Aproape 60% dintre elevii de 12-17 ani din România consideră că inteligența artificială folosită în educație are potențialul să facă notarea mai echitabilă, dar peste 45% sunt îngrijorați că ar putea extinde decalajele în succesul academic, arată un studiu al Fundației Vodafone

Aproximativ 70% dintre elevii de clasele a VI-a – a IX-a din România sunt de părere că inteligența artificială (IA) va juca un rol semnificativ în viața lor profesională, în timp ce doar puțin peste jumătate (54%) simt că sunt pregătiți de către școală pentru a utiliza această tehnologie, arată un studiu al Fundației Vodafone. Aproape 60% dintre elevii chestionați consideră că IA ar putea face notarea mai echitabilă, dar peste 45% se tem că ar putea extinde decalajele.

• Sondajul a fost realizat de către Ipsos în numele Fundației Vodafone, pe un eșantion de 7.000 de elevi, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, din șapte țări europene: Germania, Regatul Unit, Grecia, Portugalia, România, Spania și Turcia, în perioada 26 septembrie și 4 noiembrie 2024. La cercetarea din România au participat 1.000 de elevi, care au fost intervievați online.

Rezultatele arată că integrarea inteligenței artificiale și a instrumentelor digitale în școli se află acum într-un moment critic și confirmă că, deși potențialul imens al inteligenței artificiale este recunoscut pe scară largă de sectorul educațional, nu există încă resurse complete sau echitabile în sălile de clasă.

Cum reglementează școlile utilizarea IA de către elevi

Potrivit studiului, mai puțin de 50% dintre școlile europene au o politică de utilizare a IA. În majoritatea școlilor, utilizarea IA este reglementată de norme stabilite fie de școala însăși (38%), fie individual de către profesori (27%), de regulă școlile stabilind mai frecvent reguli decât profesorii. Cu toate acestea, 12% dintre elevi raportează absența oricăror reglementări privind utilizarea IA, în timp ce 16% afirmă că utilizarea IA este complet interzisă în școlile lor.

Sub instruirea profesorilor, ChatGPT apare ca cel mai frecvent utilizat instrument, 47% dintre elevi identificându-l ca fiind resursa lor principală de IA. Aproape la egalitate, pe locul 2 sunt Google Lens (24%), Duolingo (23%), Google Gemini (22%) și Apple Siri (20%).

Neinstruiți de un profesor, elevii vizați folosesc tot ChatGPT cel mai frecvent, aproape jumătate dintre elevii chestionați (48%) raportând utilizarea acestuia în timpul lor personal. Este utilizat de aproximativ două ori mai des decât Apple Siri (24%), Duolingo (23%) și Google Lens (23%), care sunt aproape la egalitate pe locul doi în ceea ce privește popularitatea.

La nivel european, concluziile principale ale studiului arată că:

• Există inegalități în accesul la conectivitate și instrumente de IA pentru elevii provenind din familii cu venituri mici;
• Lipsesc competențele, conținutul și îndrumările în domeniul IA în sectorul educațional;
• Elevii sunt îngrijorați de inechitatea și inegalitatea pe care IA le-ar putea genera, dar sunt optimiști cu privire la abordările inovatoare ale învățării aduse de IA.

În cele mai multe țări din studiu, majoritatea elevilor au acces la dispozitive care acceptă utilizarea IA. Germania și România se remarcă cu cele mai mari procente de elevi care au raportat acces constant la dispozitive cu ajutorul cărora pot folosi IA, cu 44%, respectiv 43%.

Potrivit studiului, aproape 60% dintre elevii români participanți la studiu folosesc IA pentru furnizarea de informații, iar explicarea termenilor și conceptelor este motivul următor invocat, urmat de furnizarea de soluții complete pentru sarcini.

Inegalități în accesul la IA pentru elevii români de gimnaziu și liceu

În România, părinții cu educație superioară (indicator care este de regulă puternic asociat cu statut social și nivel de venituri ridicate) pot asigura într-o mai mare măsură copiilor acces permanent la tehnologie digitală: 47%, față de 40% în cazul părinților cu un nivel mediu și scăzut (între care nu există diferențe). 

Nivelul de familiarizare al copiilor cu IA este cu atât mai ridicat cu cât părinții acestora au un nivel de educație mai ridicată și, în același timp, și venituri mai mari – 65% dintre copiii cu părinți care declară că „trăiesc confortabil” sunt destul de sau chiar foarte familiarizați cu IA.

Muntenia și București (macroregiunea 3) au cel mai ridicat scor de acces la tehnologia digitală („acces întotdeauna” – 48%), în timp ce Moldova plus Sud-estul României (macroregiunea 2) au cel mai scăzut nivel la același parametru (38%). 

În același timp, nivelul de familiarizare al copiilor cu IA tinde să fie direct proporțional cu vârsta: copii de 16 și 17 ani sunt cei mai familiarizați (45% sunt destul de sau chiar foarte familiarizați) în vreme ce numai 41% dintre cei cu vârste între 14 și 15 ani și respectiv 38% dintre cei de 12 și 13 ani sunt destul de sau foarte familiarizați cu IA.

Jumătate dintre elevii români chestionați spun că școala nu le dezvoltă competențe în IA

Marea majoritate a elevilor chestionați în România (70%) consideră că IA va juca un rol semnificativ în viața lor profesională, dar doar puțin peste jumătate (54%) se simt pregătiți în mod adecvat de către școli pentru a utiliza această tehnologie.

Mai mult, doar 40% dintre aceștia au apreciat că profesorii lor sunt competenți în utilizarea IA, cei mai mulți spun că au învățat despre această tehnologie de la colegii lor (72%). 

Îngrijorare și optimism în rândul elevilor români

Elevii români care au participat la studiu și-au exprimat un amestec de optimism și îngrijorare cu privire la IA, în acord cu colegii lor din celelalte țări europene, cu 56% dintre aceștia care consideră că noua tehnologie are potențialul de a face notarea mai echitabilă (media europeană = 55%).

În același timp, 49% s-au temut că acest lucru ar putea duce la discriminare, iar peste 45% dintre elevii români chestionați sunt îngrijorați că inteligența artificială ar putea extinde decalajele în succesul academic.

Există și optimism în modul în care IA ar putea influența inovarea, inclusiv în educație. Mulți elevi văd în IA un potențial de a-și îmbunătăți performanța academică (66%).

„În timp ce elevii români recunosc că inteligența artificială joacă un rol vital în succesul lor școlar, lipsa competențelor digitale și a pregătirii profesorilor face ca această tehnologie să fie neglijată în multe școli. Totuși, utilizarea IA fără o înțelegere critică a modului în care funcționează și fără respectarea unor principii etice poate amplifica riscurile. De aceea, programul Fundației Vodafone în România, Școala din viitor, parte a inițiativei europene Skills Upload Jr., lansează noi planuri de lecții despre inteligența artificială, cu un accent pe utilizarea responsabilă și conștientă a acestei tehnologii. Aceste materiale completează resursele oferite la începutul anului școlar 2024/2025 în parcursul Pregătiți pentru viitor”, a declarat Angela Galeța, Director Fundația Vodafone România.

Ca parte a strategiei „Connecting for Good”, Fundația Vodafone derulează programul Skills Upload Jr, în parteneriat cu guverne, școli și copii din nouă țări din Europa, asigurând o abordare integrată a educației digitale.

Pe baza acestei experiențe, Fundația Vodafone consideră că acum este nevoie de o abordare mai incluzivă și echitabilă pentru a integra IA în educație. Astfel, face apel la factorii de decizie, profesori și furnizorii de tehnologie, să încurajeze elevii să adopte inteligența artificială ca instrument de învățare și succes în viitor, în timp ce dezvoltă practici etice de inteligență artificială pentru a aborda preocupările legate de siguranță, părtinire și inegalitate.

Raportului complet al cercetării poate fi consultat aici.