintele Klaus Iohannis, privind România educată:

  • Luni, 5 iulie 2021, de la ora 17:00, la Palatul Cotroceni, întrevedere cu liderii coaliției de guvernare;
  • Marți, 6 iulie 2021, de la ora 16:00, la Palatul Cotroceni, întrevedere cu conducerea Parlamentului și cu membri ai Comisiilor de Învățământ din cele două camere;
  • Miercuri, 7 iulie 2021, de la ora 16:00, la Palatul Cotroceni, întrevedere cu partenerii de dialog social din zona educației și cu reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale implicate în Proiectul „România Educată”.

Discuțiile de la Cotroceni vin la 7 ani după ce Klaus Iohannis și-a preluat primul mandat de președinte cu promisiunea că va realiza proiectul România Educată, care să transforme învățământul din România. În 2018, Iohannis a pus în dezbatere trei documente programatice, care până la această oră nu au produs niciun efect concret.

Consilierul prezidențial Ligia Deca a anunțat pe 6 iulie 2021 principalele noutăți din proiectul “România Educată” care va fi înaintat de Cotroceni Guvernului, pentru a fi aprobat prin Memorandum. Aceasta a declarat oficial că noul proiect România Educată, așa cum a rezultat în urma dezbaterilor de până acum, prevede colegii organizate de universități în care să fie admiși absolvenți de liceu fără Bacalaureat, înlocuirea BAC-ului de acum cu un bacalaureat unic, precum și introducerea unor rute flexibile la nivelul liceului. Concret, elevii să se poată transfera de la liceul tehnologic sau școala profesională la care au intrat, la un liceu teoretic, dând o examinare la transfer.

După ce le-a prezentat liderilor coaliției de guvernare și rectorilor o “sinteză” a proiectului România Educată, aceasta a anunțat că proiectul integral va fi înaintat “săptămâna aceasta” [N. Red. săptămâna trecută] de Cotroceni Guvernului, pentru a fi aprobat prin Memorandum.

Deca a precizat tot săptămâna trecută că executivul și-a exprimat la discuțiile de la Cotroceni „dorința ca în 2 ani să avem așezată reforma pe făgaș, cu o implementare a legislației” și un anumit nivel de aplicabilitate.

Oficialul a afirmat că nu există încă o decizie cu privire la modalitatea în care proiectul România Educată va fi implementat concret: sub forma unei noi legi a educației, sub formă de modificări aduse actualei legi a educației sau aduse legii educației în varianta inițială din 2011.

În ceea ce privește data la care România Educată va fi transformata în element legislativ, Deca a declarat că „termene exacte vor fi asumate în Memorandumul pe care guvernul îl va semna săptămâna viitoare”.

Întrebată dacă există și discuții cu opoziția pe acest proiect, aceasta a afirmat că la dezbaterile de la Cotroceni au fost invitate comisiile de învățământ din Parlament, „în integralitate”.

Reamintim că toți cei prezenți la Cotroceni au primit o sinteză de 13 pagini a raportului România Educată, raport care nu a fost publicat în integralitate nici până la ora aceasta.

Sursă foto: Universitatea din București / Marian Preda

Citește și:
VIDEO Iohannis: Am propus o nouă structură a liceului / Noul Bacalaureat, bazat pe competențe, rămâne obligatoriu pentru studiile universitare / Colegiile terțiare non-universitare, care vor putea funcționa în universități, vor forma tehnicieni
BREAKING Bacalaureat unic pentru toți liceenii, cu subiecte transdisciplinare pe model PISA, pe care îl pot susține și elevii de la școala profesională – prevedere a noului proiect “România Educată” care va fi aprobat de Guvern, anunță consilierul prezidențial Ligia Deca
BREAKING Evaluări anuale ale elevilor din clasele pregătitoare – a IV-a au fost introduse în noul proiect “România Educată”. Testările, parte a salarizării pe bază de performanță – DOCUMENT
Înființarea de colegii universitare la care să se poată intra fără BAC – prevedere a noului proiect “România Educată”
UPDATE Inspecțiile școlare nu vor mai putea fi făcute de Inspectoratele școlare, ci de noul ARACIP – prevedere a proiectului “România Educată” care va fi adoptat de Guvern
INTERVIU Sorin Cîmpeanu, despre colegiile universitare la care se intră fără BAC: Dacă vă referiți la scăderea standardelor și la ipocrizia că toate universitățile trebuie să formeze la nivel de doctorat, atunci este o coborâre a profesorilor universitari care predau în preuniversitar
În primul rând la consultările cu Iohannis: Corina Dumitrescu, fondator al Universității private Dimitrie Cantemir, protagonista scandalului diplomei inexistente la „Standford” și soția celui care a inițiat proiectul de lege „Facultate fără Bacalaureat”
Secretarul de stat din Ministerul Educației, Radu Szekely, întrebat dacă a citit noul raport “România Educată”: Nu o să comentez / Ligia Deca: Vom face public întreg raportul, odată cu asumarea lui de către Guvern, cel mai probabil miercuri
Desființarea inspectoratelor școlare județene și „transformarea lor în structuri care să verifice calitatea actului de învățământ și nu partea aceasta de gospodărire sau de numiri, care trebuie să meargă spre administrația locală”, anunță vicepremierul Dan Barna, după întâlnirea de la Cotroceni
Marile noutăți din pachetul de reformă ”România Educată”: examen de admitere înainte de Evaluarea Națională la liceele unde cererea depășește oferta, teze unice, reorganizarea inspectoratelor județene. Dan Barna: noua strategie va fi adoptată printr-un memorandum al guvernului


1 comentariu
  1. Sigur, boierule, statistica ne omoara! Ca sa manace si gura voastra de sociologi, ca nu aveti altceva de facut!
    Nu ca proiectul lui Iohannis / consilierilor lui de doi lei ar fi ceva de luat inseama! Si de-ar fi, cu Cimpeanu ministru, nimic bun nu se poate intampla in Educatie. Trebui sa abandonati orice speranta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Elevii de clasa a VII-a pot să aplice la Universitatea din București, la cursuri de mentorat și sprijin material. Care sunt condițiile de înscriere

Elevii din învățământul preuniversitar pot aplica pentru programul UB SEED – Sprijin Educațional pentru Elevii Defavorizați, se arată într-un comunicat de presă al Universității din București. Programul va susține, prin diverse…
Vezi articolul

FOTO Studenții protestează la București, Timișoara, Iași și Cluj față de decizia Guvernului de a elimina transportul gratuit cu trenul: „Educația e pe drumuri și studenții plătesc bilet” / „Nu vă fie frică, studenții se ridică”

Studenții din marile centre universitare din Cluj, Timișoara, Iași și București au ieșit astăzi în stradă pentru a protesta față de decizia Guvernului de a elimina gratuitatea transportului feroviar pentru…
Vezi articolul