Lucian Ciolan, prorector al Universității București, subliniază că trebuie făcute modificări și la modul de dezvoltare în carieră a profesorilor în paralel cu masterul didactic pentru formarea inițială: „Dacă noi facem acum masteratele didactice pentru formarea inițială, dar nu umblăm la sistemul de dezvoltare în carieră, cu gradele didactice sau invers, nu cred că avem șanse să creăm un impact real și să avem profesori de bună calitate și o categorie profesională”. Declarația lui Lucian Ciolan a fost făcută la lansarea raportului OCDE Teaching Compass în România, busola predării, organizat în data de 10 octombrie de Ministerul Educației în parteneriat cu Universitatea București.
- Amintim, recent, conferențiarul Cătălin Glava a propus în spațiul public obligativitatea parcurgerii unui masterat de specialitate de către studenții care vor să devină profesori în școlile gimnaziale și licee, pe lângă masteratul didactic obligatoriu deja prin lege
- Ministrul Daniel David: N-am ajuns la o concluzie finală despre modelul masteratului didactic. Vreau să fie unul larg acceptat, atât în preuniversitar, cât și în universitar
Lucian Ciolan, prorector al Universității București, avertizează că trebuie făcute schimbări și în privința dezvoltării în carieră, pe lângă masterul didactic.
„Dacă noi facem acum masteratele didactice pentru formarea inițială, dar nu umblăm la sistemul de dezvoltare în carieră, cu gradele didactice sau invers, nu cred că avem șanse să creăm un impact real și să avem profesori de bună calitate și o categorie profesională, cum zice și Compasul (N. Red Raportului OCDE Teaching Compass în România – busola predării), sustenabilă, care să reziste, care să vrea să rămână în educație, să vrea să intre mai întâi și în educație, să vrea să rămână și să nu plece, să nu abandoneze cariera pe parcurs”, spune Lucian Ciolan.
Gradele didactice se referă la etape de evoluție în carieră didactică ale unui profesor. Primul este statutul de debutant, urmat de gradul didactic definitiv obținut prin examenul național anual, urmează gradele didactice II și I, obținute prin lucrare scrisă susținută la un centru universitar și inspecții la clasă. Avansarea de la un grad didactic la altul se face în funcție de vechime și presupune și venituri suplimentare la salariul de bază, pe baza legii salarizării.
Prorectorul Universității București spune că foarte mulți ajung profesori „nu din dorință”, ci „din întâmplare”, ceea ce creează probleme în ceea ce privește cadrul de competențe”.
„S-a vorbit foarte mult despre identitatea profesională a cadrelor didactice și la noi încă suntem în etapa, din păcate, în care ajungi cadru didactic, uneori din dorință, dar de foarte multe ori din întâmplare. Iar asta creează foarte multe probleme în ceea ce privește cadrul de competențe„, spune Ciolan.
Informații de context
Amintim că Legea Educației Iohannis-Deca prevede că din 2029 vor putea fi angajați ca profesori în gimnaziu și liceu numai studenții care au parcurs, obligatoriu, un masterat didactic de 1 an sau de 1 an și jumătate (articolul 176 din Legea învățământului preuniversitar 198/2023).
Academia Română a organizat joi, 9 octombrie 2025, o dezbatere cu tema „Masteratul didactic, încotro?”, la care au participat ministrul Daniel David și profesorii Romiță Iucu, Rodica Zafiu, Liviu Ornea, Lucian Ciolan, Cătălin Glava, Oana Fotache Dubălaru și Marian Ilie, potrivit TVR Info. Atât Rodica Zafiu, cât și Cătălin Glava au susținut explicit ideea obligării studenților care vor să devină profesori să parcurgă și masteratul didactic, dar și un masterat de specialitate, deși în specialitate studenții tocmai au absolvit facultatea.
Însă profesorii universitari atrag atenția că masteratul didactic scurtat la doar 1 an și 1 an și jumătate de fosta ministră Ligia Deca prin propria Lege a educației nu respectă standardele Bologna. Un student care ar urma să facă masteratul de 1 an sau 1 an și jumătate prevăzut de fosta ministră „nu se poate duce la doctorat dacă va dori vreodată” și „are o problemă cu cadrul european al calificărilor, cu recunoașterea calificărilor la nivel european”, a avertizat Lucian Ciolan, prorector al Universității din București.
Reformarea pregătirii viitorilor profesori prin desființarea DPPD-urilor și înlocuirea pregătirii psihopedagogice și didactice aplicate de aceste departamente prin noile masterate didactice de 2 ani a fost introdusă în lege pentru prima dată în 2011, în Legea Miclea-Funeriu. Universitățile au respins, însă, desființarea DPPD-urilor, astfel că primele masterate au apărut abia în 2020, ca urmare a deciziei ministrului de la acea vreme, Monica Anisie. Preluarea și în Legea educației Deca-Iohannis din 2023 a obligativității ca studenții care vor să devină profesori în școli gimnaziale și licee să parcurgă masterate didactice va conduce, cel mai probabil, de la aplicare, la dispariția unora dintre masteratele de specialitate la care predau parte dintre profesorii care nu sunt din zona psihopedagogică.
Pentru a contracara dispariția unora dintre masteratele de specialitate care nu vor mai fi alese de studenți, parte dintre profesorii din universitar propun obligarea prin lege a studenților să urmeze și masterate de specialitate, nu doar didactice, pentru a deveni profesori în preuniversitar, deși în specialitate au absolvit deja studiile de licență.
Mai mulți profesori universitari au criticat dur propunerea unui masterat didactic scurtat, avertizând că aceasta riscă să diminueze pregătirea de specialitate a viitorilor profesori. Printre aceștia se numără Oana Fotache Dubălaru, decan al Facultății de Litere (UB), care a spus la TVR Info că actuala formulă „e aproape integral pedagogică, fără formare de specialitate”:
„Nu e doar o problemă de durată, e o problemă de fond. Nu e de ajuns să știi metode de predare, dacă nu știi conținuturi.”
Și Rodica Zafiu, profesoară la aceeași facultate, a propus o alternativă: 3 ani de licență, 2 ani de masterat de specialitate și 1 an de masterat didactic, o formulă care ar asigura atât competența științifică, cât și pregătirea practică. „Este ideal, chiar dacă pare neeconomic și scandalos”, a spus Zafiu.
De la Iași, profesorul Ionel-Dumitrel Ghiba, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a avertizat la rândul său că scurtarea perioadei de formare „va afecta calitatea pregătirii profesorilor și, implicit, performanțele elevilor”. Fostul ministru Daniel Funeriu, inițiatorul masteratului didactic de doi ani din Legea educației 1/2011, a declarat că actualul proiect „diminuează pregătirea de specialitate” și că Daniel David este „prizonierul unei legi care nu îi aparține”.
Într-o analiză publicată pe Edupedu.ro, jurnalista Raluca Pantazi a criticat dezbaterea privind dublul masterat, considerând-o „o propunere de un ridicol evident”, menită să mențină controlul universităților asupra formării viitorilor profesori și să aducă bani suplimentari din bugetul public.
Foto: © Lightfieldstudiosprod | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.