Prin măsuri precum mărirea normei didactice, care îi afectează mai ales pe profesorii din mediul rural,„nu faci mai atractiv sistemul de educație, nu faci mai atractivă meseria de profesor”, a comentat la sfârșitul săptămânii trecute, pentru TVR Info, fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. Aceasta a făcut o legătură între măsurile de acum din Educație și percepția publicului asupra sistemului de învățământ, relevată printr-un sondaj în care aproape jumătate dintre respondenți au apreciat că școala funcționa mai bine în comunism, dar trei sferturi au spus că sunt nemulțumiți de sistemul actual.
Sondajul respectiv, realizat de o companie numită FlashData și citat de Agerpres, a arătat, între altele, că:
- 75% dintre respondenți se declarau foarte nemulțumiți sau nemulțumiți de sistemul de educație.
- 46% au apreciat că școala funcționa mai bine în comunism, iar 29% – că nu a funcționat cu adevărat bine niciodată
- Două treimi dintre respondenți (67%) au apreciat că reformele recente influențează negativ învățământul, iar 61% că nu sunt de acord cu norma didactică
- Peste jumătate dintre respondenți au spus că ar susține o grevă generală a profesorilor, în toamnă
Potrivit Agerpres, datele din acest studiu au fost culese în perioada 11 – 13 august, prin metoda CAWI (chestionar online asistat de calculator)., pe un lot de analiză de 1.200 de respondenți. Autorii declară o „marjă teoretică – plus/minus 2,8%, la un interval de încredere de 95%”. Agerpres, care prezintă sondajul, nu menționează clar reprezentativitatea acestui sondaj.
- Mai multe rezultate ale sondajului – mai jos
În cadrul studiului, Mircea Miclea a fost ministrul post-decembrist al Educației cu cea mai mare apreciere în rândul respondenților (26% l-au considerat cel mai competent ministru.
El a fost contactat de TVR Info pentru a discuta rezultatele sondajului. Cu această ocazie, el a arătat că aprecierea manifestată față de școala în comunism ține, pe de o parte, de o „idealizare a trecutului”, dar, pe de altă parte, și de o serie de lucruri pe care el le consideră a fi fost mai bune atunci – de la calitatea profesorilor „per ansamblu”, la prestigiul social al acestora.
Iar Mircea Miclea a făcut legătura cu situația de acum, în special cu efectele măririi normei didactice.
Mircea Miclea, pe larg pentru TVR Info:
- „Mircea Miclea: Cred că e vorba, 1 – de o idealizare a trecutului, legat nu numai școlii, legat de multe alte aspecte. Al doilea lucru care trebuie luat în seamă este că erau anumite aspecte într-adevăr mai bune decât acum. De exemplu, calitatea profesorilor per ansamblu era mai bună decât acum. De ce? Pentru că absolvenții de învățământ superior erau foarte bine selectați. Pe de altă parte, prestigiul social al meseriei de profesor era mult mai ridicat decât acum. Și mai e încă ceva, anume coerența între învățământ și piața muncii.
- Mircea Miclea: (…) Nu cred că poți să spui că va crește calitatea prestației unei munci dacă crești numărul de ore în care se efectuează munca respectivă.
- Reporter: Deci nu a fost o măsură bună?
- Mircea Miclea: Nu, mai ales că în zonele rurale, adică exact zonele în care în primul rând apare analfabetismul funcțional, e foarte greu să găsești ore. Și așa mulți dintre profesorii care erau la țară făceau naveta în două locuri ca să-și acopere norma. Acum, probabil mulți dintre ei vor face naveta în trei locuri. În felul acesta, nu faci mai atractiv sistemul de educație, nu faci mai atractivă meseria de profesor. Doar 9% dintre profesorii actuali sunt sub 30 de ani. Vă dați seama cât de neatractivă este această ocupație?”
Rezultatele sondajului citat de Agerpres cu privire la opinia privind creșterea normei didactice, efectele măsurilor de austeritate din învățământ și o eventuală grevă a profesorilor, în toamna anului 2025:
În ce măsură consideraţi că reformele recente influenţează calitatea învăţământului?
- Răspuns: 49% – în foarte mare măsură negativ, 18% – negativ, 18% – pozitiv, 6% – în foarte mare măsură pozitiv, 9% – nu ştiu/nu răspund.
Sunteţi de acord cu creşterea normei didactice?
- Răspuns: 61% – nu, 34% – da, 5% – nu ştiu/nu răspund.
Consideraţi că domeniul educaţiei a fost afectat disproporţionat de măsurile de austeritate?
- Răspuns: 63% – da, 28% – nu, 9% – nu ştiu/nu răspund.
Aţi susţine o grevă generală a profesorilor în toamna 2025?
- Răspuns: 57% – da, 37%- nu, 6% – nu ştiu/nu răspund.
Opinii privind principalele probleme din educație
Care este principala problemă a sistemului de învăţământ?
- reforma neclară sau incoerentă (29%),
- politizarea sistemului (23%),
- subfinanţarea (19%),
- programele şcolare învechite (10%),
- lipsa personalului calificat (8%),
- salariile mici ale cadrelor didactice (4%),
- birocraţia excesivă (4%),
- infrastructura precară (1%),
- nu ştiu/nu răspund (2%).
Cum caracterizaţi rezultatele actuale ale sistemului educaţional?
- creează generaţii fără repere şi perspective (59%),
- asigură o elită restrânsă şi o masă largă de excluşi (24%),
- produce angajaţi obedienţi şi slab calificaţi (11%),
- formează specialişti adaptaţi viitorului (2%),
- nu ştiu/nu răspund (4%).
Opiniile respondenților pe alte teme legate de educație – detaliat:
Cel mai competent ministru al Educaţiei (1990 – 2025)?
- Răspuns: Mircea Miclea (26%), Daniel Funeriu (17%), Ecaterina Andronescu (15%), Mihai Şora (11%), Daniel David (7%), Mircea Dumitru (3%), Remus Pricopie (1%), nu ştiu/nu răspund (20%).
România va avea un sistem educaţional modern şi performant în următorii 10 ani?
- Răspuns: numai cu reforme reale şi finanţare adecvată (58%), nu (34%), da (5%), nu ştiu/nu răspund (3%).
În ce perioadă a funcţionat cel mai bine şcoala românească?
- Răspuns: în perioada comunistă (46%), niciodată cu adevărat (29%), între 2000-2010 (13%), în prezent (5%), nu ştiu/nu răspund (7%).
Cum caracterizaţi relevanţa mediei de bacalaureat pentru viitorul elevului?
- Răspuns: foarte relevantă (30%), deloc relevantă (27%), puţin relevantă (25%), depinde de contextul social şi familial (17%), nu ştiu/nu răspund (1%).
Cum caracterizaţi importanţa rezultatelor României la testele PISA?
- Răspuns: neimportante (35%), importante (33%), extrem de importante (21%), nu ştiu ce sunt testele PISA/nu mă interesează (6%), nu ştiu/nu răspund (5%).
Dacă aţi avea resurse nelimitate, ce tip de şcoală aţi alege?
- Răspuns: liceu de stat cu tradiţie (56%), instituţie educaţională din afara României (20%), liceu privat internaţional (18%), nu ştiu/nu răspund (6%).
Şcolile private oferă o educaţie mai bună decât cele publice?
- Răspuns: depinde de calitatea profesorilor şi leadership (43%), nu (40%), da (13%), nu ştiu/nu răspund (4%).
Importanţa educaţiei formale pentru succesul în viaţă?
- Răspuns: foarte importantă (53%), importantă (39%), nu este prea importantă (6%), nu este deloc importantă (1%), nu ştiu/nu răspund (1%).
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com Foto: © Sarawut Nirothon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Jana Popa
Mirabela Amarandei-Duminică
1 comment
Nu sunt în măsură să neg nimic din cele prezentate, dar după 23 de ani de carieră în învățământul preuniversitar, dar constat că nu se dorește a se lua în discuție măcar faptul că în sistem se cere performanță, rezultate și calitate. Sistemul comunist a avut aproximativ 25 de ani de stabilitate 100% a materiei și disciplinelor predate, ceea ce azi nici în vise nu putem să ne imaginăm. Pentru a evaluare corect, e nevoie ca o generație măcar, să termine un ciclu complet, adică măcar 12 clase. La noi nu termină bine clasa și apar o groază de modificări în, unele chiar din mers. Calitatea cadrelor didactice nu are cum să se pronunțe cineva, câtă vreme nu poate să-și facă treaba conform planificării. Azi se cer a fi acumulate credite, celebrele CTS, în trecut aveai stagiul de reciclare odată la 5 ani și era efectuat la facultatea absolvită, în specialitatea postului. Azi , de cele mai multe ori, aduni credite pentru că așa trebuie, cele mai multe nu au nici o legătură cu specialitatea profesorului, sunt din domeniile conexe, de nișă, nu de specialitate. Finanțarea educației în trecut era LEGE și se aplica, azi nu e nevoie să ne uităm decât la organizarea Olimpiadelor Școlare, de la nivelul școlii, până la cele naționale. PLÂNG BUNICII ȘI PROFESORII PENSIONARI când constată cum se fac, cum se organizează. Și nu e vina celor care găzduiesc, ei fac eforturi supraomenești, este de plâns să te afli în locul lor. Auzim de testare PISA, ele fiind teste interdisciplinare, vrem rezultate maxime, la școală se pune accent pe disciplinele de examen…..cum să aducă elevul rezultate bune, când pregatirea lui este total diferită de natura testelor PISA. Cum să se dedice acestor testări, să iasă educația bine în clasamentul PISA și parcursul elevului ține de Evaluarea Națională/Bacalaureat, testată după model clasic, ca la ora de lb.română, matematică, istorie….etc. Cu toate acestea sunt și rezultate frumoase ale unor elevi. FELICITĂRI LOR, PĂRINȚILOR ȘI PROFESORILOR CARE SE OCUPĂ DE EI!
Cezarilor din M.E. trebuie să le mulțumesc, subfinanțează Sistemul de peste 30 de ani, deciziile sunt luate foarte bine, pe bază de cifre și fără să cunoască realitatea, dialogul este la cote maxime când e vorba de buzunarele lor, la tăieri / reduceri/ unde nu e vorba de ei, e un joc de mimă în fața presei, după care trece pumnul adânc prin gură și se poate opri eventual în călcâie, să nu cârtim cumva, că doar ne-au mărit salariile! Cu siguranță o să reușiți să ne transformați în analfabeți funcționali, în felul acesta de management performant! De 20 de ani strigăm la surzi! Astăzi remarc faptul că sunt și orbi!
La final rog sistemul educațional superior, universitățile din țara noastră, să nu aducă autonomia universitară și în învățământul preuniversitar, nu aduce nimic bun, doar dezastru. Ingerința miniștrilor care au venit din mediul universitar, în problemele învățământului preuniversitar transformă școala în S.R. L. cu foame de bani, nu calitate educativă . Aici lucrurile ar trebui socotite altfel, nu ca la universitate.
Și chiar dacă nu spune explicit autorul, cred cu tărie , la fel ca domnia sa, că actualul șef de la M.E. ar fi bine să se întoarcă acasă, are la ce să mediteze pentru câte decizii a luat.
Cu respect, Ion!