„La gimnaziu, sunt manuale de fizică făcute de oameni cu experiență cu învățarea prin investigație. Profesorii pot forma competențe care sunt verificate în testarea PISA, dar evaluarea de la noi nu măsoară așa ceva. O altă problemă este că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem, în 5 ani o să fie un colaps”, a declarat Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, la dezbaterea organizată de Edupedu.ro și World Vision România despre rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022.
„În unele județe din România, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă”, a spus Hatu.
„Pentru a schimba modul în care procedează la clasă profesorii, chiar dacă le dai instrumentele, faci cursuri de formare, trebuie sprijiniți luni de zile după un curs, pentru că este o schimbare substanțială pentru profesor”, a continuat acesta.
Examenele de Titularizare și Bacalaureat sunt rupte de realitate, iar la Evaluarea Națională nu se evaluează alfabetizarea științifică, susține Cristian Hatu, care se aștepta la niște progrese la PISA, „pentru că s-au mai introdus itemi la română să verifice dacă înțeleg un text. La matematică s-au mai contextualizat itemii. Este foarte ciudat că nu se vede un progres pe aceste două tipuri de alfabetizare, pe care se pune presiune.”
În ceea ce privește soluțiile pentru a crește calitatea în sistemul de educație, Cristian Hatu spune că „un factor de care depinde succesul măsurilor este dacă profesorii vor avea o atitudine deschisă față de propuneri, de schimbare. Este greu în condițiile în care nu se analizează cu atenție ce schimbări se fac în sistem și care este impactul asupra profesiilor ca profesorul să mai fie un interlocutor al decidenților.”
Declarațiile lui Cristian Hatu, președinte și membru fondator al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale:
Cristian Hatu: Sunt niște studii făcute de Hanushek, care spune că potențialul de dezvoltare al unei țări depinde de calitatea sistemului de educație. Cel mai important element care influențează dezvoltarea pe termen lung a unei țări este calitatea capitalului uman. Ori la noi se pune puțin căruța înaintea cailor, nu cheltuim pe educație pentru că n-avem bani, avem alte priorități. A investi bani în educație de calitate este primul pas pe care trebuie să-l faci, spunea Hanushek. El făcea niște corelații între scăderea analfabetismului funcțional și cât era creșterea economică în 15-20 de ani, erau procente de peste 200%.
De ce sunt relevante competențele pe care le măsoară PISA? Pentru că acum câțiva ani, într-un studiu al Băncii Mondiale, se spunea că cineva schimbă specializarea de trei-patru ori de-a lungul vieții active. Sunt tot mai puține joburi unde e vorba de munci rutiniere, trebuie să ia decizii, la locul de muncă sunt provocări mereu, adică viitorii angajați trebuie să poată gândi structurat.
Acest lucru se întâmplă în țările care au sisteme de educație performante, le dezvoltă elevilor o gândire structurată, capacitatea de a lua decizii.
Ce înseamnă alfabetizare matematică? Înseamnă că tu poți folosi instrumentele matematice într-o situație de viață reală. Nu să înveți teorema lui Pitagora, să o reproduci și să nu ai habar care este relevanța ei
Alfabetizarea științifică ce înseamnă? Să fii în stare să înțelegi care sunt relațiile cauzale din spatele unui fenomen pe care tu îl vezi, pentru că profesorul nu-i lângă tine în permanență să-ți explice ce este cu un fenomen pe care îl vezi pentru prima dată.
Povestea aceasta se tot repetă de ani de zile și avem bugetele acestea tot mai mici alocate educației. Este vorba de capacitatea de înțelegere a celor care ajung să ia decizii la noi.
Daniel Funeriu: S-a vorbit mult de lipsa profesorilor ce îi împiedică să aleagă această profesie? Ce vedeți dumneavoastră, find în mijlocul profesorilor de fizică? Pe lângă chestiunile acestea, că nu sunt bani, cum simțiți dinamica printre profesori?
Cristian Hatu: E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.
Mai este un lucru: elevii care au fost expuși la metode inductive în preuniversitar, de multe ori ajung în universitar și se izbesc tot de metode deductive. Se scrie pe tablă, se dictează în modul acela formal. Metodele inductive ce înseamnă? Elevul devine si el actor. Profesorul construiește cunoașterea împreună cu elevul, se arată un experiment, se pune o problemă.
Ce se întâmplă cu profesorii cu care noi interacționăm? Noi le-am oferit cursul de formare. Acum s-a schimbat programa de gimnaziu la fizică și obiectivul predării la fizică este alfabetizarea științifică. Dacă vă uitați cum arată competențele generale, ele sunt descriptori ai alfabetizării științifice. Sunt manuale făcute de oameni cu experiență cu învățarea prin investigație, sunt resurse, dar știți unde sunt problemele? Sistemul de evaluare nu s-a schimbat.
Profesorii sunt în stare să formeze competențe care sunt verificate în testarea PISA, de exemplu, dar evaluarea de la noi nu măsoară așa ceva. Nu avem instrumente de evaluare care să ne poată măsura obiectiv. Aceasta este o problemă serioasă.
O altă problemă este că pentru a schimba modul în care procedează la clasă profesorii, chiar dacă le dai instrumentele, faci cursuri de formare, trebuie sprijiniți luni de zile după ce au făcut un curs de formare, pentru că este o schimbare substanțială pentru profesor.
Aici provocarea mare este să se poate crea comunități de practică în diferite județe, ori pentru acest lucru este nevoie de încredere, trebuie să aibă încredere în tine, în organizația ta, profesorii să colaboreze și să fie în stare să ajusteze activități de învățare la nivelul clasei, să folosească cât mai eficient învățarea prin investigație.
Daniel Funeriu: Legat legat de evaluare, aș avea o întrebare mai mai punctuală dacă îmi permiteți. Noi la finalul clasei a VIII-a evaluăm română și matematică și copilul spune de ce să mai învăț fizică și chimie, că oricum nu se dă la examen? Oare o evaluare la finalul gimnaziului care să cuprindă și chimia care se face, și fizica, și biologia nu ar împinge copiii înspre un angajament mai mare în învățarea acestor materii și de aici și o întreagă dinamică referitoare la profesori?
Sunt convins că în momentul în care am evalua mai mult din materia care se face, inclusiv din celelalte materii, ar fi un pas important. Cum vedeți acest lucru?
Cristian Hatu: Când să dau testele PISA, ce se măsoară? Alfabetizarea matematică, alfabetizarea științifică și partea de literație, citire și înțelegerea unui text. La Evaluarea Națională se evaluează două dintre ele, dar nu alfabetizarea științifică. Este puțin straniu cum gândesc decidenții.
Mai este un lucru. Evaluarea Națională se dă la română și la matematică, elevii se pregătesc ca să treacă de evaluarea aceasta. Eu m-aș fi așteptat totuși să fie niște progrese la PISA pentru că s-au mai introdus itemi la română să verifice dacă înțeleg un text. La matematică s-au mai contextualizat itemii. Este foarte ciudat că nu se vede un progres pe aceste două tipuri de alfabetizare, pe care se pune presiune.
Mihai Peticilă: Apropo de fizica prin descoperire. Nu știu câți folosesc din mediul rural aceste concepte și câți reușesc să se mobilizeze ca să pună în aplicare genul acesta de lecții extraordinar de interactive și cel mai probabil nimeni din zona de decizie nu se duce să vadă ce se întâmplă cu profesorii. Datele pot fi probabil defalcate până la nivel de profesor, ca să vezi exact cine sunt profesorii acelor copii care au rezultatele de acest gen și atunci acolo ar trebui luată măsura.
Cristian Hatu: Noi avem destui profesori formați din rural și aceștia le trezesc curiozitatea elevilor. Se termină ora și nu mai pleacă din clasă. Discută în pauze despre ce au făcut la fizică sau la chimie. Problema este că sunt școli din rural unde nu mai sunt profesori care au specializarea fizică sau chimie, au altă specializare. Nu poți să vii să predai geografia sau engleză și să predai și fizică, pentru că nu ai, nu găsești profesor. Vin foarte puțini profesori noi în sistem. Deci, în 5 ani o să fie un colaps. Și mai e o problemă care îi face pe profesorii să nu vină în sistem: examenul de titularizare. Ne spun inspectori, nouă nu ne-ar ajunge 6 ore să facem față la cum e gândit examenul de titularizare, este total rupt de de realitate. Deci, încă o piață de moară agățată de piciorul profesorilor.
Examenul de bacalaureat, tot așa, destul de rupt de ce se întâmplă. Durează trei ore examenul de bacalaureat și un elev foarte bun lucrează non-stop și dacă are noroc până la două ore jumătate nici nu mai are timp să corecteze Sunt elevi care vor să dea la Politehnică și dau bacalaureatul la biologie. Deci, în situația aceasta s-a ajuns.
În momentul în care profesorii folosesc metode inductive și copiii din rural sunt la fel de entuziasmați de școală ca cei din urban. Mulți copii abandonează școala nu doar din cauza sărăciei. O abandonează și pentru că se plictisesc la școală, pentru că nu află ceva util. Au văzut la părinții lor că școala nu ajută la nimic.
Trebuie o schimbare în toate categoriile de școli, în modul de abordare. Nu putem să schimbăm doar în rural, lucrurile stau prost și în orașe în liceele tehnologice.
Mai apar soluții în a crește calitatea în sistemul de educație și poate o să apară, poate o să avem mai mult, ceea ce se numește evidence based policy, dar mai e un factor de care depinde succesul soluțiilor care vor veni și se va încerca să se aplice. Depinde dacă profesorii vor avea o atitudine deschisă față de propuneri, de schimbare. Să zicem că vor fi propuneri cu sens, propuneri fundamentate. Ei se uită și la cine este inițiatorul schimbării. Există relație de încredere sau nu între profesori și inițiatorul schimbării? Dacă aș fi in papucii decidenților, aș fi foarte atent la ce schimbări aș face în sistem. Sunt profesori care ne spun: trebuie să ne ocupăm acum de burse de merit, nu știu câte ore pe săptămână, nu mai avem timp să ne pregătim orele. Sunt încărcați cu tot fel de chestiuni administrative.
Este greu în condițiile în care nu se analizează cu atenție ce schimbări se fac în sistem și care este impactul asupra profesiilor ca profesorul să mai fie un interlocutor al decidenților”.
Articole despre educația științifică în două țări europene:
VIDEO Dezbaterea online „PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii. Cheia reală de citire a rezultatelor și opțiunile României“, organizată de Edupedu.ro și World Vision România:
Citește și:
„La nivel de sistem, foarte puțină valoare adăugată este produsă de școlile private”, iar școlile publice au rezultate mai bune în ansamblu – Andreas Schleicher, expert OCDE, pe baza rezultatelor testării internaționale PISA 2022
EXCLUSIV Daniel Funeriu, despre rezultatele PISA 2022: Care e rolul școlii? Să transmită cunoaștere solidă sau soft skills, chestii care servesc în viață? Învățați copiii să discearnă ce este esențial și ce este periferic
EXCLUSIV Cercetătorul Dacian Dolean, despre rezultatele PISA 2022: Problema noastră este că avem prea multe soluții, sfaturi și afirmații și prea puține întrebări / O soluție oferită a fost alocarea a zeci de milioane de euro pentru cursuri de formare, dar nu am citit întrebări legate de efectul lor asupra elevilor
EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate
EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat
LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României
Ce le citim copiilor
R.P.
Redacția
Mihai Peticilă
Alexa Stănescu
9 comments
Asteptam colapsul de la fizica si-l vom sarbatorii cu o bere rece.
Dupa ce ca nu angajeaza profesori de fizica se plang ca nu mai au profesori de fizica si ca nu mai vine nimeni la fizica. Foarte bine, daca nu angajezi e si normal sa nu ai si sa nu-ti mai bata nimeni la usa.
Pana recent au avut profesori de fizica gratie faptului ca au angajat inainte de 90 fara examen de titularizare direct cu repartitie si dupa 90 cu testarea in scoala.
Bun, treaba stă cam în felul următor: a fost odată ca niciodată o țară aflată în plină dictatură marxistă, având un sistem educațional bazat pe principiile enunțate de Karl Marx și Friedrich Engels (vezi legea educației nr.28/21.12.1978 – principiile politehnizării și policalificării). Vorbim de un sistem conceput pentru o economie centralizată, în care statul mută masele de cetățeni ca pe o imensă tablă de șah. Acest tip de educație nu aduce doar principii diferite de sistemele sănătoase de educație, ci și umflă învățământul pe modelul uzinelor socialiste. Adică multe materii și un corp didactic supradimensionat. După 89, situația devine problematică, pentru că o restructurare a sistemului după model occidental ar aduce concedieri masive. Ce facem atunci? Cam ce știm să facem noi: aplicăm fard. Păstrăm în mare parte modul de gândire și principiile marxiste, dar le înfășurăm în poleială occidentală, cum ar fi competențele sau modulele în locul semestrelor.
Păstrăm astfel intactă norma didactică de 18 ore, inventăm ceva numit CDȘ și acoperim mămăliga cu un strat gros de glazură și fructe confiate, ca să arătăm că suntem în rând cu lumea. Oricum, în comunism educația devenise un automatism, așa că cine să observe? Iată însă că însăilarea noastră pretins occidentală, dar cu motor sovietic, se gripează vizibil. Degeaba semnăm tot felul de documente la nivel internațional cu două mâni, că tot se vede. Ori reformăm din rădăcină, ori prelungim agonia sistemului până vin alții din urmă.
Norma didactica este prin alte state, si mai mica de 18 ore. Nr de elevi in clase in Romania este foarte mare, fata de vestul Europei etc Nicaieri in vest nu mai sunt 30-35 elevi intr-o clasa. Se preconizeaza chiar criza de profesori, in 15 ani ies la pensie 60%. Tu cred ca traiesti intr-o realitate paralela…
Lasa-l sa abereze singur.
Câtă dreptate aveti, domnule Mihai! Fizica, precum alte materii – chimie, biologie – nu poate stârni interes și nu poate fi înțeleasă fără experimentele de laborator.
Situația gravă din invatamant este si pentru ca reformele mult mediatizate sunt o permanentă FORMĂ FARĂ FOND, schimbări de dragul schimbării! Modificăm structura anului, dar nu umblăm la fondul problemei, conținutul manualelor și modul de abordare. Materii multe, care incarca programul – 7 ore zilnic – infuzie de informație greu de procesat și care nici nu se reflectă in evaluarea finală de clasa a VIII-a sau căreia nu îi este înțeleasă aplicabilitatea, utilitatea. Si atunci, cum să convingem copiii, cum să îi facem să descopere frumosul acestora? Ajung multi la finalul celor opt clase sa nu stie sa scrie, iar copii buni sa nu stie spre ce sa se indrepte….trist.
Până nu se va intelege că cel puțin la clasele I-VIII, notiunile predate trebuie sa fie de cultură generală, în care fiecare copil sa reușească să-si descopere pasiuni, înclinații, să înțeleagă de ce ceea ce studiază este important, la ce îi ajută în viață – intr-o abordare facilă și simplă – nu vom progresa, iar rezultatele vor fi tot mai dezastruoase…din păcate.
Domnilor
Solutia in invatamantul romanesc este foarte, foarte simpla
20 de elevi la clasa si mai putine hartoage de completat…Preocuparea sa fie centrarea pe elev ,pe progresul individual ,nu pe ” hartii de completat “
Aflam si noi pe cine a masurat nu ce a masurat?
Ce vorbiți mă acolo?! Cursuri, formări, filosofii?
Sunt profesor de fizică, NU AM NIMIC ÎN LABORATOR! Fizica nu se învață teoretic. Dați-mi minimul necesar, și nu, nu am nevoie de computere! Dați-mi materialul didactic specific, și o să fac minuni cu elevii mei slab pregătiți, analfabeți funcțional, dar care vor înțelege în sfârșit cum funcționează un circuit electric, care e treaba cu forțele, ce este o lupă și cum se face că poți vedea detalii minuscule ale obiectelor privite prin microscop!
Altfel, faceți iar mare meșteșug de tâmpenie. Nu cunoașterea lipsește profesorilor, ci materialele didactice minimale. Orice metode grozave ai avea de predare, nu se lipește nimic de elev dacă nu lucrează cu mânuțele lui!
Ce scoli au participat la testele Pisa?