Noua lege ucraineană a minorităților naționale, adoptată cu câteva zile în urmă și primită pe un ton critic la București, abordează chestiunile legate de educație, în contextul drepturilor minorităților, însă folosește ca referință un alt act legislativ, anume Legea Educației, ceea ce produce nemulțumiri, exprimate inclusiv de Ministerul român al Afacerilor Externe.
Tema educației este abordată succint în trei articole ale legii minorităților, recent adoptată, astfel:
Dreptul la educație în limba minorităților naționale este menționat la punctul 2 al Art. 5 din Lege, referitor la drepturile, libertățile și obligațiile persoanelor aparținând minorităților naționale
Art. 11 al legii este dedicat integral educației, însă foarte sumar. El prevede:
- Chestiunile referitoare la folosirea limbilor minorităților naționale în procesul educațional sunt determinate de Legea educației din Ucraina și de alte legi referitoare la acest sector.
- Statul ucrainean promovează instruirea și îmbunătățirea calificărilor angajaților din domeniul pedagogic și pedagogic-de cercetare, în limba minorităților naționale
- Instituțiile private de învățământ ce oferă servicii de educație generală la nivel secundar, în special cele finanțate de societăți culturale naționale și reprezentanți ai minorităților naționale, au dreptul să aleagă limba de predare (cu excepția instituțiilor de învățământ care primesc finanțare publică) și sunt obligate să se asigure că elevii stăpânesc limba de stat conform standardelor statale.
Art. 12, referitor la dreptul de conservare a identității culturale a minorității naționale, prevede, între altele, că statul promovează studiul istoriei și culturii minorităților naționale și se asigură că persoanele aparținând acestor minorități studiază istoria și cultura Ucrainei.
Ce consideră MAE român că e bine și ce spune că e problematic, în privința prevederilor privind educația
În reacția sa față de adoptarea acestei Legi, despre care spune că e “regretabil” că s-a petrecut “în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția” și “în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, MAE român atinge și tema educației. În comunicatul său din 22 decembrie, Ministerul invocă această temă atât în privința progreselor pe care le constată în cazul legii adoptate, cât și în privința chestiunilor problematice.
Pe de o parte, MAE apreciază drept îmbunătățiri:
- “menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale”
- “reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat”
Pe de altă parte, MAE notează prevederi „care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”. Prima dintre acestea este folosirea Legii educației ca referință pentru educația în limbi naționale, conform noii legi:
- “în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute”.
Comunicatul MAE amintește, totodată, că “ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reluat inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei ‘limbi moldovenești’, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română”.
Într-un articol publicat cu aceeași ocazie, un jurnalist din Cernăuți comenta, în Libertatea, că “în trecut, minoritățile naționale din Ucraina aveau dreptul să învețe toate disciplinele în limba maternă, în afară de limba de stat, ucraineana. Școlile erau un leagăn al culturilor diverse, educând concomitent cetățeni loiali ai statului ucrainean. Prin legea educației din 2017 acest drept a fost anulat. Kievul a introdus un sistem de „cote lingvistice în educație”, care nu-i permite, de exemplu, unui contribuabil etnic român, care finanțează sistemul de educație, să-și învețe copiii integral în limba maternă în școlile publice”.
El completa că, în noua lege, “ca bază s-a luat tot legea din 2017, care nu permite copiilor de diverse etnii să studieze materiile în limbile lor, deși până în 2017 se putea. Se păstrează ideea de „cote lingvistice în educație”: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu și tot mai puține în limba maternă”.
Foto: © Vquang90 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Alexa Stănescu
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
G4Media.ro