Numărul copiilor cu vârsta sub 4 ani era la 1 ianuarie 2018 de doar 905 mii de persoane, potrivit Institutului Național de Statistică. Asta în timp ce Anuarul Statistic al României arată că în 1990 erau 1,8 miloane de copii în segmentul de vârstă 0-4 ani. Scăderea de 49,8% este una dramatică, după cum remarcă cel mai recent Raport de audit al performanței privind finanțarea învățământului preuniversitar, făcut de Curtea de Conturi.
”Fundamentul oricărei construcţii demografice al unei ţări îl constituie populaţia cu vârsta cuprinsă în intervalul 0-4 ani”, potrivit aprecierii din raportul citat. Acest document folosește datele existente până în 2016, însă bazele de date online și publicațiile INS arată că populația de copii rezidentă cu vârsta sub 4 ani a scăzut de la 1.804.577 de persoane în 1990 (la 1 iulie) la doar 905.926 de persoane (la 1 ianuarie) în anul 2018, ceea ce reprezintă o scădere cu 898.651 de copii, adică 49,8%.
Cei de la Curtea de conturi fac o serie de aprecieri mai degrabă sociologice:
- ”O ţară în care populaţia de 0-4 ani s-a redus aproape la jumătate într-un sfert de secol are un viitor sumbru referitor la existența și păstrarea identității naționale.”
- ”Efectele acestei scăderi dramatice se vor propaga eşalonat în toate grupele de vârstă ce urmează, reducându-se treptat efectivele.”
Până acum, la nivelul sistemului de învățământ această scădere a numrului de copii a avut și are efecte importante. De exemplu, numărul copiilor înscrişi în grădiniţe a scăzut constant. În anul şcolar 2009-2010, s-au înregistrat 666 mii de copii înscrişi în grădiniţe, iar în anul şcolar 2014-2015 numărul copiilor a scăzut la 559 de mii de copii.
În paralel cu numărul copiilor din grădiniţe s-a redus şi numărul grădiniţelor, de la 1.697 (în anul şcolar 2009-2010) la 1.205 grădiniţe (în anul şcolar 2014-2015).
Numărul şcolilor primare şi gimnaziale a cunoscut, de asemenea, o diminuare de la 4623 unităţi în anul şcolar 2009-2010, la 4050 unităţi în anul şcolar 2014-2015. Numărul elevilor care au fost înscrişi în ciclul primar şi gimnazial s-a redus de la 1,73 milioane de copii în anul şcolar 2009-2010 la 1,66 milioane elei în anul școlar 2017-2018.
Primele grupe de vârstă care au preluat şocul demografic au fost cele de 5-9 ani şi 10-14 ani, adică populaţia de vârstă şcolară aferentă învăţământului primar şi gimnazial. În perioada 1990-2016 populaţia de 5-9 ani a scăzut de la 1,72 milioane la 1,06 milioane (47%), mai notează raportul.
”Scăderea accentuată a populaţiei de 0-4 ani în perioada 1990-1995 ca urmare a reducerii natalităţii şi creşterii rapide a emigraţiei s-a propagat în populaţia din grupa de vârstă 5-9 ani în anul 2000, dată de la care evoluţia devine lent descendentă. Dacă nu vor mai exista pusee migratorii semnificative, cum au fost cele din anii 1991, 2001 şi 2007, este de aşteptat ca evoluţia populaţiei din această grupă de vârstă să o urmeze, decalat, pe cea din grupa de vârstă 0-4 ani”, potrivit Curții de Conturi.
Începând din anul 2010 şi populaţia din grupa de vârstă 10-14 ani se aliniază la evoluţiile din grupele de vârstă ce o preced. Populaţia din grupa de vârstă 15-19 ani care se suprapune parţial peste limitele de vârstă
ale învăţământului liceal şi profesional s-a redus în perioada 1990-2015 de la 1,89 milioane la 1,09 milioane, ceea ce reprezintă o scădere cu 42,3% a efectivelor.
FOTO: pixabay.com
Redacția
Diana Ghimiși
Laura Cononenco
Ștefan Lefter
2 comments
E o soluție. Cine dă banii? Cu banii ăștia, cumperi o casă la țară!