INTERVIU „Ceaușescu și-a conturat imaginea de șmecheraș care poate să-i fraierească pe străini. E un avatar cotidian pe care îl întâlnim la tot pasul” – profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu, despre lecțiile comunismului. Ceea ce nu trebuie să repetăm niciodată este „forțarea ingineriilor sociale, în special egalitatea prost înțeleasă”

1.030 de vizualizări
Foto: Grigore Popescu – AGERPRES Foto
Ce au uitat românii în cei 32 de ani de la căderea comunismului? Și mai important, cum facem să ținem minte răul care ne-a ținut prizonieri aproape 50 de ani într-un ev mediu economic și o tiranie socială care nu a avut precedent istoric până în secolul XX, astfel încât să nu mai repetăm nenorocirea? Sunt întrebările care trebuie puse astăzi în școli, unde tinerele generații trăiesc într-o lume atât de diferită de utopia criminală care a marcat viața părinților și bunicilor lor. Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu a explicat pentru Edupedu.ro contextul evenimentelor de atunci și lecția lor pentru generațiile actuale, care pot oricând repeta greșelile pe care nu le-au trăit pe pielea lor.

Totul a pornit la Timișoara și s-a încheiat la București, cu execuția soților Ceaușescu în ziua de Crăciun 1989. „Un tânăr cu o mare prezență de spirit, Ion Monoran, a blocat în intersecție tramvaiele și a început să strige pentru prima dată Libertate!. Vă dați seama cât de frumos a sunat acest cuvânt interzis, rostit cu glas tare în fața tuturor? A fost momentul fiat lux! al românilor”, a povestit Martinescu despre scânteia care a pornit Revoluția.

Din păcate, una dintre metehnele comunismului care a rămas încă în societate este atitudinea de „șmecher”. „Ceaușescu și-a conturat imaginea de șmecheraș care poate să-i fraierească pe străini. E un avatar cotidian pe care îl întâlnim la tot pasul”, a explicat Martinescu. În final, ceea ce nu trebuie să repetăm niciodată este „forțarea ingineriilor sociale, în special egalitatea prost înțeleasă”.

Reporter: Mai întâi aș vrea să contextualizăm povestea României. Căderea comunismului în estul Europei a început cu Polonia în 1988. Ce a dus la primele revolte împotriva conducerii partidului unic muncitoresc? Vorbim de o acumulare de tensiune socială și psihologică de-a lungul deceniilor care s-a aprins atunci?

Andreea Laura Martinescu, profesoară de Istorie / Foto: Arhiva personală

Andreea Laura Martinescu: Tensiunea socială și psihologică a nemulțumirilor care s-au strâns de-a lungul timpului o putem pune mai mult pe seama României, analizând ultimii ani ai epocii comuniste. Sigur, asta nu înseamnă că nu a existat și în celelalte state comuniste, dar la noi ia o notă profundă. Lucrurile au stat puțin diferit în Europa Centrală. Astăzi sună cinic, dar pentru URSS instaurarea comunismului în Europa Centrală și de Est a presupus un oarece efort: ruptura dintre Tito și Stalin, nesupunerea populației, comportamentul lipsit de obediență al unor lideri politici locali etc. Toate acestea presupun o alocare uriașă de resurse economice și militare, ori URSS nu era în postura de a-și permite acest lucru.

Revenind, proteste împotriva regimului comunist și a partidului unic au existat încă din 1953, odată cu moartea lui Stalin. Acesta a fost, cumva, semnalul declanșator. Cele mai pregnante au fost protestele muncitorilor din Germania de Est. Oamenii cereau, printre altele, alegeri libere. În 1953, subliniez! Au urmat apoi mișcările din Polonia și Ungaria în 1956, Cehoslovacia în 1968. Observând toate acestea, ar fi just să spunem că oamenii au reușit să profite de momentele de fisură ale sistemului care se suprapun cu schimbarea puterii în URSS. În Polonia, înființarea sindicatului liber Solidaritatea, ce l-a avut ca reprezentat pe Lech Walesa, cunoscut apoi ca lider mondial, a fost o concesie a comuniștilor. Iată ultima lor slăbiciune!

Voi insista în continuare pe acest punct pentru că-l văd, istoric, ca pe o a doua conștientizare a existenței polonezilor ca națiune. Din secolul XVIII Polonia încetează să existe ca stat. Se reface după Primul Război Mondial, iar în a doua jumătate a secolului XX constată că este, de fapt, stat-satelit al Uniunii Sovietice. De aici și numele de Solidaritatea: solidaritate între noi ca muncitori și, primordial, solidaritate între noi ca polonezi. Practic, Lech Walesa le amintește cine sunt. Nu e de mirare că a fost ales mai apoi președinte al Poloniei democratice. Un rol major aici l-a avut și papa Ioan Paul al II-lea.

Reporter: Gorbaciov începuse deja reforme prin 1986, părea că o schimbare de generație începe să ducă la o schimbare socială mai mare. Cât din căderea comunismului se datorează deciziei unora dintre liderii comuniști de atunci de a schimba ceva?

Andreea Laura Martinescu: Gorbaciov ar fi fost un lider politic ideal pentru URSS-ul anilor ’60. Reformele sale erau croite după cele ale lui Dubcek în Cehoslovacia. În replică, URSS-ul împreună cu trupele Tratatului de la Varșovia invadează această țară în 1968. Profitând de această criză politică, Ceaușescu refuză participarea trupelor române la această acțiune, devenind cunoscut pe plan mondial. El a devenit favoritul Statelor Unite care de atunci au privit România ca o primă crăpătură în construcția dictaturilor comuniste. În paranteză, fie spus, Ceaușescu a gestionat prost momentul său de glorie, începând din anii ’70 un cult al personalității deșănțat.

Astfel, am putea spune că dorința de reformare a Uniunii Sovietice a venit prea târziu pentru acest tip de sistem politic. Desigur, reformele liderului sovietic au reprezentat un imbold pentru statele care în a doua jumătate a secolului XX au avut momente de opoziție față de regim. Cumva, lucrurile s-au petrecut în mod natural. Schimbarea regimului politic a fost răspunsul populației la îmbrățișarea spiritului reformist al unor lideri comuniști. Acest lucru se observă în forma pașnică a căderii comunismului în Europa. Excepția o face România…

Reporter: Care ar fi fost soarta economică și istorică a Estului dacă nu cădea comunismul atunci? În fond, perestroika a însemnat reformă economică, iar sărăcia din ultimul deceniu de comunism ne-o amintim și astăzi mulți dintre noi.

Andreea Laura Martinescu: Nu îmi place să promovez istoria contrafactuală, dar ar fi căzut. Decalajele economice dintre fostele state comuniste și statele din occident ar fi fost mult mai mari. În spirit de glumă, dar respectând adevărul istoric, vă întreb: știți care a fost cea mai mare greșeală pe care a făcut-o Gorbaciov în 1985 din punct de vedere economic? A început să lupte împotriva alcoolismului. Drept urmare, suprafața viticolă s-a redus cu vreo 30%, numărul magazinelor în care se comercializau băuturi alcoolice erau tot mai puține, iar cetățenii nemulțumiți se luau la harță în timp ce stăteau la cozi :)).

Ce a însemnat reforma lui economică? Lărgirea autonomiei întreprinderilor (gestiune, răspundere), control al calității produselor, campanii împotriva veniturilor ilicite, rezolvarea problemei proprietății private, sprijinirea spiritului de răspundere și a cointeresării colectivelor de muncă (sindicate) etc. Practic, Gorbaciov devine dintr-un lider comunist, un lider social-democrat. Să construiești o lume din nimic e doar apanajul Divinității. Or Gorbaciov nu putea face acest lucru pentru că avea nevoie de capital. Perestroika a însemnat eșecul lumii comuniste. Perestroika a sunat bine pe hârtie, dar pusă în practică a dus la căderea regimului comunist în Uniunea Sovietică. Nu poți mima o economie de piață pentru că apare inevitabilul: majorarea prețurilor, inflație, nevoia de împrumuturi.

Reporter: Care era atmosfera socială în ultimii ani de comunism din România? Care a fost maximum absurdului la care s-a ajuns atunci? Mă gândesc la distrugerea cartierelor vechi ale Bucureștiului și înfometarea populației pentru construirea palatului parlamentului de astăzi.

Andreea Laura Martinescu: Ceaușescu și-a conturat imaginea de șmecheraș care poate să-i fraierească pe străini. E un avatar cotidian pe care îl întâlnim la tot pasul. Și-a asumat prin Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki (1975) respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin felul în care a fost reprimată revolta minerilor din Valea Jiului, doi ani mai târziu, a demonstrat că n-are nicio legătură cu documentul. În 1978, generalul și consilierul Ion Pacepa fuge în Statele Unite și au loc marile dezvăluiri legate de regimul comunist. România începe să fie izolată pe plan internațional, iar Ceaușescu decide să plătească într-un timp record datoriile pentru împrumuturile acordate de FMI. Și astfel se inaugurează în România statul la coadă, rația, neajunsul, la pachet cu lipsurile deja existente.

Exemplele date reprezintă, desigur, maximum absurdului. Eu mă gândesc la un altul. 23 august 1989. În plină perioadă de înfometare a populație, oricât de megaloman ai fi, te gândești puțin la măsurile pe care le-ai luat, la cât de mult rău au făcut acestea, la faptul că oamenii ăia rânjesc pentru că (încă) n-aveau curajul să dea cu pietre. La faptul că, de fapt, nu ești iubit și nici dorit… Aici cred că este jocul hilar al absurdului.

Reporter: Diferența dintre căderea comunismului în România și restul țărilor europene este violența evenimentelor. Cum se explică istoric ceea ce a început, de altfel, destul de pașnic la Timișoara?

Andreea Laura Martinescu: De la început menționez faptul că nu vreau să mă concentrez pe calitatea de informator al serviciilor maghiare pe care o avea Laszlo Tokes pentru că este irelevantă. Revoluția a fost făcută de oameni. De cei care s-au strâns în piețele din Timișoara, de cei care au fost pe străzile orașului, de cei care și-au dat viața pentru asta. Cumva, s-au strâns destul de multe nemulțumiri în ultimii ani ai comunismului: lipsa alimentelor, intensificarea activității Securității, dorința tot mai mare de libertate.

Se pare că în timpul slujbei din 10 decembrie 1989, un preot reformat din Timișoara, Laszlo Tokes, a făcut un apel către membrii comunității sale religioase spre a-i oferi sprijinul deoarece, în data de 15 decembrie, urma să fie evacuat și mutat în altă parohie, undeva în Sălaj, ca urmare a criticii regimului comunist. Zeci, iar apoi sute de enoriași s-au adunat în 15 decembrie 1989 în fața casei sale din Piața Maria pentru a-l susține. A fost, mai degrabă, o manifestare mută care i-a atras pe oameni de toate etniile și confesiunile – solidaritate.

Timid, mișcarea a continuat și în ziua următoare. Acum nu vă imaginați că oamenii blocau strada și au format o mulțime, căci acest lucru era interzis în timpul comunismului. Mulți timișoreni să făceau că se plimbă prin fața casei pastorului sau că așteaptă alt tramvai, în timp ce miliția îi îndemna să circule. Atunci, un tânăr cu o mare prezență de spirit, Ion Monoran, a blocat în intersecție tramvaiele și a început să strige pentru prima dată Libertate!. Vă dați seama cât de frumos a sunat acest cuvânt interzis, rostit cu glas tare în fața tuturor? A fost momentul fiat lux! al românilor.

Foto: Captură YouTube – TVR

Pe urmă, mulțimea deja formată care număra aproape 1000 de oameni s-a îndreptat spre Piața Operei și Comitetul Județean al PCR. Marșul pașnic s-a transformat rapid, în 17 decembrie, în unul violent. Pe timpul nopții, vitrinele unor magazine au fost sparte de diversioniști, iar armata a primit ordinul de a trage în populație.

Reporter: Din punct de vedere istoric, cum arată Revoluția astăzi, la 32 de ani distanță? Ce necunoscute au rămas de atunci și de ce Dosarul Revoluției a fost tergiversat vreme de decenii?

Andreea Laura Martinescu: Problema spinoasă rămâne următoarea: cine a beneficiat de pe urma revoluției? Și aici nu mă refer la liderii politici pe care îi vedem la televizor și de care citim prin presă. Nu mă refer nici la Iliescu, ci la cei care s-au bucurat de capitalul firmelor de comerț cu exteriorul controlate de DIE (Direcția de Informații Externe). Aceștia sunt adevărații oameni care au preluat puterea după ’89. La început, Dosarul Revoluției a fost tergiversat din cauza numelor vehiculate. Apoi s-a constatat că probele au fost manipulate, dorind a-l incrimina din start pe Iliescu, fără a ține cont și de alte dovezi apărute între timp.

Reporter: Ce am fi știut astăzi dacă Ceaușescu nu era împușcat imediat?

Andreea Laura Martinescu: Nu am fi știut mare lucru. Priviți pe YouTube video-ul cu procesul celor doi. În 25 decembrie 1989 erau depășiți total de situație. Elena Ceaușescu declara că tot ce au făcut a fost pentru „binele copiilor acestui neam”. Și nici măcar nu conștientizau că mințeau. Exact aceasta era părerea deformată asupra realității pe care o aveau ambii despre societate, după ce zeci de ani au fost otrăviți de cuvintele „yes men”-ilor care le spuneau că este perfect ok ceea ce fac.

Reporter: Cei aproape 50 de ani de comunism încep deja să fie uitați fiindcă generațiile tinere nu mai au o legătură directă, părinții lor erau copii atunci, iar istoria de multe ori a dovedit că se poate repeta după ce a trecut suficient timp de la un eveniment. Există în Occident, care nu a trăit niciodată pe propria piele socialismul, o fascinație încă din anii 1960 față de mitul acesta social. Sub ce formă ar putea reveni comunismul dacă se va adeveri vreodată din nou acest coșmar și care sunt semnele, care este răul fundamental al acestei utopii?

Andreea Laura Martinescu: Răul fundamental al comunismului? Forțarea unor inginerii sociale, în special egalitatea prost înțeleasă. Iar uniformizarea societății actuale o identificăm prin diferite teme aruncate în spațiul public de către progresiștii adepți ai corectitudinii politice. Aceasta, dusă la extreme și în mod abuziv nu face altceva decât să reînvie o parte din tacticile comuniste pe care, spre rușinea noastră, se pare că le-am uitat. Așa cum spunea Bukowski, un scriitor si disident rus pe care îl parafrazez: Viitorul pe care progresiștii îl pregătesc, noi l-am trăit deja. Și nu e bun deloc…

Citește și:
1 decembrie 2021: INTERVIU Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu: Ziua Națională a unui stat are menirea de a-i uni pe toți cetățenii săi, de a le aminti valorile transgeneraționale și de a-i comemora pe cei care au contribuit la realizarea unor deziderate. Reprezintă momentul zero al unei noi etape în cadrul unui stat
de Paști: INTERVIU Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu: Problema existenței lui Iisus nu a fost pusă sub semnul întrebării în Antichitate / În a doua jumătate a secolului XX s-a conturat ipoteza că Iisus nu este o figură istorică, ci o sumă a valorilor transmise de niște profeți ai vremii
de vacanță: INTERVIU Vacanță în „Roma Antică”. Italia turistică, sub lupa pasionaților de cultură și civilizație. „De Italia ne leagă multe secole de istorie. Romanii ne-ar fi influențat și astăzi viața de zi cu zi” – profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu

2 comentarii
  1. Ce vedeta e doamna Martinescu, cum le zice aproape crezi ca intelege. Seamana cu o alta vedeta uitata in ultimul timp, maestrul Boia.
    Dupa 32 de ani revolutia este un eveniment care nu mai impresioneaza pe nimeni, cu Timisoara sau fara, oricum regimul cadea. Mortii – majoritatea victime colaterale nu sunt nici pe departe niste eroi, cum eroi nu sunt nici cei care au strigat libertate – cultul acestora a avut importanta doar in stabilirea noilor ierarhii.
    Cat despre ingineriile sociale, care este alternativa? mana nevazuta a pietei libere. Pai tocmai ea vrea sa pastreze ce a castigat in ultimii 30 de ani si pentru asta e nevoie de noi “idealuri” pentru “sclavi”.
    Si pentru ca articolul este si despre esecul comunismului – nu va amagiti, ideile lui nu au murit sunt intr-un proces de metamorfoza. O data cu noile generatii lipsite de o experienta directa, dar obisnuiti cu voluntariate si lupta pentru pace (binele omenirii) acestea se vor reintrupa si de data asta revolutia va fi la scara planetara, asa cum a prezis Marx.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Lista celor 36 de școli și grădinițe din București care sunt în scenariul roșu și unde peste 23 de mii de elevi fac școală online. Dintre ei, 470 nu au dispozitive pentru lecții pe net, iar 10 mii fac orele doar pe telefoane

În cele 36 de școli și grădinițe din București aflate în scenariul 3, roșu, erau peste 23.271 de elevi înregistrați în luna mai 2020, potrivit datelor de la Ministerul Educației.…
Vezi articolul
Admiterea la liceu 2020

Se redeschid facultățile: numărul studenților din universitățile românești, în creștere în acest an, după intrarea în anul I a celei mai numeroase promoții de liceu din ultimii 5 ani

Universitățile românești își redeschid începând de astăzi porțile – fizice sau online – pentru peste 540 de mii de studenți la toate ciclurile de învățământ, licență, master și doctorat, după…
Vezi articolul