Sistemele de inteligență artificială generativă (GenAI), adică acelea care, precum ChatGPT, produc conținut sub formă de text, elemente multimedia sau programe ca răspuns la o întrebare sau o comandă, au demonstrat deja că pot susține direct procesele de învățare și evaluare, arată Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în cel mai recent raport al său, Digital Education Outlook 2026, publicat luni, 19 ianuarie. OCDE apreciază că este demonstrată capacitatea acestor sisteme de a-i susține atât pe elevi, cât și pe profesori, dar avertizează că ele sunt însoțite și de riscuri și aspecte „critice” care trebuie luate în considerare în orice aplicație practică sau decizie pe tema AI în educație.
- Potrivit documentului, instrumentele AI exercită o asemenea influență încât profesorii ar putea fi nevoiți să își concentreze atenția mai mult asupra proceselor prin care trec elevii în învățare, decât asupra rezultatelor imediate ale învățării.
OCDE pune cap la cap și trage concluzii din diverse cercetări desfășurate în domeniul AI în educație pe parcursul ultimilor doi ani, precum o cercetare internațională desfășurată de Fundația Vodafone, la care a luat parte și România – cercetare despre care Edupedu.ro a scris pe larg în urmă cu un an. Sunt luate în continuare și studii precum TALIS 2024, referitor la cadrele didactice, sau sondaje și cercetări desfășurate la nivel național în statele membre ale OCDE.
Deși raportul internațional nu are drept obiectiv să realizeze comparații între statele membre, o parte dintre datele la care apelează semnalează tendințe relevante și la nivel național. Astfel, în cazul României, este relevant un studiu al Băncii Mondiale, prezentat în documentul OCDE, despre modul cum a evoluat utilizarea ChatGPT în rândul utilizatorilor de Internet la nivel internațional, între 2024 și 2025. În rândul țărilor OCDE și partenere, conform acestui studiu BM, România are printre cele mai mici ponderi ale utilizatorilor de ChatGPT, la nivelul populației utilizatoare de Internet, dar și printre cele mai mici rate de creștere între 2024 și 2025. Astfel, mai puțin de 20% dintre utilizatorii de Internet au apelat la platforma AI în ultimul an, în condițiile în care, în 2024, 10% dintre ei foloseau deja ChatGPT.
- Situația din România – ultima țară europeană în ceea ce privește gradul de utilizare a ChatGPT, precedată de Italia și Spania, care au depășit, însă, pragul de 20% – este comparabilă cu cea din țări precum Peru, Costa Rica, Brazilia, Argentina sau Turcia. La polul opus se află țări precum Luxemburg (peste 50% grad de utilizare în 2025), Lituania, Olanda, Danemarca sau Irlanda, țări cu grad de utilizare de peste 40%.
Pe de altă parte, din studiul Fundației Vodafone de acum un an, OCDE scoate în evidență o serie de date care arată un grad mare de utilizare a AI de către elevi cu vârste de 12-17 ani, în șapte țări europene.
- Iar elevii din România, deși nu se distanțează de „plutonul” țărilor participante, raportează un grad peste medie de utilizare a AI pentru obținerea de informații, pentru accesul la explicații privind termeni și concepte, dar sub medie pentru obținerea unor soluții complete, pentru conținut interactiv sau pentru planificarea învățării.
Potrivit raportului OCDE, ce include analize punctuale în dialog cu diverși experți în domeniu, o preocupare importantă este ca practicile de predare să fie concepute cu atenție încât să permită utilizarea eficientă a AI generative. Această nevoie s-ar face simțită mai ales în sisteme de sprijinire directă a elevilor, precum cele de tip chatbot pentru meditații.
- Analiza internațională arată că e dovedit deja sprijinul pe care GenAI pot să îl ofere pentru învățare personalizate, pentru feedback de calitate sau pentru componentele automatizate ale evaluărilor. Dar, „dacă elevii depind prea mult de GenAI, implicarea metacognitivă – procesele mintale și efortul care transformă răspunsurile în înțelegere – scade. Rezultatul este o lipsă de aliniere între performanța în realizarea sarcinilor și învățarea efectivă”.
„Integrarea eficientă a GenAI în predare și învățare ar putea presupune ca profesorii să încurajeze autonomia elevilor și să pună accent pe procesul de învățare – cum gândesc și învață elevii – mai degrabă decât pe rezultatele elevilor. Sistemele hibride care combină GenAI și cu modele pedagogice explicite, precum stategiile stucturate pentru meditații și designul bazat pe dovezi pentru evaluarea elevilor, sunt mai promițătoare decât simpla utilizare a chatboților de utilizare generală”, arată analiza OCDE.
Trei direcții pentru AI în Educație, conform OECD Digital Education Outlook 2026
Îmbunătățirea învățării:
- „Una dintre cele mai izbitoare utilizări ale GenAI ține de meditații”, arată analiza citată, care arată că aceste tehnologii pot susține conversații flexibile, personalizate, pot să-și adapteze explicațiile și limbajul la nevoile elevului, iar unele instrumente folosesc metode care pot întări gândirea critică”.
- GenAI susține învățarea colaborativă, putând acționa ca hub informațional, ca furnizor de materiale personalizate pentru grupuri de lucru, ca furnizor de feedback pentru profesori sau ca partener în sarcini pe echipe. Nu există date suficiente pentru concluzii clare în acest sens, dar sunt studii ce indică îmbunătățiri mici spre medii pentru învățarea materiei pe această cale și îmbunătățiri considerabile în ceea ce privește gândirea critică și lucrul în echipă.
- GenAI poate fi folosită pentru a susține creativitatea, dar riscă și să o submineze, limitând gândirea originală.
- GenAI poate susține învățarea pentru elevii cu infrastructură digitală limitată.
Întărirea performanței profesorilor
- GenAI „promite să schimbe drastic felul cum muncesc profesorii” și pe alte căi, de la creșterea productivității la o calitate mai bună a actului de predare. Ea poate fi folosită „pentru a scrie rapid un sumar, pentru a elabora exerciții sau pentru a oferi în timp real sprijin pentru meditații”. Există, însă, riscul unei dependențe prea mari de asemenea instrumente, care pot duce la pierderea unor competențe didactice.
- Una dintre marile probleme ale momentului este faptul că majoritatea instrumentelor IA sunt concepute pentru utilizare generală, care rareori se potrivește cu nevoile curriculare. De aceea multă lume solicită sisteme dedicate educației, realizate împreună cu profesori și elevi, care să dea mai mult control profesorilor, arată raportul OCDE.
- Dar unele instrumente GenAI sunt deja folosite larg, mai ales în universități – de la asistenți AI pentru profesori și studenți. Iar primele date indică faptul că instrumentele GenAI pot îmbunătăți calitatea activităților online, de exemplu, mai ales pentru profesorii cu mai puțină experiență.
Îmbunătățirea managementului instituțional
- „La nivel instituțional, GenAI remodelează, deja, sarcinile administrative”, arată analiza OCDE, potrivit căreia instrumentele de acest fel pot să alinieze mai bine cursurile la programă, pot accelera și aduce mai multă precizie în cazul admiterii, consilierii în carieră sau al analizei curriculare, între altele.
- Un domeniu unde aceste tehnologii promit schimbări substanțiale este cel al evaluărilor standardizate, de la generarea de itemi pentru examene la elaborarea unor sarcini precum scriere interactivă ce mimează comunicarea din viața reală.
- Impactul asupra cercetării este la rândul său „notabil”, prin accelerarea procedurilor.
Potrivit raportului, dincolo de toate neajunsurile și riscurile care o însoțesc, GenAI „poate face mult mai mult decât să îi ajute pe elevi să finalizeze sarcini. Ea are potențialul să aprofundeze învățarea, să îmbunătățească practicile didactice și să eficientizeze managementul instituțional și cercetarea”.
Foto © hihobr | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Coman
Alina Karina Nițu
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Redacția
Matei Pop