Universitățile vor trece prin schimbări majore, de la accesul elevilor la învățământ superior la conținutul și prioritățile programelor de cercetare, după criza cauzată în prezent de pandemia Covid-19, potrivit unei analize semnate de doi experți și publicată pe site-ul Institutului britanic de Politici pentru Învățământul Superior (HEPI). Cei doi, Giles A.F. Carden și Lawrence Young de la Warwick Medical School, apelează la exemplele unor crize majore din trecut, precum războaiele mondiale, cu efecte ample asupra activității universităților, pentru a evalua ce s-ar putea să se întâmple după actuala pandemie.
- Dr. Carden este directorul pentru proiecte strategice, iar profesorul Young este pro-decan pentru afaceri externe la instituția menționată. În analiza lor, ei fac trimitere la exemple și repere din sistemul universităților britanice, dar argumentația nu le vizează pe acestea, ci învățământul superior în esența sa.
Efecte asupra accesului tinerilor la facultate
Analiza pleacă de la situația precară cu care se confruntă în prezent universitățile, obligate să treacă la școala online și care riscă o scădere a numărului de studenți în viitorul apropiat, cu efecte financiare grave. Nesiguranța s-ar putea prelungi cel puțin un an, în condițiile în care situația de criză afectează segmente largi ale economiei în ansamblul său.
În trecut, universitățile erau văzute drept un “adăpost” în perioade de recesiune, arată autorii, întrucât oamenii cu acces la bani alegeau să investească în educație, mai degrabă decât să se confrunte cu lipsa unui loc de muncă. Acum, e puțin probabil ca acest lucru să se repete, fiind vorba înainte de toate de o criză sanitară ce impune restricții sociale, de călătorie etc.
Dar, arată analiza menționată, aceasta ar putea însemna ca, după scăderea înscrierilor în anul 2020-2021, să apară o explozie de interes în următorii ani. Aceasta ar putea duce la o creștere accelerată a concurenței pentru un loc la cele mai dorite sau mai bine clasate instituții, începând chiar din 2021-2022.
Schimbări în domeniile atractive pentru învățământ și cercetare
Așa cum războaiele au avut un impact major asupra lucrurilor care se predau în facultate, și după actuala pandemie lucrurile se pot schimba substanțial, continuă materialul citat. Cei doi experți fac trimitere la analize potrivit cărora, de exemplu, primul război mondial a schimbat permanent universitățile, iar acestea au dezvoltat, atunci, tehnici de anestezie, antisepticele, dar au și colaborat cu industria grea pentru construcția de tancuri, avioane de luptă sau submarine. Așa a fost recunoscut rolul învățământului superior în reconstrucția economiei, dar și faptul că universitățile și industria sunt strâns legate între ele, arată autorii.
Ei continuă prin a arăta că, în pandemia actuală, universitățile și-au demonstrat valoarea pentru societate, prin cercetarea produsă, dar contribuția lor poate fi îmbunătățită mult mai mult.
Ce se întâmplă acum, spune analiza, îndreptățește universitățile nu doar să-și mărească numărul de locuri pentru studenții la medicină, ci și să se dezvolte în zone precum profesii asociate sectorului medical sau în programe de sănătate publică. Vor fi de interes programele de corelare a unor discipline multiple cu impact asupra sănătății publice, economiei și dezvoltării de politici.
În același timp, universitățile vor trebui să recunoască dificultățile enorme pe care mulți studenți le vor întâmpina pentru a începe să muncească. Va fi nevoie, spun autorii, să fie dezvoltate centrele de sprijin în carieră, programe de stagiatură etc..
Cei doi profesori arată că astfel de schimbări pot fi introduse rapid, mai ales că universitățile au demonstrat că sunt capabile de schimbări radicale într-un timp foarte scurt – a se vedea trecerea la predarea online. Această trecere a accelerat deja alte elemente ce țin de strategiile digitale pentru învățământul superior, precum cercetarea interdisciplinară și eficiența managementului.
Probleme de interes actual și viitor, pentru societate și universități
Analiza arată că pandemia a dezvoltat numeroase slăbiciuni ale sistemului, precum inabilitatea de a lansa rapid și eficient un program de testare a virusului. De aceea, arată ei, ar putea fi la mare căutare cercetările din domeniul securității în sănătate, precum cele ce țin de virusologie, diagnostic, farmacie, inginerie medicală și programe de sănătate publică.
Mai mult, pe viitor nu vor beneficia doar știința, medicina și ingineria, ci și cercetările științelor sociale. Ar urma să câștige în importanță domenii precum logistica, cercetarea operațională, economia sănătății, afirmă cei doi.
Și, spun ei, nu trebuie uitate zone precum apărarea și securitatea cibernetică, pentru protecție în fața atacurilor de tipul celor resimțite în actuala pantemie. Iar în zona științelor umaniste, câștigă teren domenii precum etica, buna guvernare, comunicarea.
Foto: Pixabay.com
Mihai Peticilă și Ștefan Lefter
Redacția
Raluca Pantazi
Dacian Dolean
1 comment