Săraca țară condusă de proști

10.120 de vizualizări
Raluca Pantazi / Foto: Arhiva personală
Un premier PNL acuzat de plagiat care a distrus instituții ca să scape de analiza doctoratului său și-un președinte PSD exmatriculat de la doctorat se uită înmărmuriți de 3 zile la protestul profesorilor și nu înțeleg nimic. Nu înțeleg că societatea îi susține. Nu înțeleg de ce „să dea” mai mult de 2.400 de lei unui profesor tânăr intrat în școală? Nu înțeleg că protestul de astăzi nu este doar al salariilor, ci este un strigăt de disperare pentru tot ceea ce profesorii trăiesc deja de ani de zile în propriile clase, în fața unor comportamente și-a unui limbaj tot mai problematice. Nu înțeleg că părinții, pentru prima dată, intuiesc perfect de ce au explodat cancelariile; și vor, la fel ca profesorii buni, ca mentorii adevărați din școli să fie majoritari. Un premier-xerox și-un exmatriculat au reușit să obțină de la capabilii lor consilieri, după 3 zile de grevă, „decât” următoarea soluție: 
  • învrăjbirea părinților (elevilor) și a profesorilor. Fără să vadă că, paradoxal, protestul de astăzi este singurul care-i unește și care scoate la suprafața organizațiile sulfuroase controlate politic din mediul educației. 

O țară-ntreagă vede cum Ciucă se comportă de trei zile precum corigentul care-a aflat în ultimele secunde înainte de clopoțel că nu a scăpat de școală, ci că toată vara va trebui să învețe, ca să nu rămână repetent. De trei zile, premierul României le transmite profesorilor, la negocieri, același mesaj: ce moment prost să ieșiți în grevă, fix când trebuia să nu mai fiu eu premier! Ciolacu nu mai vrea mandatul de la mine! Și eu, care eram atât de pregătit să scap! Ah, planurile mele! Bietele mele planuri politice! Invitând, cu fiecare întâlnire cu sindicatele din educație, la milă și cerându-le profesorilor să-și rezolve singuri și ecuația asta. Incapabil să-și negocieze până la ora asta măcar funcția sa în viitorul executiv condus de PSD, Ciucă nici nu se gândește că ar putea obține de la propriii miniștri lefuri mai mari pentru profesori. 

Ce nu poate înțelege premierul, după 1 an și jumătate de mandat, este că nu le poți spune profesorilor că cererile lor sunt legitime și în același timp să nu dai curs niciuneia. 

Marele acuzat de plagiat care conduce Palatul Victoria nu poate vedea cu ochii lui că astăzi enorm de mulți profesori protestează nu pentru ei înșiși, ci pentru calitatea cancelariilor. Pentru ca elevii să aibă și peste 10 ani cu adevărat de la cine învăța să fie cei mai buni. Pentru ca generațiile următoare de copii să aibă cu adevărat parte de mentori. 

Cine alege, pe 2.400 de lei, o carieră în școlile în care profesorii de fizică și chimie au devenit o pasăre rară? Câți absolvenți performanți ai facultăților de informatică, de limbi străine, de educație fizică credeți că își mai îndreaptă pașii la primul job într-o școală, nu doar pe un astfel de salariu, ci și într-un climat al violențelor crescute în mediul școlar? Răspunsul este public, iar calitatea cancelariilor se vede la fiecare testare PISA. Vorbiți cu profesorii pe care îi respectați și întrebați-i cât de singuri se simt în cancelarii? Uitați-vă apoi, în școlile propriilor copii, cine sunt majoritatea spărgătorilor de grevă? Profesorii buni, cei pe care îi vreți la clasa copilului? Sau cei de care fugiți, unii susținuți politic și alții ușor de manipulat de mesajele toxice și amenințătoare venite de la Ministerul Educației?  

Inutil să mai vorbim despre fantomaticul ministru al Educației, care în plină grevă a peste 200.000 din proprii angajați se bucură din plin că este chemată să vorbească în calitatea de ministră la o gală a cercetării, alături de șeful care nu vrea să dea curs solicitărilor propriilor angajați. Un ministru care spune explicit că susține profesorii, dar care continuă să-și susțină și guvernul care nu-i susține pe profesori și care a acceptat încă de la preluarea mandatului cel mai mic buget din istoria recentă pentru Ministerul pe care îl conduce. Un ministru care în întâlniri afirmă că le ține partea profesorilor, pentru ca prin fiecare faptă a sa să dovedească contrariul: prezența pe același scaun în executivul Ciucă, planurile de-a rămâne înșurubată pe funcție pe toată durata mandatului președintelui Iohannis și actele emise de Ministerul pe care îl conduce. Rar o ticăloșie mai mare urcată în această funcție! 

Iar buba de puroi pe care profesorii o sparg prin prima grevă din istoria ultimilor 18 ani nu sunt doar salariile. Ci comportamentul problematic al elevilor de astăzi. Sigur că salariile sunt o problemă. Și nu una insignifiantă, având în vedere creșterea inflației și nivelul de 2.400 de lei al plății unui profesor debutant. Creșterea salariilor trebuie însoțită, însă, de un sistem masiv de protecție a profesorului. 

Aplicarea unei proceduri naționale care să-l ajute pe profesorul de la catedră în responsabilitatea menținerii disciplinei în clasă.

Angajarea și introducerea urgente în clase a profesorilor de sprijin / shadow / consilieri care să realizeze în mod real integrarea în școlile de masă a elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES).

Eliminată din responsabilitatea profesorilor sarcina de a crea și aplica și săptămânile de activități extrașcolare. Cum îi ceri aceluiași profesor să și predea impecabil curriculumul clasic, să și găsească activități extra-curriculare și tot el să le și aplice, timp de 2 săptămâni, fără nicio resursă financiară și logistică? De ce le cerem în preuniversitar cadrelor didactice să fie și profesori, dar și seminariști, în același timp? Și dacă profesorul de la fiecare disciplină știe cum să prezinte informația și altfel, nu o face el oricum atunci când predă conținutul respectiv? Așteaptă luni de zile să vină săptămânile Altfel și Verde ca să le spună copiilor: acum să vă lămuresc și prin joacă informația X pe care v-am predat-o când a început școala?

Interdicția ca Parlamentul să mai poată introduce noi zile libere în învățământ: reglementarea ca sarcină exclusivă a Ministerului Educației a responsabilității de a analiza numărul de zile de școală pe an necesar pentru ca elevii să-și însușească curriculumul național și de a-l aplica, fără drept de veto din partea unei alte instituții a statului sau de business. 

O altă problemă acută și foarte veche, care nu interesează pe nimeni din conducerea țării, este burnoutul la profesori. Acum este obligatorie introducerea prin lege a unui mecanism prin care profesorii care sunt în burnout sau care se simt aproape de uzură să poată să ocupe temporar sau definitiv un alt rol, în școală: gestionari de proiecte, de activități extra-curriculare, de relația cu mediul de afaceri din zonă și posibil de atrageri de sponsorizări, de upgradarea conținutului bibliotecar, de furnizor de cursuri exclusiv pentru excelență sau pentru remedial, în aceeași școală. În aproape nicio companie un angajat nu mai face, așa cum se întâmplă în școli, exclusiv aceeași muncă de când are 22 de ani și se angajează și până împlinește 63-65 ani, adică pe tot traseul carierei sale profesionale până la pensie. Într-o meserie care implică o uzură psihică de o asemenea amploare ca educația, și este cazul profesorilor din întreaga lume, angajaților nu li se prezintă nicio alternativă, atunci când toată lumea vede că au ajuns la o limită la care profesia nu le mai face bine lor înșiși.

Îi condamnăm să-și facă rău și apoi să le facă rău copiilor, fără a le prevedea nicio rută alternativă, prin lege. Alta decât a deveni director, inspector, funcții care necesită înscriere în partide și pârghii vasale politicului și care este în prezent singura „soluție” într-o țară unde bolile sistemice, netratate de decenii, sunt rezolvate cum se întâmplă zilele acestea cu guvernanții: așteptând să fie salvați de clopoțelul schimbării la guvernare, fie și printr-o „rotativă” plagiator-exmatriculat.

Prea puțin din toate soluțiile de mai sus se regăsește în legea atât de dorită de președintele profesor Iohannis, care după 9 ani de mandat și-a trecut legea prin Parlament exact în ziua în care peste 200.000 de angajați din educație au început cea mai mare grevă din ultimii 18 ani. Nici președintele nu pare să înțeleagă, însă, prea multe din protestul unei bresle pe care el însuși a părăsit-o cu ambiții politice acum 23 de ani, dar blocând școala să angajeze alt profesor pe postul pe care l-a părăsit. Un calcul cinic, aplicat strict în interes personal și fără nicio grijă pentru binele școlii și al copiilor. Săraca țară condusă de proști.


31 comments
  1. Stimată doamnă/domnişoară Ana, este nu doar imposibil, dar şi total ineficient, să schimbi prodesorul clasei pe perioada fiecărui modul/an. Fiecare profesor are stilul său de predare, ritmul său. Copiii se obişnuiesc,astfel, cu dascălul care îi va învăța, ghida, înțelege şi care le va oferi suport de-a lungul acestei călătorii, cu sau fără peripeții, care se numeşte ” educație în şcoală”. Ferească-ne Dumnezeu să schimbăm profesorii la fiecare modul!
    Nu mai vorbesc de directori de şcoală! Cum să faci pe-a directorul ” prin rotație”? Trebuie să ai nişte calități confirmate, evaluate, ca să poți accesa o funcție de conducere!
    In rest….numai bine!

    1. Nu e nici o problema ca la clasa 0-2 copiii să aibă un învățător iar la clasele 3-4 alt învățător specializat pe vârste mai mari, de exemplu. E un sistem bun și fără daune, ce se practică prin Europa….și în Ro la școli apreciate. Problema e doar a părinților, care au reaua obișnuință să “cotizeze” …și își fac așteptarea de a plăti pentru favoruri doar la un învățător 5 ani. Părinții nu au defel expertiza de a face educație, nu e in regulă că s-au ajuns in halul acesta să negocieze cu profesorul educația copiilor săi. Trebuie pusă o distanță mult mai mare intre instruirea în educație a profesorilor și asta se face cu TRAININGUL SERIOS DE LA ZERO AL PROFESORILOR in tehnici de educare și atragere a copiilor către școală, dacă micuții se simt bine la școală problemele se rezolvă deja pe jumătate, restul cu eforturi ulterioare. Respectul se poate recâștiga.

  2. 1.Da’ de ce să nu fie profesorii, pe rând, directori in școlile in care au titulatură? Bineînțeles, dacă doresc acest lucru! Ar fi câte o perioadă mai relaxantă decât lucrul la catedră, unde manageriezi sute de oameni in formare (nu gata formați!) , perioadă necesară exercitiului de management – vital armoniei fiecarui individ!
    Si să nu mai fie politic date posturile de directori!
    Evident, cei care sa ocupe aceste posturi sa aiba studii manageriale!
    2.De ce să nu predea la fiecare clasă alt profesor un modul, un an, nu cate patru/opt ani acelasi profesor, pus acolo de director-care imparte abuziv orele la clase si care manipuleaza vesnic, in conformitate cu accepțiunea personala despre ,,vă dăm ce e mai bun la clasa x” ?
    O manipulare mai mare in școli nu a fost niciodată!

    Sub ochii noștri apar atâtea materiale,obiecte de proastă calitate, care se degradează rapid (evident!), apoi se cumpară altele, altele….si cine știe cu câți bani, că nouă nu ni se dă raportul acela obligatoriu despre ce s-a facut cu banii!
    De ce nimeni nu vorbește despre aceste lucruri care se întâmplă sub ochii noștri?
    Ni se pun atâtea pe umeri, suntem de atâtea trași la răspundere, că nu mai avem timp să ne concentram, să exprimăm in cuvinte absurdistanul din școli! Măcar acum, in perioada grevei, să contorizăm- de la scaunul pus la catedră, cel care pare avion (lateralele stricate, cu lipsa sistemului de franare și care ar trebui sa fie pus ca exemplu de insecuritate; dar cui ii pasa de securitatea profesorului?) la calculatorul/ monitorul din clasă si tabla smart de proastă calitate, puse doar să existe, nu să facă o treaba bună!
    Școala de stat a ajuns locul în care lipsa de calitate se exersează sub foarte, foarte multe forme! Și asta e necesar să fie recunoscut în primul rând!
    Poate că greva noastră ar trebui să aibă ca slogan și ,,Vrem calitate în școli! ”
    Noi, profesorii, încă mai știm ce este aceea, pentru ca mai avem termeni de comparație, dar, dacă nu se face nimic, lipsa calității nici nu va mai fi nici recunoscută! Va fi o stare de fapt! Se va defini ca fiind normalul, firescul!
    Școala de stat românească încă mai poate face calitate!
    E nevoie ca și decidenții să fie conștienți de acest lucru! Urmărirea banilor ce se cheltuiesc în școli e importantă! Noi, profesorii și elevii, vedem zilnic lucruri absurde! Să le spunem!

    Și totul pleacă de la salariul mic al profesorului ( care creează un mediu insecurizant, parcă anume construit- pentru obediență)!
    Gândiți-vă și la ce e exersat de individ, ca elev, care mâine devine om politic și e convins că școala e un loc unde ,,se învârt bani” , fără să îi pese cuiva ce iese din școală!
    Oameni, haideți să facem toți din această grevă un punct de inflexiune!

  3. Perfect adevărat tot ce ați spus! Sunt profesoară, cu o vechime de 28 de ani în învățământ. Am văzut cu ochii mei cum s-a deteriorat calitatea actului educațional de-a lungul timpului. Am să încerc să explic de ce cred eu că se întâmplă asta. Copiii sunt produsul societății, să fie clar. Parteneri în educația copiilor noștri suntem toți, nu doar școala! Nu dați vina numai pe noi, uitați-vă cu toții lung și cu atenție în oglindă! Oare de ce din ce în ce mai puțini elevi își doresc cu adevărat să învețe? Oare de ce aproape toți au preocupări de genul: distracția (de regulă răutăcioasă, pe seama altora), înfățișarea (haine, unghii, machiaje etc.), consultarea telefonului în fiecare minut aproape al existenței lor, sau, și mai grav: dorința de a-și afirma prin forță, prin intimidare, poziția socială, ca și preocupările de genul cum să facă mai repede bani? Prin video-chat, prin furtișaguri, amenințări, tranzacții cu droguri etc.?… Părinți, mass-media, decidenți, toți oamenii din societatea asta, care toți contribuiți la educația non-formală a generațiilor de tineri – oare nu vedeți care sunt preocupările actuale ale copiilor noștri?… Cam cum putem noi, profesorii, salva situația, dacă proprii părinți nu mai sunt în stare să-i țină în frâu pe unii dintre acești tineri, total scăpați de sub control?… Ora de curs, care se dorește interactivă, stimulativă, care ar trebui făcută la cote înalte de performanță, care ar trebui să producă emulație (hmm… ce glumă bună, în vremurile actuale) se transformă, inevitabil, în oră de negociere, sau pur și simplu în oră de hărțuire, în ambele sensuri: profesorul pledează, insistă, îi roagă, îi amenință cu notă mică chiar, de “n” ori, în încercarea disperată de a-i face pe elevi să-l asculte, să reacționeze la spusele lui, să-și dea cu părerea, să formuleze judecăți de valoare etc. (deranjându-i astfel pe elevi, iritându-i chiar la un moment dat cu insistențele lui), iar elevii făcând ceea ce știu ei actualmente să facă (să stea pe telefon, să vorbească între ei, să-și povestească una-alta, să râdă, să mănânce, să se supere, să dea replici obraznice în cazul în care sunt admonestați, să se ridice amenințător, să trântească și să bușească, să iasă din clasă că așa vor ei, că nu mai suportă tratamentul și cerințele absurde ale profesorului etc. etc. etc.). Ce oră de calitate poți să mai faci, când ai niște elevi 100% orientați către ce nu trebuie?… Societatea toată este în derivă, este în disoluție de-acum, dar numai noi, profesorii, trebuie să facem minuni cu acești copii și să-i aducem pe calea cea bună! O să spuneți iar, după ce veți fi citit ce am scris până acum, că, dacă se ajunge aici, e pentru că profesorul e slab, e moale, e nepregătit, profesorul și numai profesorul e de vină pentru că nu știe cum să facă ora atractivă!… Atâta tot pot să vă mai spun: profesorul își dă silința, profesorul se chinuie, în fel și chip! Profesorul face tot ce i se cere: cursuri de specialitate și de pedagogie, până la adânci bătrâneți, dă iar și iar examene grele, și după terminarea facultății, publică articole, studii și cărți de specialitate, face lecții asistate de calculator, lecții în aer liber, lecții interactive și provocatoare, activități extracurriculare, planificări și programări și proiecte de tot felul, încearcă să-i atragă pe elevi să participe la tot felul de cercuri, de concursuri, de festivaluri, doar-doar și-or descoperi alte interese decât cele care-i consumă zi de zi etc. etc. etc. Nu ne mai iese ca altădată, din păcate. Și ăsta-i tristul adevăr! Elevul de azi e afectat, e contaminat, e viciat de tot ceea ce se întâmplă în jurul lui în societate!… Și, în curând, pentru că salariile sunt cum sunt în învățământ, profesorii cu adevărat performanți își vor căuta alte profesii, iar la catedră vor veni acești elevi, de astăzi, pentru că diplomele sunt acum destul de ușor de dobândit în sistemul universitar. Și-atunci chiar vom vedea cum țara asta se duce de râpă și nu vom mai știi cum să fugim toți prin alte țări, atunci chiar vom ajunge să spunem: “Dumnezeu cu mila!”…

  4. O analiza obiectiva, iar soluțiile propuse sunt aplicabile. Este însă nevoie de oameni competenti la nivelul actelor de decizii. Din nefericire toate funcțiile de decizie din educatie sunt politizate. In aceste condiții orice încercare de reforma este sortita eșecului. Aici este cheia schimbării!

  5. Adevarat! Desteptii se dau intotdeauna la o parte, siderati, din fata Prostiei! Iar Prostia merge, triumfatoare, mai departe! Unde-i Fat-Frumos cel Destept, ca sa ia Prostia de coarne?!?

  6. Și se pare ca și greva asta e o mare păcăleală. Sub masca maririlor de salarii se fac alte manarii. Nu înțeleg de ce un profesor pe bun ouț sa fie mutat în alta parte?Dacă ești epuizat te pensionezi sau îți iei concediu medical pana îți revii.Nu este o soluție sa îl bagi la subsol și sa arunci cheia.E o tâmpenie. Cei mai buni profesori sunt cei cu vechime și epuizarea nu vine de la materie și predare vine de la pretențiile și debandada din școli.
    Îndoielnic articol.Ma felicit ca nu fac grevă. Pe spinarea proștilor se afirma și își îndeplinesc planurile cei deștepți,nu?
    Cat despre părinți aici aveți dreptate.Si ei sunt depășiți de situație și nu se mai înțeleg cu propriile odrasle.Ce îmi aud urechile ma fac sa ma minunez.Suntem cu toții intr-un Matrix Horror nu reloaded.

    1. Sa nu faceti greva e dreptul dvs legal, dar sa le impuneti copiilor si familiilor lor sa se mobilizeze doar ca sa va intalneasca odata/de cateva ori pe saptamana la scoala in conditiile in care toti ceilalti profesori le dau liber ar fi moral discutabil. Sincronizarea scolii si a celorlalte activitati din societate e o problema pe care nimeni nu pare sa o inteleaga.
      In alta ordine de idei, e clar ca aveti propriile nemultumiri in legatura cu sistemul de educatie – paradoxal insa vedeti in pensie rezolvarea tuturor problemelor… Nu spun ca eu insumi as fi mai breaz, fiind dintre cei plecati definitiv din tara dupa o cariera coroziva si cu din ce in ce mai putine perspective la catedra, in Romania.
      Sustin revendicarile din articol, sustina greva, sustin necesitatea independentei sistemului de educatie fata de factorul politic in primul rand prin garantarea bugetului si a calendarului scolar.

  7. Felicitari pentru articol, stimata doamna.

    O mica intrebare: de ce credeti ca din 5000 de vizualizari aveti doar 17 comentarii? Adica aprox 300:1?

  8. Securiștii care au confiscat Romania ,au promovat prostii și hoții în funcțiile publice,sa fie vulnerabili și să fie marionetele securiștilor.

  9. Pe langa toate cele afirmate mai sus as mai pune problema programelor scolare foarte incarcate, stufoase, cel putin la invatamantul primar si existenta unor manuale prost concepute, cu termeni greoi (de exemplu la matematica, in loc sa vezi problema trebuie descifrat limbajul si termenii). Este un invatamant care nu mai pune baza pe intelegerea, fixarea cunostintelor, aprofundarea lor, ci pe parcurgere rapida si evaluare.

    1. Ce inseamna “sa vezi” o problema? “Descifrarea” limbajului si a termenilor este fix ceva de care trebuie sa fii capabil, ca sa nu te numesti analfabet functional! Este adevarat ca manualele sunt slabe, cu unele exceptii, dar un profesor bun suplineste cu brio manualul. Intr-adevar elevul ar trebui sa aiba si un manual bun ptr a-l folosi la studiu individual.

  10. Proștii nu iubesc învățământul, unii dintre ei au ajuns în frunte prin slugarnicie, minciună, furt, șpagă. Nu au cum să rezolve problemele pentru ca nu-i duce capul, nu au empatie. Cum a ajuns Mos Teaca general? Nu este in stare să vorbească, să fie coerent. Imi este rușine cu acest prim ministru, Ionel Brătianu se răsucește in mormânt.

  11. Nu le pasa, ei inteleg foarte bine. Inteleg ca orice ban dat e mai putin de furat pentru ei.

    Nu le pasa nici de tensiunile care se acumuleaza. Pana acum astia care au ignorat tensiunile au cam disparut din peisajul politic.

  12. Felicitări pentru înțelegerea profundă a situației. Eu l-am votat pe Johannis de două ori, prima oară mi-am imaginat că PSD-ul nu îl lasă să facă ce trebuie.
    Acum îmi e tare rușine de asta și sincer, nu mai văd vreo ieșire din marasmul de azi.
    Probabil adevărul e puțin mai nuanțat și chiar și mai amar, bine sintetizat de dl. Maci în:
    https://www.contributors.ro/daca-nu-esti-categorie-speciala/

    1. de doua ori? dupa ce prima data ne-a dat cu “ghinion” din una din cele 6 case ? uau! sper ca nu predati logica, nu de alta dar oricum veti ramane fara curs!
      (sunt cadru didactic inca “tanar”)
      slava scorpene, slava abrams, slava f-35, slava skoala vyetzy!

      1. și a 2-a oara pe cine sa voteze? pe Viorica Dancila?
        logica din liceu n-are nicio relevanta în situația asta

        1. “logica” asta de tipul “dar pe cine sa voteze?” ne-a adus in r*h*t!
          ingrozitor sa gandesti atat de ingust!
          ai optiunea sa iti anulezi votul!

  13. Doar amar! Doar cuvinte mari, fără răspunsuri…pentru că nici măcar întrebări nu mai există! Suntem muți de întrebări, muți de răspunsuri! Asmuțiți fără ruşine de hiene “politicieneşti” îmbâcsite de prea plin!
    Aveți dreptate doamnă Pantazi! Dar dreptatea nu încălzeşte, dreptatea, acum, doar doare al naibii de tare! Frustrează!
    Parcă niciodată n-am fost mai morți! E vina noastră, nu a lor!
    I-am votat!

    Insă vã mulțumesc!
    Pentru cuvinte…si pentru felul în care le ” purtați” !

  14. Doamna Pantazi, mulțumesc. Un articol scris cu suflet și empatie. Păcat că n-are cine să vă și să ne audă.

  15. Sunt total de acord cu ce ați scris aici și sper să se încheie în favoarea profesorilor această grevă și mai sper și ca mărirea salariilor să atragă oameni care sunt făcuți să fie profesori, care obțin note mari la examinările lor. Întregul sistem de învățământ este lăsat în paragină, iar eu nu am nicio speranță că cineva, vreodată, va putea rezolva această problemă a sistemului de învățământ, astfel încât să existe profesori pricepuți, care au cunoștințe vaste, care nu au nevoie de manual ca să știe ce predau, care iubesc copiii. Sunt pentru exmatricularea elevilor, în cazul unui comportament neadecvat, atât în școală, cât și în afara școlii și sper să se aprobe această măsură. Copiii reprezintă oriunde instituția de învățământ din care fac parte, iar un comportament nedecvat (spre exemplu: agresarea unui alt coleg în afara incintei școlii/ liceului) afectează imaginea instituției de învățământ unde învață copilul. Asta pentru că tot se spune foarte des, peste tot, că fenomenul ”bullying” a luat amploare. Da, a luat amploare, pentru că nimeni nu i-a nicio măsură, pentru că nu există un cadru legal. Incredibil! Sunt pentru amendarea părinților care nu-și țin în frâu copiii minori! Educația începe acasă și se completează la școală, deci părinții sunt principalii responsabili pentru devierile de comportament ale copiilor. Sunt pentu evaluarea profesorilor și pe baza feedback-urilor primite de la copii și părinți!

    1. Conceptul ierarhizarii scolilor in localitati si a claselor in fiecare scoala in parte (unde la A se duc cei mai buni) e o monstruozitate prin efectele sociale, o aberatie logica si un abuz fata de spiritul Legii Educatiei. Presupune in ultima instanta eliminarea din societate a elevilor pentru care sistemul nu are solutii, favorizeaza coruptia si segregarea sociala. Copii irecuperabili nu exista.
      Centrele “mensa” sunt singura cale rezonabila de cultivare a unei imagini exceptionale, in rest povestea cu “imaginea scolii” care bate imaginea localitatii sau pe aia a tarii e aberanta, inumana.
      In fiecare scoala trebuie sa existe solutii pentru gestionarea elevilor cu probleme, chiar daca asta presupune cursuri sub supravegherea jandarmului platit de primarie. Profesia didactica presupune inclusiv capacitatea de a preda la clase-problema, si e corect sa fie asa, cu atat mai mult cu cat situatia sociala a intregii tari se degradeaza continuu.

  16. Profesorii apreciază de sprijinul părinților. Sunt de aceeași parte a baricadei. Da, pentru binele copiilor, pentru viitorul acestora.

  17. Sărăcie lucie. Sărăcie de valori, de libertate, de egalitate, de fraternitate. Avem o republică de carton, construită după chipul monarhiilor absolutiste (în care doar slujitorii, adulatorii și protectorii regelui gol o duc bine). Banul circulă doar într-o singură direcție, de la talpa țării în sus. De sus în jos, doar firimituri, aroganță și modele de parvenitism. Școala, o Cenușăreasă.

  18. Ha, ha! Ce analiza pertinenta! Lesin de ras! Saraca tara condusa de prosti aserviti si cu media praf, la fel de aservita!

  19. Acum este momentul sa intram peste ei sa salvam.Romania,gata,ajunge,Romania trebuie sa se trezeasca!
    IESITI TOTI IN STRADA ACUM CAT SE MAI POATE!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Aproape un sfert dintre elevii care au început gimnaziul în 2017 nu au susținut Evaluarea Națională în 2021, la finalul clasei a VIII-a / Pierderile sunt considerabil mai mari în rural, în rândul băieților și în școlile mici – Raport de cercetare

Numai 77% dintre elevii care au început gimnaziul în 2017-2018 și l-au absolvit în 2020-2021, adică în plină pandemie, au reușit să finalizeze acest nivel de învățământ prin susținerea Evaluării…
Vezi articolul

BREAKING Peste 27 de mii de contestații depuse la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, cel mai mare număr de nemulțumiri din ultimii 8 ani. Peste 24 de mii de note erau greșite și au fost modificate după reevaluare

Ministerul Educației a anunțat marți rezultatele finale de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a 2023, iar conform datelor publicate anul acesta au fost peste 27 de mii de evaluări…
Vezi articolul