EXCLUSIV Daniel Funeriu, despre rezultatele PISA 2022: Care e rolul școlii? Să transmită cunoaștere solidă sau soft skills, chestii care servesc în viață? Învățați copiii să discearnă ce este esențial și ce este periferic

“Decizii fundamentale privind educația nu mai există acum în sistem”, în noua legea, spune Daniel Funeriu, în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și World Vision România cu privire la rezultatele obținute de România la testarea PISA 2022. Fostul ministrul al Educației a dat și câteva exemple de decizii care ar trebui luate: “Vrem un sistem de educație care să fie bazat pe un soclu moral solid, fără plagiate, examene, corecte? Vrem ca profesorii să fie de top, ceea ce costă, costă mult, sau vrem să devină profesor oricine nu are altceva mai bun de făcut în viață?”. Daniel Funeriu mai subliniază că elevii trebuie să învețe discernământul, în cadrul tuturor materiilor, în contextul în care “bombardamentul informativ este atât de vast”.

• “Educația trebuie să devină importantă pentru Guvern”, a spus Tanja Bastianic, analistă a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), prezentă marți la publicarea rezultatelor testării PISA 2022. Reprezentanta OECD a transmis și o invitație Guvernului de a veni către OECD cu întrebări concrete pentru a putea să îndrume autoritățile în implementarea unor măsuri.

Fostul ministru, Daniel Funeriu a spus că trebuie luate câteva decizii importante în legătură cu sistemul de învățământ: Unele sunt legate de direcție: Vrem un sistem de educație care să fie bazat pe un soclu moral solid, fără plagiate, examene, corecte? Sau vrem un sistem care să fie strict o adunătură de acte administrative? Vrem un sistem în care să primeze autoritate intelectuală și comportamentală a profesorului? Sau vrem un sistem care să se bazeze pe autoritatea părinților și a copilului rege? Vrem ca profesorii să fie de top, ceea ce costă, costă mult, sau vrem să devină profesor oricine nu are altceva mai bun de făcut în viață?“, se întreabă Daniel Funeriu.

Fostul ministru al Educației a mai spus că una dintre competențele esențiale pe care trebuie să le transmitem copiilor este discernământul. “La matematică: dați, de exemplu, copiilor exerciții de matematică care există informații redundante. Vârsta lui Ionel și Maria însumate este de 10 ani. Diferența de vârstă e de 2 ani. Maria preferă verdele și fratele ei preferă albastru. Care-i vârsta fiecăruia? Învățați copiii să discearnă ce este esențial și ce este periferic, pentru că sunt convins că societăți care vor clădi ca o competență esențială discernământul sunt societăți care vor ști să fie mult mai bine orientate în viitor”.

Despre echitate, Funeriu spune: “Ajungem la echitate ridicând nivelul celor de jos? Sau înțelegem prin echitate un soi de egalizare și ajungem la un sistem cât de cât de egalizând, scăzând nivelul celor de sus”?

Discursul lui Daniel Funeriu, în cadrul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și World Vision

“Împreună cu Mircea Miclea în 2011, noi le-am luat câteva decizii fundamentale în legea nr. 1. Din păcate, astăzi, acele decizii fundamentale nu mai există în sistem și ele nu au fost luate. Am să-mi permit să vă arăt câteva decizii care sunt fundamentale și care, din păcate, nu văd să fi fost luate. Vrem un sistem de educație care să fie bazat pe un soclu moral solid, fără plagiate, examene, corecte? Sau vrem un sistem care să fie strict o adunătură de acte administrative? Asta este o decizie foarte importantă care trebuie să fie luată. A doua decizie importantă: vrem un sistem care se bazeze pe exigență sau vrem un sistem care se bazeze pe oarecare laxism? Vrem un sistem în care să primeze autoritate intelectuală și comportamentală a profesorului? Sau vrem un sistem care să se bazeze pe autoritatea părinților și a copilului rege? Vrem un sistem în care avem universități axate pe excelență ? Sau universități care devin din ce în ce mai mult servicii, instituții care sunt axate pe servicii sociale? Vrem ca profesorii să fie de top, ceea ce costă, costă mult, sau vrem să devină profesor oricine nu are altceva mai bun de făcut în viață?

Ce înțelegem prin echitate? Aici este o discuție filosofică foarte importantă: Ne focalizăm pe ridicarea celor care sunt jos? Ajungem la echitate ridicând nivelul celor de jos? Sau înțelegem prin echitate un soi de egalizare și ajungem la un sistem cât de cât de egalizând, scăzând nivelul celor de sus? Franța a adoptat această chestiune și este într-o situație educațională groaznică. Care este rolul școlii? Este rolul școlii acela de a transmite cunoaștere solidă: matematică, fizică, chimie, arte, sport sau punem pe umerii școlii o misiune care este de a transmite tot felul de soft skills, chestiuni utilitariste, chestii care servesc în viață? Dacă facem opțiunile care sunt în stânga, vom ajunge la o societate care se va orienta înspre producerea de bogăție materială și spirituală. Dacă le facem pe cele din dreapta, vom ajunge la o societate orientată spre consumul și producerea divertismentului. (n. red vezi Foto)

Sigur că ce v-am prezentat aici sunt opțiuni extreme. Pentru a ilustra vom face ușoară sarcina de a prezenta din diferențele majore, sigur că trebuie să fim puțin mai nuanțați, dar cred că astea sunt niște opțiuni majore. Astea sunt opțiuni politice, nu sunt opțiuni administrative. Ele trebuie luate, iar lucrurile administrative care se întâmplă ulterior, legi ș.a.m.d. cred că trebuie să urmeze acest lucru. Aș mai spune trei lucruri foarte succint:

Cred că facem o eroare destul de importantă, pentru că veți auzi foarte mulți politicieni care spun: Domnule, trebuie să facem astfel încât copiii să învețe din plăcere. Da, de acord, dar dacă suntem cinstiți cu noi înșine, vom vedea că un număr foarte mic de copii învață din plăcere. Un număr semnificativ de copii învață din obligație. Să nu se supere mama să nu am o notă proastă la școală, trebuie să merg la școală, iar un număr mare de copii nu învață aproape deloc. Și întrebare atunci când conduci sistemul este unde aloci mai multă resursă, să treci un număr mare de copii care nu învață aproape deloc înspre copii care frecventează școala, care ajung în zona galbenă a acestui grafic? Sau investești multă resursă tu ca sistem, să treci din categoria copiilor care învață din obligație înspre cei care învață din plăcere? Cred că efectul asupra sistemului în ansamblu este mult mai mare dacă depui eforturi financiare și evident administrative pentru a trece copiii care nu învață aproape deloc în categoria celor care frecventează școala, care depind o anumită rutină a învățării.

Sigur, discuția este mult mai lungă, dar aș trage o concluzie pentru că s-a vorbit despre necesitatea de a avea elevul în centrul sistemului și eu vă spun cum se vede din Minister, cel puțin cum am văzut eu. Eu nu văd sistemul de educație ca un cerc cu elevul, un centru, îl văd ca o elipsă cu două focare: elevul și profesor. Cred că este foarte bine să spunem, și nu este deloc o critică aici, ci doar o încerc să extind puțin discuția, cred că această relație profesor-elev trebuie să fie foarte bine echilibrată și efortul care se face asupra profesorului se răsfrânge asupra calității elevului, iar mentalitatea pe care o dobândește profesorul, să fie dedicat elevului, am văzut că și Andreas a spus acest lucru, că se obțin rezultate. în același timp. Eu nu cred că prietenia este elementul cheie. Cred că încrederea care izvorăște din senzația de prietenie este elementul cheie. Iar eu cred că învățarea are nevoie de un gradient. E nevoie de un gradient cel care deține cunoașterea versus cel căruia i-o transferă.

Și dacă mă gândesc la propria-mi carieră școlară a devenit un elev ordonat atunci când învățătoare ne-a făcut o vizită la domiciliu și n-a fost deloc prietenoasă cu mine atunci când a văzut cum arată camera mea. Deci o modalitate de a-și exersa autoritatea într-un mod evident. Nu vorbesc aici de autoritate cu liniarul peste degete. Vorbesc de o autoritate care să izvorească din excelența profesională și excelența de caracter a persoanei. Aș mai spune încă un lucru, dacă tot vorbim despre competențe cheie. Uitați, la începutul secolului trecut trăia bine un om care avea rezistență la bacterii, pentru că nu existau antibiotice. După care au trăit bine, au supraviețuit în timpul războiul cei care au avut noroc și cei care au știut să se apere. În timpul comunismului au știut să supraviețuiască, e trist ceea ce spun, cei care știu să-și țină gura. Ce vreau să spun? Vreau să spun că fiecare epocă are anumiți selectori. darwiniști aproape. Unul dintre selectorii darwiniști ai societății noastre de astăzi și a societății care urmează să fie este discernământul. De ce? Pentru că bombardamentul informativ este atât de vast. Nu s-a dezvoltat creier uman, nu și-a dezvoltat capacitatea de a procesa atât de multă informație. Și Mircea Miclea vorbea despre faptul că ajungem adesea la obezitate informațională. Cred că una dintre competențele esențiale pe care trebuie să le transmitem copiilor este discernământul. Și închei dându-vă o rețetă extrem de simplă cum poți să clădești discernământul, nu la ore de discernământ, nu la educație pentru discernământ, ci la toate materiile, transversal. La matematică: dați, de exemplu, copiilor exerciții de matematică care există informații redundante. Vârsta lui Ionel și Maria însumate este de 10 ani. Diferența de vârstă e de 2 ani. Maria preferă verdele și fratele ei preferă albastru. Care-i vârsta fiecăruia? Învățați copiii să discearnă ce este esențial și ce este periferic, pentru că sunt convins că societăți care vor clădi ca o competență esențială discernământul sunt societăți care vor ști să fie mult mai bine orientate în viitor. Dacă facem toate lucrurile astea, și aici mă alătur la ceea ce a spus doamna Ionașcu, vom ajunge ca educația să fie o dinamică societală, pentru că un elev nu poate avea încredere în profesor atunci când acasă aude de la părinți lucruri urâte despre profesori. Când deschide televizorul aude sindicaliști care spun că profesorii n-au bani să cumpere…, merg cu coatele rupte și vai, săracii de ei, când auzim zi de zi în troleibuz, la televizor, acasă, lucruri care nu valorizează această ocupație de profesori.

Sigur, copiii n-o să aibă încredere în profesori. Deci obiectivul principal este, nu să facem aranjamente administrative, ci să facem din educație o dinamică societală. Ce înseamnă asta? Ce spunea bunica-mea când aveam 5 ani: Măi, pruncule, învață, că ce ai în cap nu-ți ia nimeni. Bunica-mea nu era foarte instruită, era educată. Când vom avea milioane de bunici care vor spune copiilor, “măi pruncule învață“, asta va însemna că avem o dinamică societală a educației, iar învățarea este un reflex societal. Atunci vom putea clădi un sistem și vom putea clădi o școală care să răspundă nevoilor și să răspundă până la urmă inteligenței noastre”.

Informații de context

Rezultatele PISA 2022 România, publicate marți, 5 decembrie, poziționează România pe penultima poziție în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire.

Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE.

În România rezultatele de la matematică în scădere față de 2018, ultima evaluare PISA și sunt legate de statutul socio-economic, spunea Gabriela Noveanu, cercetător în cadrul Institutului de Științe ale Educației și coordonator Național PISA 2022.

Despre participarea României la PISA 2022: Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.

Citește și:

EXCLUSIV Cercetătorul Dacian Dolean, despre rezultatele PISA 2022: Problema noastră este că avem prea multe soluții, sfaturi și afirmații și prea puține întrebări / O soluție oferită a fost alocarea a zeci de milioane de euro pentru cursuri de formare, dar nu am citit întrebări legate de efectul lor asupra elevilor

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre rezultatele la PISA 2022: Este aberant să spui că a rămâne pe penultimul loc este reziliență. Este un loc din care nu prea mai poți coborî / Soluția nu este a înmulți evaluările elevilor, ci de a converti rezultatele de la evaluări în programe remediale personalizate

EXCLUSIV Andreas Schleicher, directorul OCDE pentru Educație: Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți când trebuie să aplice ce au învățat

LIVE VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României

PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică

Mesajul expertei OECD, Tanja Bastianic, după rezultatele PISA 2022, pentru Guvern: Educația trebuie să devină importantă. Vă rog, veniți la OECD cu întrebări concrete despre ce puteți face și vă îndrumăm