INTERVIU Măsura reformei în educație, prin prisma tinerilor care pleacă la studii în străinătate. Expertă americană: Cine îi va întâmpina acasă pe tinerii care se întorc? Dacă te întorci și nimeni nu vrea să te angajeze, pentru că se simt amenințați de tine, “ai fost la Princeton, poate știi prea multe…” / Deschiderea către diversitate e foarte importantă

1.791 de vizualizări
Rebecca Zeigler Mano / Sursa: Ambasada SUA
“O țară care se concentrează pe gândirea critică, pe exprimarea deschisă și schimbul de idei”, dar și una care știe să-i întâmpine pe tinerii care se întorc de la studii făcute în străinătate, în loc să se teamă de ei. Așa ar trebui să arate rezultatul reformei în educație, în opinia Rebeccăi Zeigler Mano, expertă americană în educație, specializată în asistarea elevilor și studenților din diverse țări, care doresc să învețe în SUA. Elevi care, spune ea într-un interviu acordat Edupedu.ro, sunt atrași de studiile în străinătate inclusiv prin prisma diversității oferite acolo – diversitate care, în România, este ținta obiecțiilor politice și religioase în ultimele faze ale discuțiilor pe proiectele de legi ale educației.

Rebecca Zeigler Mano a discutat pe Edupedu.ro despre reformele în sistemul educațional, prin prisma tinerilor care pleacă la studii în străinătate și revin în țară, dar și despre provocările de care au parte aceștia – la plecare și la întoarcere deopotrivă. 

“Unul dintre principalele motive pentru care oamenii pleacă dintr-o țară este că acumulează toate aceste experiențe – stagii, noi competențe, lucrul cu tehnologiile – iar apoi nu li se recunosc acest experiențe acasă. Oamenii îi văd adesea drept o amenințare, când se întorc, în loc să îi întâmpine în compania sau organizația lor”, spune specialista. Ea insistă pe nevoia ca, la revenirea în țară, să existe deschidere pentru ceea ce tinerii care se întorc – adesea cu eforturi substanțiale de readaptare – pot să ofere:

  • “Nu poți să îi învinovățești pentru momentul când pleci, dar când revin și nu îi întâmpină nimeni, poți să îi învinovățești? Ei nu au nevoie de covor roșu, au nevoie de cineva care înțelege că aduc cu ei ceva valoros. O țară se va dezvolta pentru că e deschisă la idei noi, iar ei sunt deschiși la noi feluri de a gândi”, spune ea.

Rebecca Zeigler Mano a explicat și diferențele culturale și de formare pe care le resimt mulți studenți care ajung la studii în SUA, inclusiv prin prisma plagiatului. Acesta, spune ea, este “cauza numărul 1 pentru care poți fi dat afară din școală”, în SUA, fapt pentru care, apreciază ea: “ar fi grozav dacă profesorii i-ar educa pe elevi în legătură cu pericolele legate de aceasta. Iar pentru unii studenți nu este vorba doar de o problemă de etică, ci și de neștiință: ei nu știu cât poți să copiezi, de exemplu, înainte să devină plagiat.”

  • Rebecca Zeigler Mano  a discutat cu Edupedu.ro pe marginea unor prezentări susținute în România, cu privire la oportunitățile de studiu în SUA. Cu o îndelungată activitate în sprijinirea tinerilor care doresc să studieze în SUA, ea este, în prezent, director al Education Matters, o organizație care îi sprijină în acest sens pe tineri cu rezultate bune, dar care provin din familii cu venituri reduse, din Africa. Are un master în educație pentru dezvoltare internațională, obținut la Universitatea Stanford în 1992. 
“O îndepărtare de perspectiva fricii, care îl determină să plece pe orice tânăr inteligent și care vede oportunități în lume”

Edupedu.ro: România parcurge o reformă legislativă în domeniul educației, care a luat mult timp, iar acum, pe final, se dovedește a fi în continuare problematică. Tot România este o țară de unde tinerii, în special elitele, pleacă din țară să studieze “afară”, în număr tot mai mare. Dumneavoastră sunteți expert în asistarea tinerilor care doresc să studieze în străinătate, mai precis în SUA. Din această perspectivă, care ar trebui să fie pilonii unei reforme, indiferent de țara unde se petrece, în așa încât să determine tinerii să nu mai plece să învețe în alte părți?

Rebecca Zeigler Mano: „Unul dintre elementele importante este o îndepărtare de perspectiva fricii, care îl determină să plece pe orice tânăr inteligent și care vede oportunități în lume, însoțită de o apropiere de o perspectivă a sprijinului oferit acelor tineri, așa încât ei să meargă să acumuleze experiențe, iar apoi să meargă acasă. Aceasta presupune foarte multe schimbări, nu doar în educație, ci și în mentalitatea oamenilor cu privire la oportunitățile pe care le poate avea România, dacă cetățenii ei sunt expuși atâtor experiențe diferite, atâtor competențe și cunoștințe, pe care să le aducă însă în țară.

Aceasta înseamnă ca angajatorii și guvernul să caute în mod activ studenți care au asemenea experiențe și să dorească să îi atragă înapoi în țară și să-i angajeze.

Unul dintre principalele motive pentru care oamenii pleacă dintr-o țară este că acumulează toate aceste experiențe – stagii, noi competențe, lucrul cu tehnologiile – iar apoi nu li se recunosc acest experiențe acasă. Oamenii îi văd adesea drept o amenințare, când se întorc, în loc să îi întâmpine în compania sau organizația lor.

Deci acesta este un lucru care trebuie să se schimbe, pentru că o țară care se concentrează pe gândirea critică, pe exprimarea deschisă și schimbul de idei va fi o țară care progresează.

Dacă îi poți ajuta pe cei aflați în floarea vârstei să meargă să vadă lumea, să treacă prin experiențe ca studenți, să învețe abilități și perspective, ei pot reveni în țară și să devină agenți ai schimbării într-un mod pozitiv, care să ajute la dezvoltarea țării și a economiei.

Edupedu.ro: Deci spuneți că e nevoie de accent pe gândire critică și deschidere…

Rebecca Zeigler Mano: Deschidere către tehnologie, către noi idei, gândire critică și cred că și competența interculturală este, de asemenea, o competență globală foarte importantă. Vorbind de SUA, SUA sunt o țară cu o diversitate foarte mare, o țară formată din oameni veniți din toate colțurile lumii și o țară cu o populație foarte puternică de studenți internaționali. La universitate, ei întâlnesc oameni din toată lumea. 

În România, dacă mergi la universitate vei întâlni aproape numai studenți români. Or, când trăiești într-un stat global, ajută să poți lucra cu oameni foarte diferiți de tine, de religie diferită, de diferite rase, din medii diferite și care vorbesc limbi diferite. 

„Trăim într-o lume diversă, nu putem opera cu toții având același profil și aceeași perspectivă”

Edupedu.ro: Aceasta e o chestiune la zi și în România, pentru că au fost presiuni din partea cultelor religioase pentru înlăturarea referirilor la „diversitate” din proiectele de legi ale educației. Ce poți face, în astfel de condiții? 

Rebecca Zeigler Mano: Deschiderea către diversitate și includerea ei cred că sunt foarte importante. Trăim într-o lume diversă, nu putem opera cu toții având același profil și aceeași perspectivă. Dacă înveți alături de oameni diferiți de tine și îi lași să fie diferiți, cu propria cultură și religie, rezultatul va fi mai bun. Vei putea fi mai competitiv pe plan global, pentru că poți să-și promovezi produsele sau politicile sau ideile către un grup mai larg de oameni din toată lumea, nu doar către cei identici cu tine.

Edupedu.ro: Pe de altă parte, sunteți specializată în sprijinirea tinerilor să plece din țările lor pentru a studia în străinătate, anume în SUA. Dacă ne uităm la România, cei cu bani și elitele din educație, cei cu rezultate bune din școli aflate în orașele mari sunt cei care optează de obicei să plece la studii afară, pe când cei din localitățile mici sau din medii dezavantajate au șanse minime să obțină informațiile necesare, cu atât mai puțin resursele să meargă la studii în străinătate. Cum abordați aceste diferențe?

Rebecca Zeigler Mano: Aceasta e munca mea de o viață, de fapt. Conduc o organizație care se ocupă cu accesul la educație pentru elevii cu rezultate bune și venituri mici. 

E o concepție greșită că cei cu venituri mici nu-și permit să studieze în SUA. Multe universități de top au la dispoziție fonduri pentru a acoperi 100% din necesarul studenților internaționali. Este corect, pe de altă parte, că accesul la informație nu este distribuit în mod egal. Dacă cineva merge la o școală privată foarte bună, poate profesorii lor știu deja procedurile pentru a-i ajuta să se înscrie la studii în SUA. 

Acesta e și motivul pentru care mă aflu în România, la invitația Ambasadei SUA, precum și pentru târgul educațional, anume să răspândim informații către cât mai multă lume, că poți obține banii necesari, dacă ești competitiv din punct de vedere academic. 

Asemenea informații despre opțiunile de studiu în străinătate pot fi transmise de ministerul țării, prin inspectorate, prin profesori. Iar elevii trebuie să să fie ajutați să aibă acces la informațiile necesare cu privire la oportunitățile internaționale, pentru că există numeroase burse și oportunități pentru elevii români indiferent de veniturile lor.  

Edupedu.ro: Autoritățile ce ar putea să facă, de exemplu?

Rebecca Zeigler Mano: Din datele puține pe care le am despre sistemul de aici, ministerul este foarte eficient în transmiterea informațiilor în teritoriu, la nivel județean. Iar în alte țări a funcționat modelul în care ministerul spune: iată, avem aceste oportunități pentru burse și aici puteți găsi informațiile necesare. Iar mesajul e transmis în teritoriu și ajunge în fiecare școală, care îl poate îndemna, de exemplu, pe elevul său cu cele mai bune rezultate să aplice.

În acest domeniu, pregătirea profesorilor este crucială, pentru că, dacă profesorii nu au informații despre oportunitățile existente, ei nu le pot împărtăși elevilor. 

Interesant este că, potrivit cercetărilor, elevii din medii cu venituri reduse sunt mult mai predispuși să se întoarcă acasă. Ai zice că, dacă nu ai bani, dorești să ajungi acolo unde sunt mai multe oportunități. Dar, de fapt, elevii din medii cu venituri reduse se implică mai mult în viața familiilor și a comunităților lor. Vor să se întoarcă și să ajute la construirea acelor locuri. Să vină în orășelul lor și să devină acolo doctor sau director de școală sau avocat sau inginer. Și acești studenți au capacitatea să producă schimbare în comunitățile lor mici, pe când persoanele care oricum au posibilități să călătorească foarte mult vor face acest lucru în continuare și, de multe ori, familia lor e răspândită în toată lumea. În cazul studenților cu venituri mici, e mult mai probabil să aibă toată familia în România, de exemplu, drept urmare vor dori să se întoarcă.

(…) Există o serie de locuri în România unde obții informațiile necesare pentru studiul în străinătate și sunt deschise să lucreze cu oricine, gratuit. Oamenii simt, adesea, că dacă informația e gratuită, nu e bună. Dar nu e așa, acele surse sunt gratuite pentru că sunt subvenționate. 

Despre provocările întâmpinate de tinerii care pleacă la studii

Edupedu.ro: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă cei care vor să plece la studii în străinătate, provocări care îi împiedică să o facă, dincolo de resurse și informații?

Rebecca Zeigler Mano: Faptul că procesul este oarecum complicat și trebuie să ai inițiativă. Este un proces care ia timp, trebuie să scrii eseuri și scrisori de intenție, să cauți ce burse există, la care universități. Iar dacă ești singurul din școala ta care face acest lucru, doar un elev remarcabil s-ar descurca pe cont propriu. Sprijinul există, dar e mai ușor să te înscrii la o facultate locală decât să treci prin acest proces. Răsplata este fantastică dacă reușești.

Edupedu.ro: Un student care pleacă din România la studii în străinătate, în SUA de exemplu, se confruntă cu probleme și acolo. Care sunt principalele provocări de care se va lovi mai ales un tânăr care nu a avut șansa să călătorească prea mult?

Rebecca Zeigler Mano: E bine știut că, atunci când te muți în alt loc pentru o perioadă semnificativă de timp, vei trece printr-un ciclu de șocuri culturale – mâncarea, vorbitul permanent în altă limbă, o cultură nouă, depărtarea de casă, singurătatea. Ia timp, dar cei mai mulți se adaptează. Aceasta cred că este principala preocupare.

Pe de altă parte, credeți sau nu, adaptarea și mai grea este cea a întoarcerii acasă. Dacă ai petrecut patru ani obișnuindu-te cu un loc, trebuie să te adaptezi din nou când te întorci acasă, pentru că vei fi diferit față de cum erai când ai plecat. Vei avea idei și perspective noi, ai fost expus unor noi lucruri, iar oamenii de acasă te știau așa cum erai când ai plecat – cel care se întoarce e o persoană nouă. Drept urmare, adaptarea foarte fi o provocare pentru ambele părți.

Despre școala ca model de copiat, acumulare de informații și înșiruire de examene vs. realitățile studiilor în SUA

Edupedu.ro: Există unele lucruri caracteristice, să spunem felului cum se desfășoară educația în România și care i-ar putea influența într-un mod aparte pe cei care doresc să studieze în străinătate. Aș dori să comentați pe marginea câtorva dintre acestea – ce așteptări să-și formeze cei care pleacă? Unul dintre ele: deși școala se presupune că trebuie să formeze competențe, multor elevi continuă să le fie livrată informație și așteptarea e ca ei să asimileze informație.

Rebecca Zeigler Mano: Aceasta este o discuție existentă la nivel global: ai la îndemână toată informația de care ai nevoie, nu e nevoie să o memorezi, dai un click și ai obținut ce vrei – deci ce e important este cum să asamblezi informația obținută, cum să o folosești ca să rezolvi o problemă.

În SUA, multe dintre metodele educaționale se bazează pe lucrul in grupuri – înveți și rezolvi o problemă în grup, Aceasta este o chestiune foarte importantă. Aici e problema, aici e informația disponibilă, cum o rezolvi? E foarte important. Sau poate ai de cercetat ceva, trebuie să faci cercetare primară – dar poate nu ai făcut niciodată cercetare preliminară, ai început cu cea secundară, folosind informații furnizate deja pentru a-i scrie lucrarea.

Iar acum, profesorul cere opinia elevului. Cred că aceasta este un lucru foarte dificil pentru cei care învață – ca profesorul să intre și să te întrebe ce crezi despre ceea ce ai citit. Nu te întreabă ce scria acolo, ci ce crezi tu despre asta. Mulți studenți internaționali nu sunt obișnuiți ca profesorul să le ceară opinia, pentru că profesorii lor așteptau răspunsuri informative. Este o provocare interesantă pregătirea elevilor pentru a deveni adepții gândirii critice, care să dorească să-și exprime opinia, fără să se teamă.

Alt exemplu: ai doi autori care vorbesc despre aceeași temă, dar au poziții diferite. Și ți se cere: citește-i pe amândoi și spune care crezi că are dreptate. Trebuie să-ți formezi o opinie și să sintetizezi informația. 

Despre astfel de abilități e vorba și cred că tranziția poate fi dificilă.

O altă chestiune este că studenții internaționali trebuie să înțeleagă faptul că în SUA, în universitățile de acolo plagiatul este luat foarte în serios.

Edupedu.ro: Acesta era următorul punct la care voiam să mă refer, faptul că, elev fiind, ești pus adesea să aduni informații, să copiezi lucruri…

Rebecca Zeigler Mano: Plagiatul este cauza numărul 1 pentru care poți fi dat afară din școală, în SUA. Iar acum, când AI-ul crește, îți vor verifica lucrările să fie siguri că nu plagiezi. Nu este ok, este o problemă majoră. Ar fi grozav dacă profesorii i-ar educa pe elevi în legătură cu pericolele legate de aceasta. Iar pentru unii studenți nu este vorba doar de o problemă de etică, ci și de neștiință: ei nu știu cât poți să copiezi, de exemplu, înainte să devină plagiat. Dacă citesc ceva și apreciază ideea, cum să citeze ideea. În SUA, în momentul când încep facultatea, studenții știu diversele tipuri de citare și că e mai bine să citezi prea mult decât să citezi prea puțin. 

Aceasta este o abilitate foarte importantă și pe care profesorii ar trebui să o discute cu elevii și studenții lor.

Edupedu.ro: Iar acum, lucrurile devin și mai complicate, în contextul popularizării instrumentelor de inteligență artificială.

Rebecca Zeigler Mano: Aceasta este o zonă interesantă pentru că este foarte nouă. Dar ceea ce aud este, pe de o parte, că universitățile introduc politici speciale în legătură cu ChatGPT și IA, spunând de exemplu că nu pot fi folosite pentru eseuri sau, pe de altă parte, spunând condițiile în care pot fi folosite: trebuie să declari că le-ai folosit, cum și unde a lucrat ChatGPT pentru tine.

Interesant, însă, este și că profesorii sunt nevoiți să se gândească mai mult la sarcinile pe care le dau studenților. De exemplu, dacă e vorba să scrie despre opiniile românilor despre o nouă măsură legislativă, îți vor zice să te duci și să intervievezi, să culegi opinii și să realizezi astfel o cercetare primară, în loc să te pună să scrii despre legislație, pentru că așa ceva poate să facă și un computer. Mai bine te duci tu și discuți cu oamenii și scrii pe baza propriilor gânduri. 

Dar tema IA-plagiat devine una foarte fierbinte și profesorii sunt mult mai interesați de interacțiunile cu studenții, la clasă, decât de eseuri. Până la 30% din evaluarea pe care o primești poate să se bazeze pe discuții, pe participarea la clasă, implicarea în subiect.

Edupedu.ro: Vorbind despre evaluări, al treilea punct la care voiam să mă refer este acela că, în România, elevii trec prin multe evaluări, multe dintre ele nu se știe la ce folosesc, precum evaluările pe care le dau pe parcursul școlii primare și în gimnaziu, care ar trebui să indice rezultatele predării/învățării, dar care nu știm cum sunt folosite. Iar acum e pe cale să fie introdus un examen suplimentar pentru admiterea la unele licee. Elevii cu astfel de experiențe la ce ar trebui să se aștepte, când pleacă să studieze afară?

Rebecca Zeigler Mano: E interesant, pentru că am auzit de la alți colegi din SUA că românii sunt buni la trecut examene. În universitățile din SUA și chiar în liceele de acolo, examenele sunt folosite mai mult pentru materii unde există un corp de cunoștințe care trebuie asimilate – chimie, matematică. Dar, în principal, sunt mult mai comune munca în laborator, proiectele, eseurile, propunerile de idei, scrierea de programe. E mult mai importantă munca originală, decât să iei examene.

Și asta pentru că se constată că evaluările bazate pe examinare nu reprezintă neapărat cea mai bună modalitate de a vedea dacă un student a asimilat competențe sau e capabil să sintetizeze cunoștințe, să creeze lucruri originale, care reprezintă obiectivul ultim al unei universități – ca tu să poți să creezi ceva nou și original. Examenele au rolul lor, dar nu la fel de important ca aici.

“Mă vor întâmpina cei de acasă pentru competențele mele, pentru ideile noi, mintea deschisă, atunci când mă întorc?”

Edupedu.ro: Ultima mea întrebare este despre a-i trimite pe studenți acasă. Există multe programe, ca al dumneavoastră, care îi ajută să plece, dar ce puteți spune despre programe care să-i determine sau să îi ajute să se întoarcă?

Rebecca Zeigler Mano: Există multe astfel de programe. Foarte important este că, potrivit cercetărilor, cu cât cineva stă mai mult în contact cu cei de acasă și cu cât revin acasă mai des, cu atât este mai probabil ca ei să se întoarcă – poate nu imediat, dar se vor întoarce într-un final. Un student la nivel de licență poate să plece la studii timp de patru ani, vor mai lucra încă doi, poate va urma un master, la un moment dat va spune că dorește să se așeze la locul lui și se va întoarce acasă.

Dar acest lucru este decis de modul cum vor fi tratați când se întorc acasă, dar și de cât de des revin acasă, între timp.

Dacă cineva nu are bani suficienți pe parcursul studiilor și trebuie să stea să lucreze pentru a acoperi lipsurile, atunci vor petrece patru ani fără să revină deloc, pe parcurs, în România. Când se vor întoarce, se vor simți diferiți, nu vor mai avea același sentiment de acasă. Dacă cineva revine în fiecare an, dacă face, eventual, un stagiu aici, va începe să-și clădească o rețea profesională aici și e mai probabil să se întoarcă.

Apoi, pot juca un rol important politicile guvernamentale. Vă voi da un exemplu dintr-o loc îndepărtat, Rwanda.  Acolo, președintele însuși îi telefonează pe studenții plecați din această țară la studii, în ultimul an înainte de absolvire. I s-a întâmplat unei prietene rwandeze a fiicei mele, pe care a sunat-o președintele să-i spună: am observat că ești pe cale să finalizezi studiile într-o universitate din ivy League, cu un rezultat foarte bun, avem o slujbă pentru tine la ministerul X, ne-ar face mare plăcere să te întorci și să ne ajuți să construim țara. 

Este un exemplu ieșit din comun, e adevărat. Dar este vorba despre țară, țară care-ți transmite că te dorește înapoi. Iar oamenii se întorc și primesc slujbe care sunt relevante pentru competențele lor. Dacă te pricepi la inginerie civilă și președintele te cheamă – vino să ne ajuți să construim podul acela, te vei întoarce să construiești podul, nu?

Or, dacă te întorci și nimeni nu vrea să te angajeze pentru că se simt amenințați de tine – “ai fost la Princeton, poate știi prea multe” – și-și spun că mai bine aleg pe cineva de la universitatea la care au fost ei, pentru că acelora pot să le fie șefi…

Aceasta e problema cu care se confruntă oamenii: mă vor întâmpina cei de acasă pentru competențele mele, pentru ideile noi, mintea deschisă, atunci când mă întorc? Dacă se vor întoarce și vor petrece un an fără vreo slujbă potrivită, vor încerca să plece din nou. (…) 

Cine îi va întâmpina acasă? Aș lăsa asta ca întrebare. Nu poți să îi învinovățești pentru momentul când pleci, dar când revin și nu îi întâmpină nimeni, poți să îi învinovățești? Ei nu au nevoie de covor roșu, au nevoie de cineva care înțelege că aduc cu ei ceva valoros.

O țară se va dezvolta pentru că e deschisă la idei noi, iar ei sunt deschiși la noi feluri de a gândi. Azi i-am întrebat pe tinerii cu care i-am discutat de ce vor ei să studieze în SUA. Un răspuns a fost că vor să aibă experiența unor lucruri pe care nu le pot întâlni aici. Nu a fost dorința de a pleca, a fost dorința de a avea experiențe – “vreau să studiez machine learning și inteligență artificială”, sau modalități prin care e folosită tehnologia pentru transplanturi, în medicină, lucruri pe care nu le pot afla oricum. Și unul a spus că dorește să trăiască într-un loc unde se amestecă multe culturi, oameni provenind din diverse medii. O astfel de experiență poate fi foarte bogată”.


4 comments
  1. Doamna in cauza nu cred ca stie situatia din Romania. Exista multe posturi libere si nu se prea prezinta nimeni sa le ocupe. Te pomenesti sunt primiti vietnamezii si nepalezii iar cineva respinge romanii din strainatate din “lipsa de diversitate”! Problema romanilor din alte tari este ca nu prea vor sa vina in Romania si cauta tot felul de scuze fata de cei care ii indeamna sa faca acest pas. Salariile sunt mici in comparatie cu Londra, Bruxelles sau New York iar conditiile de trai mai proaste. Unii din romanii plecati pe afara se asteapta ca daca au o diploma “posh” sa fie pusi direct ministri sau macar secretari de stat. Practica asta e contestata pana si in US/UK si e destul de anti-democratica.

  2. “Plagiatul este cauza numărul 1 pentru care poți fi dat afară din școală, în SUA.”

    Citez din Wikipedia: The 2012 Harvard cheating scandal involved approximately 125 Harvard University students who were investigated for cheating on the take-home final examination of the spring 2012 edition of Government 1310: “Introduction to Congress”. On February 1, 2013, Smith revealed that “somewhat more than half” of the students were forced to withdraw “for a period of time” and “roughly half” of the remainder were put on disciplinary probation.

    Deci 30 de studenti de la Harvard, un sfert dein cei prinsi, au copiat tema si nu au patit absolut nimic. Romania nici nu are30 de studenti la cursul “Introducere in Parlament”, darmite 30 de plagiatori nepedepsiti.

  3. N-ai inteles tu. In realitate, americanii sunt foarte interesati sa se intoarca unii romani in Romania. Mai putin aia destepti, ca doar nu l-au lasat nici pe Einstein sa se intoarca in Elvetia, si mai mult aia cu probleme de diversitate.

  4. Ce treaba are diversitatea cu intoarcerea acasa…exista o multitudine de alte argumente pentru care nu e bun proiectul de lege al educatiei, da’ n-are nicio legatura cu diversitatea…nu inteleg cum de vestul e asa sigur ca ce face e bine si trebuie si noi sa actionam la fel, de dragul carui principiu nu stiu.Hai sa aducem propaganda sexuala in scoli doar pentru ca asa cred niste studenti de pe la Princenton sau Oxford ca e bine.Una e educatia sexuala in scoli si alta este propaganda sexuala promovata prin aceasta “diversitate”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Informatica – studiată mai mult de fetele din România comparativ cu alte țări europene, dar nivelul de interes al tinerelor față de acest domeniu rămâne scăzut la nivel european, comparativ cu cel al băieților – studiu Google

România înregistrează, comparativ cu alte țări europene, un procent mai ridicat de fete/femei care studiază informatica, însă, la nivel european, nivelul interesului pentru informatică este, în rândul tinerelor, mult sub…
Vezi articolul

Temele din vacanța de vară: Rolul lor este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, nu de transfer de responsabilitate de la învățător la părinte – avertizează cercetătorul Dacian Dolean. “Ușoară tendință de diminuare a abilităților la matematică” în vacanța de vară, pentru elevii care trec în clasa a II-a

Rolul temelor de vacanță este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, “nu de învățare de conținuturi noi”. “Ele nu ar trebui să fie văzute ca un transfer…
Vezi articolul

BREAKING Au fost tăiați de la burse toți elevii din loturile lărgite pentru olimpiadele internaționale, iar cei din loturile restrânse, care reprezintă țara dar nu iau premii, vor fi recompensați ca elevii cu media 4,52 – un contra exemplu de promovare a valorilor și meritocrației în rândul elevilor, în România educată, prin legea Deca-Iohannis

Niciun elev din loturile lărgite de pregătire pentru olimpiadele internaționale nu mai primește bursă în acest an școlar și nici de acum încolo, potrivit metodologiei stabilite prin ordin de ministrul…
Vezi articolul

Profesorul de Istorie Bogdan Murgescu: Dacă am fi fost neafiliați NATO, eram vulnerabili la același gen de agresiune / Putin joacă la loterie soarta țării sale, poate chiar și soarta lumii / Ceea ce se va întâmpla va depinde foarte mult de capacitatea Ucrainei de a rezista

România se află într-o poziție foarte bună fiind membră NATO în contextul agresiunilor actuale, altfel eram la fel de vulnerabili ca Ucraina, a explicat pentru Edupedu.ro profesorul universitar Bogdan Murgescu…
Vezi articolul

Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie

România a obținut cel mai slab punctaj dintre statele UE – un punctaj mediu de 475 – la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019.…
Vezi articolul

Premierul Ciucă să trimită copii după teza de doctorat membrilor CNATDCU, Agenția Universitară a Francofoniei și Consiliul Rectorilor să-l schimbe pe Cîmpeanu de la conducere – printre cererile din “decalogul” profesorului Preda pentru “un plus de credibilitate a lumii universitare”

Premierul Nicolae Ciucă ar trebui să trimită copii ale tezei sale de doctorat membrilor CNATDCU pentru a o verifica, miniștrii acuzați de fraude universitare ar trebui să fie chemați la…
Vezi articolul