Gabriela Noveanu, coordonator Național PISA 2022 de la Institutul de Științe ale Educației: Foarte mulți dintre elevii neșcolarizați sau care veneau mai greu la școală au fost aduși să dea testul PISA. În România decalajele de performanță sunt mai pregnante și performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic

2.073 de vizualizări
Rezultatele obtinute de Romania la testarea PISA 2022 / Foto: OCDE
Datele PISA 2022 arată că în România rezultatele de la matematică – care au stagnat față de 2018, la ultima evaluare PISA – sunt legate de statutul socio-economic. “În România decalajele de performanță sunt mai pregnante și performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic”, a spus Gabriela Noveanu, cercetător la Institutul de Științe ale Educației și coordonator Național PISA 2022, în cadrul conferinței de marți, în care Ministerul Educației a prezentat rezultatele testării PISA 2022, la care a participat și țara noastră alături de elevi din alte 80 de țări.
  • Despre participarea României la PISA 2022: Au desfășurat testarea 7364 de elevi români cu vârsta de 15 ani din 262 de școli, în perioada aprilie-mai a anului trecut.

Gabriela Noveanu, coordonator național al PISA 2022, spune că “în România decalajele de performanță sunt mai pregnante și că performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic”. În plus, se observă diferențe și între elevii din mediul rural și urban. “Există diferențe între urban și rural și la statut socio-economic ridicat mediile sunt specifice în general zonei de urban, și asociat, bineînțeles, cu creșteri în performanță”, mai spune coordonatorul național PISA 2022.

În plus, Gabriela Noveanu mai spune în interpretarea rezultatelor pentru România, că în această testare au fost incluse categorii de elevi care până acum nu aveau acces la liceu. “Simplul fapt că în condițiile acestei creșteri a incluziunii în sistem intră mai multe grupuri de elevi vulnerabile care înainte nu aveau acces la învățământul liceal. Deci și datele arată că aceasta influențează performanța, studii făcute în cadrul OECD-ului și din această perspectivă ne asumăm faptul că avem o oarecare vulnerabilitate, dar trebuie să privim și contextul larg”. 

Ea a mai precizat și faptul că mulți elevi care vin mai rar la școală au participat totuși la testarea PISA 2022, pentru că “au fost aduși”.

Gabriela Noveanu mai spune că “aici avem încă de lucru: la abordarea și centrarea atât a învățării cât și a predării, cât și a evaluării pe competențe și este vorba despre implementare”.

Ca și puncte slabe, Gabriela Noveanu, coordonatorul național al PISA 2022 precizează că sistemul este vulnerabil din perspectiva elevilor situat la nivelul 2 de competență, nivelul de referință, iar ca amenințări, “sistemul educațional este susceptibil de a se confrunta în continuare cu un nivel ridicat al elevilor sub nivelul 2. De ce? Pentru că avem generalizarea învățământului de 12 clase.”

  • De precizat, sub nivelul 2 din 6 la testarea PISA este considerat prag pentru analfabetismul funcțional.
Din discursul coordonatorului național PISA 2022, Gabriela Noveanu:

Gabriela Noveanu, Coordonator Național PISA 2022: Vreau aici să aduc mulțumiri speciale tuturor celor implicați, colegilor mei, suportului primit de la Ministerul Educației și să fac o mică oprire aici. Fără sprijinul consistent și constant al acestora nu era posibil să atingem o rată de 95,6 de participare. O să precizez că am avut niște experiențe inedite ca administrator de test, în sensul că foarte mulți dintre elevii neșcolarizați sau care veneau mai greu la școală au fost aduși. Și deci în această situație în care suntem stabili, îi avem și pe aceștia, foarte mulți elevi care veneau la școală foarte rar. 

Deci suntem într-o situație de stabilitate de care trebuie să profităm și pentru asta suntem cu toții invitați să facem pași înainte. Participarea României a început în 2000 cu ciclul 2000 plus, dar rezultatele din PISA sunt valide și partea bazelor de date internaționale, începând cu 2006 se vede că e un studiu ciclic. (…) Importanța participării la studiile internaționale comparative: Avem șansa să suplimentăm bazele naționale și facem niște referiri la bazele succesului, și anume la resurse umane, materiale și temporale, precum și climatul școlar. Se oferă posibilitatea de a aduna date la intervale regulate de timp, date care pot sta la baza deciziilor informate.

Veștile rele sunt evidente din perspectiva faptului că ne aflăm cu 45 de puncte sub media OCDE și cu 44 de puncte sub media UE la matematică, la lectură 47, respectiv 40, iar la științe 57, respectiv 53. Ne dorim să limităm acest decalaj, pentru că putem. Cred că cu toții ne dorim asta. (…) Avem rezultatele României la matematică începând cu 2006. În 2018, linia este în scădere. Același gen de raportare avem și pentru lectură, și pentru științe. Se observă fără doar și poate că în perioada 2018-2022 suntem stabili. Mai mult de atât, dacă noi avem o privire în timpul acestui deceniu, între 2012 și 2022, pentru simplu fapt că în 2022 matematica a fost domeniul principal, așa cum este și acum în 2022, observăm că la matematică avem un decalaj semnificativ statistic de 17 puncte. Și aici fac un simplu adaos: În momentul în care comparăm sisteme educaționale sau grupuri, comparația înseamnă diferențe. Diferențele le marcăm prin cuvântul semnificativ statistic și înseamnă că atunci într-adevăr avem motive să discutăm despre diferențe. În momentul în care diferențele nu sunt semnificative statistic, înseamnă că intervine aleatoriul acolo și atunci nu trebuie să ne îngrijorăm. 

Deci întotdeauna când voi face comparații și voi spune mai mare sau mai mic, înseamnă că diferențele sunt semnificative statistic și trebuie să reflectăm asupra acelor rezultate, în celelalte cazuri nu. 

Deci este evident că acest semnificativ și acest declin în performanța la matematică s-a întâmplat numai la matematică între 2012 și 2022. La aceste 9 puncte care aparent ar trebui să fie o diferență nu sunt pentru că nu sunt semnificative statistic și la fel și la științe. Dar în legătură cu acest rezultat nu trebuie să îl socotim de sine stătător

Acesta este socotit într-un context care este generat de faptul că în această perioadă de timp cu 10 puncte procentuale a crescut rata de incluziune și această informație este pe baza rezultatelor PISA, pentru că PISA calculează rata de acoperire care înseamnă proporția de elevi de 15 ani eligibili să participe la PISA pentru că ei sunt înscriși în școală în momentul când sunt în afara sistemului de învățământ, atunci lucrurile nu mai sunt așa și atunci însă din cauza asta avem această problemă a ratei de participare la care cu toții reflectăm. 

Dar în acest context mai trebuie menționat următorul fapt: simplul fapt că în condițiile acestei creșteri a incluziunii în sistem intră mai multe grupuri de elevi vulnerabile care înainte nu aveau acces la învățământul liceal. Deci și datele arată că aceasta influențează performanța, studii făcute în cadrul OECD-ului și din această perspectivă ne asumăm faptul că avem o oarecare vulnerabilitate, dar trebuie să privim și contextul larg. 

Am văzut până acum că PISA este importantă pentru că evaluează competențe și pentru că nu evaluează ce știu și pot face elevii, ci cum fac elevii. Acesta este elementul central care ne interesează pe toți prezenți aici, căci știm că aici avem încă de lucru: la abordarea și centrarea atât a învățării cât și a predării, cât și a evaluării pe competențe și este vorba despre implementare, nu despre curriculum oficial care din anul 2000 pune în centrul atenției competențele”. 

Interpretarea rezultatelor – ce înseamnă nivelul 2, nivelul de referință, comparativ cu cele 6 niveluri

“O altă modalitate de a interpreta performanțele unui sistem la PISA este prin raportarea la nivelurile de competență. Asta înseamnă că scala PISA este împărțită pe niveluri și vedem că sunt opt niveluri, maximul este 6 și un nivel marcat aici, nivelul 2, care se numește nivel de referință și care este nivelul competenței de bază, indicator pentru măsurarea performanțelor unui sistem educațional.( …) Deci acest nivel este nivelul critic din perspectiva măsurării competențelor și din perspectiva deciziilor ulterioare în ceea ce privește îmbunătățirea performanțelor. Fiecărui nivel este asociat o valoare pe scară și aceasta este valuarea minimă și un descriptor care îmi relatează sau îmi spune ceea ce este în stare să facă elevul situat în cazul acesta la nivelul șase. Deci aceste abilități, această capacitate a elevului, această competență manifestată de către elevii de nivel 6 este posibilă pentru că elevii primesc itemi în cadrul testului cognitiv I temi au dificultăți diferite și fiecare item este asociat unui nivel de competență. 

Este evident că nivelul 2 este o bază de discuție pentru dezvoltare curriculară și pentru practica la clasă, în ideea de a ne ridica competențele sau de a ne alinia cu cerințele care sunt declarate la nivel internațional. Același lucru, avem acel gen de descriptori și la știință, și la citire, iar acum, pentru că spuneam că este vorba despre nivelul 2, este un nivel de referință, precizăm aici care sunt valorile procentuale procentele de elevi la nivelul 2 la matematică, la lectură, respectiv la științe în anul 2022. Comparativ, pentru că am zis întotdeauna trebuie să înțelegem rezultatele în context. Ne raportăm la anul 2018 și vedem că diferențele nu sunt semnificative statistic, adică și din această perspectivă, sistemul este stabil dacă ne raportăm la nivelul superior, care este nivelul șase, bineînțeles că aici este nevoie … Este vorba despre nivelul de excelență. Aici cu toții trebuie să reflectăm…

În orice caz, aici este nevoie să înțelegem care sunt lucrurile de făcut pentru a crește procentul de elevi situați la nivelurile 5 și 6. Între 2012 și 2018 nu există diferențe aici.

Din perspectiva celorlalte niveluri de competență pe care nu le-am menționat sub nivelul 1 și 4 și 3, această distribuție ne arată că între 2022 și 2018 este și vizibil, dar și calculele ne arată că nu există diferențe. 

La fel și la lectură, iar la știință există o singură diferență statistic semnificativă trei procente la nivelul doi în 2022, care e o scădere, pentru că a menționat și Tania, avem de-a face cu discuție despre echitate. Echitatea este un concept al PISA. Avem de-a face cu diferențe, măsurăm, înțelegem să măsurăm diferențele între fete și băieți. Și aici observăm că la matematică nu există diferență, în România, la nivelul OECD, acestea sunt de nouă puncte între fete și băieți în favoarea băieților, la citire 26 de puncte diferență în favoarea fetelor. Deci avem semnificativ statistic o diferență între modul cum citesc fetele și băieții, și la științe niciun fel de diferență”.

Statutul socio-economic și cum influențează performanța la școală
Performanța obținute de Romania la matematică, testarea PISA 2022, în funcție de statutul economic / Foto: OCDE

Din documentul OCED reiese că , în România, elevii avantajați din punct de vedere socio-economic (primii 25% în ceea ce privește statutul socio-economic) au obținut performanțe superioare elevilor dezavantajați (cei 25% din partea de jos a distribuției), diferența fiind de 132 de puncte la matematică. Aceasta este mai mare față de diferența medie dintre cele două grupuri (93 de puncte), în medie, în țările OCDE.

Între 2012 și 2022, decalajul de performanță la matematică corelat cu statutul socio-economic, s-a extins în România, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. Statutul socio-economic a fost un predictor al performanței la matematică în toate țările și economiile participante la PISA. În România, acesta a explicat 26% din variația performanței la matematică în PISA 2022 (comparativ cu 15%, în medie, în țările OCDE).

Gabriela Noveanu, coordonator Național PISA 2022, explică aceste date:

“Este discuția despre statutul socio-economic. Dezavantajați și avantajați? Statutul socio-economic este o măsură esențială, un index esențial în PISA. Dezavantajați sunt 25% dintre elevi ai căror valoare a statutului socio-economic este în zona cea mai de jos a distribuției și cei avantajați economic în cei 25% cu statutul socio-economic cel mai ridicat. Ceea ce este relevant aici este faptul că din cauza faptului că avem o măsură comună, care se numește statu socio-economic, elevii pot fi comparați și național și internațional din perspectiva decalajelor care rezultă din acest aspect. Aici avem clară o reprezentare a decalajului de performanță care este asociat statutului socio-economic și apropo de faptul că această reprezentare a performanței în funcție de statutul socio-economic e reprezentare, sunt niște drepte de regresie.

Îmi permit să vizualizez faptul că pentru elevul OECD a cărui medie a statutului socio-economic este zero obține o medie de 475. Elevul tipic român care are o medie a statutului socio-economic egală cu media OECD se observă intersecția dreptei este 446. Deci această diferență îmi arată faptul că în România decalajele de performanță sunt mai pregnante și că performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic. Ideea este că suntem în permanență (…) la oricare nivel de status socio-economic, media a elevilor români este sub media OECD. Spre partea superioară (n. red a graficului) avem statut socio-economic ridicat, aceste drepte converg, însă decalaje mult mai mari între acești elevi la nivelul statutului socio-economic e foarte scăzut.

Diferența rural-urban e peste 90 de puncte. Analizele arată variația de performanță pe media pe școală a statutului socio-economic. Încă o ilustrare în plus că există diferențe între urban și rural și că la statut socio-economic ridicat mediile sunt specifice în general zonei de urban și asociat, bineînțeles, cu creșteri în performanță”. 

Siguranța în școli: A scăzut bullyingul. Băieții, elevii dezavantajați și cei din rural au declarat un nivel mai ridicat de bullying

“Actori asociați cu viața de calitate a elevilor și în ceea ce privește siguranța în școală: Este clar că elevii să simt cel mai siguri în sala de clasă. Avem peste 87% care se simt în siguranță la școală. Fetele se simt mai puțin în siguranță față de băieți, elevii dezavantajați mai puțin în siguranță decât cei avantajați, dar nu există diferențe între mediul urban și rural, din perspectiva siguranței resimțite de elevi la școală. Bullying-ul este important de a-l avea în vedere, în sensul că a scăzut, evident pentru toate formele de bullying care au fost investigate în PISA. În 2018, procentual, există diferențe procentuale de scădere și din punct de vedere al bullyingului. Ca totalitate a formelor de bullying manifestate, băieții au tendința de a declara un nivel de bullying mai ridicat, la fel și elevii dezavantajați, la fel și elevii din rural, deci elevii din mediul rural este de remarcat  de avut în vedere în acest sens, din această perspectivă. 

Climatul școlar: Performanța este afectată de climatul școlar care este investigat din perspectiva factorilor care sunt asociați, de tip absenteism, lipsă de atenție la ore, agresiune verbală și fizică, dar nu se văd diferențe între factorii asociați cadrelor didactice sau între elevii care sunt în școli unde se declară un climat școlar negativ

În ceea ce privește așteptarea cu continuarea studiilor, trei din patru elevi declară că vor să urmeze facultatea, 13 puncte procentuale mai mult fetele își doresc asta față de băieți, 36  de puncte procentuale mai mulți elevi avantajați comparativ cu cei dezavantajați. Și aici din perspectiva elevilor cu cele mai bune performanțe, 87% își doresc să meargă la universitate și 54% dintre cei care au rezultate scăzute la PISA.

Resursele umane, doar de remarcat că în ceea ce privește un index, deficitul de personal didactic din analizele efectuate, performanța nu e diferită în funcție de modul în care directorii au declarat aceasta, adică școlile cu deficit de personal didactic nu obțin performanțe diferite de cei care nu declară că au un astfel de deficit. 

Din perspectiva resurselor materiale nu avem diferențe statistic semnificative. 

Concluzii: Puncte tari este clar că în prezent, în condițiile crizei mondiale, PISA 2022 arată că sistemul de învățământ este stabil pentru toate domeniile investigate și din perspectiva proporției elevilor de la nivelul 2. Sistemul are capacitatea de a crește incluziunea fără a sacrifica excelența și asta este dintr-o analiză pe care nu am prezentat-o aici, referitoare la faptul că procentul de elevi de la nivelurile 5 și 6 rămâne acolo în același timp cât incluziunea crește și nu s-au evidențiat decalaje în ceea ce privește disponibilitatea resurselor materiale între școlile din rural și mediul urban, ceea ce în 2018 nu era valabil. Deci aceasta e moment de reflexie asupra investițiilor făcute în școli. Puncte slabe, este clar: este vorba de rezultate, despre faptul că sistemul este vulnerabili din perspectiva elevilor situat la nivelul 2 de competență, nivelul de referință. O proporție mai mică de elevi au performanțe de nivel ridicat sau încadrat la cinci și șase. Decalajul de performanță legat de socio-economic și că e decalaj de performanță între școlile din rural și urban și dintre fete și băieți. 

Oportunități: Am spus că aceste studii oferă oportunități, în sensul că ne pun la dispoziție baze de date relevante care permit sistemului decizii informate și faptul că avem aici aceste date complementare celor din categoria performanței academice cele menționate, cele colectate prin intermediul chestionarelor. 

Amenințări: sistemul educațional este susceptibil de a se confrunta în continuare cu un nivel ridicat al elevilor sub nivelul doi. De ce? Pentru că avem generalizare învățământului de 12 clase și deficitul de resurse materiale nu poate fi asociat cu performanța la matematică. Poate fi considerat o amenințare, pentru că trebuie să lucrăm mai mult pe zona utilizării resurselor”, spune coordonatoarea națională PISA 2022.

Citește și:
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională

5 comments
  1. Putem vedea undeva scolile participante, sau din ce scoli au fost selectati elevi ? de ce nu gasim nicaieri aceasta informatie? de ce gasim informaatii brute despre test (cum ar fi subiectele date??) si doar informatii deja prelucrate? ce-i cu secretomania asta?
    si cica “au fost adusi elevi care nu frecventeaza scoala”. pe bune??

  2. Sigur ca-i pertinenta intrebarea amicului: ,,Duduia asta o fi dat testu?”. Cica au adus la testare si analfabetii, adica aia ,,neșcolarizați”. Cum i-au convins? Le-au dat ,,un mic s-o bere”? Ca ,,statu” n-a fost instare sa-i ,,scolarizeze” chiar daca era obligatoriu astfel ca e putin probabil ca la un test optional sa gaseasca ,,doritori”. Si i-au pus sa dea testu’ impreuna cu prezumtivii analfabeti functional … Asta da experiment. Nu te poti pune cu ,,stiinta”, se intelege. Cand vine cu asemenea afirmatie e musai sa ne spuna cati ,,neșcolarizați” au dat testu’. Cand deja tot prostu’ a aflat ca ,,testarea” e cu privire la cei care au ajuns in clasa a IX-a. Sunt tari d-le! Pun asemenea ,,specimene” ,,coordonatori” tocmai pentru ca ,,cei coordonati” sa aiba raspunsul la intrebarea de ce mergem intr-un ritm galopant spre directia impusa.

  3. au dat ,,testu’’ si aia care nu aveau acces la liceu … Asta-i tare frate! Deaia sunt asa de multi analfabeti functional. Da domnu’, cei care vor avea acces la ,,facultate’’, ,,masterate’’, ,,docotrate’’ au dat testu’? Astia-s tot felul de ,,coordonatori’’ si debiteaza tot felul de aberatii tocmai pentru a raspandi cat mai mult confuzia. Cand e foarte clara treaba. Sa ne spuna ,,coordonatorul’’ ,,cati la suta’’ dintre analfabetii functional ajung sa faca ,,studii superioare’’ si atunci isi merita ,,salariul’’. Ca sigur, sigur cineva i-a spuns ca treaba asta cu analfabetismul functional e tocmai pentru a ne arata cati ajung intr-a IX-a sa nu aiba cunostinte minime (macar nivelul 2). Ca sa inteleaga si ,,expertii’, macar o parte dintre astia trebuia sa repete clasele pana ce le dobandeau, si sigur, sigur n-ar trebui sa termine ,,liceul’’. Apropo, ar fi binevenit un alt test la majorat, ca sa fie si mai ,,clar’’ pentru cei care inca vad ,,in ceata’’ fenomenul.

  4. „Foarte mulți dintre elevii neșcolarizați sau care veneau mai greu la școală au fost aduși să dea testul PISA”

    Afirmația este foartă gravă! Testul PISA se face pe elevi selectați ALEATORIU!

    Faptul că acești elevi „AU FOST ADUȘI” să dea testul înseamnă că cineva a intenționat scăderea rezultatului.

  5. Deci pisa asta a lu’ peste nu are si el un esantion?

    Il iei pe badea de la oi si il aduci sa dea testu’ pisa si te minunezi ca nu intelege modelarea matematica ???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Testarea cu teste rapide antigen clasice rămâne o opțiune pentru copiii care merg la școală / Astăzi sau mâine va fi redactată forma finală a ordinului comun cu Ministerul Educației – ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă

Testarea cu teste rapide antigen clasice, prin exudat nazofaringian, rămâne o opțiune pentru copiii care merg la școală, iar în cazul testelor din salivă, „rezultatul pozitiv al unui test în…
Vezi articolul