O posibilă planetă oceanică, la „doar” 48 de ani-lumină de Pământ. A fost observată de telescopul James Webb

1.813 vizualizări
Foto: © davidhoffmannphotography | Dreamstime.com
Un corp ceresc care se află de mulţi ani în colimatorul astronomilor ar putea fi prima planetă oceanică detectată în afara sistemului solar, conform unui studiu publicat în revista ştiinţifică Astrophysical Journal Letters, bazat pe observaţii realizate cu ajutorul telescopului spaţial James Webb, relatează vineri AFP, potrivit Agerpres.

Planeta LHS 1140b a fost analizată din toate unghiurile după descoperirea sa, la o distanţă de 48 de ani-lumină de Pământ, în constelaţia Cetus (Balena), în 2017. Îmbogăţind catalogul cu câteva mii de exoplanete, aceste planete orbitează în jurul unor alte stele decât Soarele nostru.

Doar câteva dintre ele sunt potenţial „locuibile”, ceea ce înseamnă posibilitatea existenţei unor forme de viaţă pe planetele telurice situate nici prea aproape, nici prea departe de steaua lor. „În condiţii de temperatură şi presiune la suprafaţă care ar permite apei să fie lichidă şi să se menţină astfel”, după cum a explicat pentru AFP Charles Cadieux, doctorand în astrofizică, de la Institutul canadian Trottier pentru cercetarea exoplanetelor.

Studiul său, realizat de o echipă de la Universitatea din Montreal, confirmă mai întâi faptul că LHS 1140b este un super-Pământ, cu o masă de aproximativ 5,6 ori mai mare comparativ cu cea a planetei noastre albastre, şi nu un mini-Neptun.

Primele observaţii au plasat-o chiar între aceste două tipuri de exoplanete, respectiv un mini-Neptun, datorită densităţii – o minge de rocă cu o atmosferă foarte densă din hidrogen şi heliu gazos – sau un super-Pământ, ori chiar „o planetă oceanică cu un nucleu de rocă ceva mai mic, dar compensat de un înveliş de apă”, potrivit lui Cadieux.

Telescopul spaţial James Webb a făcut posibilă decizia, atmosfera planetei fiind observată în timp ce trecea prin faţa stelei sale. S-a constatat o „absenţă a semnalelor ce sugerează prezenţa hidrogenului sau a heliului”, ceea ce exclude scenariul unui mini-Neptun.

„Cantităţi mari de apă”

Densitatea lui LHS 1140b implică faptul că „planeta are, de fapt, cantităţi mari de apă”, potrivit lui Martin Turbet, coautor al studiului şi cercetător la Laboratorul de Meteorologie Dinamică din cadrul Centrului Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS) din Franţa.

Cantităţi fenomenale chiar, deoarece dacă apa din oceanele de pe Pământ ar constitui doar 0,02% din masa sa, ar reprezenta 10% până la 20% din cea a LHS 1140b. Rămâne de văzut sub ce formă.

Şi aici intervine întrebarea legată de atmosferei planetei. „Nu avem nicio dovadă directă că are atmosferă”, a avertizat Turbet, „dar există elemente care indică în această direcţie”.

Primul atu, LHS 1140b este încălzită uşor de razele stelei sale, o pitică roşie, cu „temperaturi la suprafaţă care trebuie să fie destul de comparabile cu temperaturile existente pe Pământ sau pe Marte”, a explicat el pentru AFP.

În funcţie de posibila sa atmosferă, dacă aceasta conţine puţine sau multe gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, suprafaţa apei poate fi îngheţată sau nu. Ar putea chiar să adăpostească un ocean lichid, pe o parte a planetei expusă razelor stelei sale.

Cu excepţia cazului în care acest ocean este ascuns sub un strat de gheaţă, „oarecum ca lunile îngheţate Ganymede, Enceladus sau Europa, care orbitează planete gigantice ale sistemului solar, Jupiter şi Saturn”, a spus Turbet.

De aici şi importanţa observaţiilor suplimentare. Pentru a confirma, spre exemplu, observaţiile spectrometrelor lui James Webb, care indică „prezenţa probabilă a azotului”, a explicat Charles Cadieux. Un gaz omniprezent, împreună cu oxigenul, în aerul pe care oamenii îl respiră pe Pământ.

Echipa de la Montreal se străduieşte să obţină şi alte observaţii ale LHS 1140b, cu ajutorul telescopului James Webb, timp de câteva ore pe an. „Avem nevoie de cel puţin un an pentru a confirma că LHS 1140b are o atmosferă şi, probabil, de încă doi sau trei pentru a detecta dioxidul de carbon”, a estimat astrofizicianul René Doyon, coautor al studiului, citat într-un comunicat emis de Universitatea din Montreal.

Foto: © davidhoffmannphotography | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

“Când începe școala”, printre cele mai populare căutări pe Google în 2021 / Classroom, resursele digitale și cataloagele electronice – printre principalele aplicații legate de educație căutate de utilizatori din România

Confuzia produsă de schimbările aplicate în calendarul anului școlar, din cauza pandemiei, se reflectă și în căutările utilizatorilor români pe Google. “Când începe școala” este principala informație de tipul “când…”,…
Vezi articolul

Kitul educațional care i-a făcut pe 90% dintre părinții care l-au primit să se joace mai mult cu copiii lor și care le-a dezvoltat celor mici abilitățile cognitive și creative / Rezultatele unuia dintre cele mai ample studii realizate vreodată în educația timpurie din România: 45% dintre părinți invocă lipsa banilor, ca motiv pentru care nu își trimit copiii la grădiniță, iar 37% spun că discută lunar sau mai rar cu copiii lor

La începutul anului școlar trecut, în septembrie 2022, în peste 700 de comunități defavorizate din 40 de județe a început derularea proiectului „Start în educație“. Timp de un an școlar,…
Vezi articolul

Ana-Maria, elevă în clasa a VIII-a: „Nu e în regulă că unii profesori se axează pe ce știu elevii pe de rost. Îmi pun o notă doar ca să spună că mi-au pus o notă, iar peste câteva luni eu nu mai știu absolut nimic și lor nu le mai pasă de ceea ce știu eu sau nu”

Anamaria, elevă în clasa a VIII-a, spune că după opt ani de școală și peste un an de învățat în sistem online, ar „fugi” de sistemul educațional românesc. Întrebată la…
Vezi articolul

Inspectorii, șefi de departamente și alți angajați cu funcții de conducere din Ministerul Educației pleacă și se întorc în școli, din cauza salariilor. Există o nemulțumire care se propagă în lanț, până la ultimul salariat din învățământul preuniversitar, spune liderul FSE, Marius Nistor

Angajații cu funcții de conducere din Ministerul Educației pleacă din minister, nemulțumiți de salarii, spune liderul sindicatului FSE Spiru Haret, Marius Nistor, într-un scurt interviu pentru Edupedu.ro. „Există o nemulțumire…
Vezi articolul