De câte ori a fost o criză în învățământul românesc, ministrul educației, Ligia Deca, a fost absent. Au fost fie zero reacții, fie reacții întârziate, care păreau mai mult de ochii lumii. Așa a fost la prăbușirea internatului de la Odorheiul Românesc. La fel a fost atunci când s-a dus într-o localitate din județul Galați, unde inundațiile nu afectaseră școala, iar doamna ministru nu a vrut să meargă să vorbească cu elevii de acolo. Târzie și fără vreun efect a fost și reacția atunci când am avut cel mai mare scandal de hărțuire sexuală din universitățile din România.
Nici pe partea de legislativă, din păcate, nu rămâne mare lucru în urma acestui ministru. În ciuda tuturor promisiunilor, Ligia Deca nu a făcut mai nimic de la conducerea Ministerului Educației. Legile educației, momentul așteptat de toată lumea, au devenit un eșec ambulant. Astăzi, legile au fost deja modificate de patru ori de către Guvern, fapt ce arată calitatea precară a acestora. Atunci când a fost timpul dezbaterilor, USR a depus zeci de pagini de amendamente la noile legi ale educației, iar marea majoritate au fost respinse, pentru că așa era indicația de la minister. Să meargă totul pe repede înainte, fără a mai conta rezultatul.
La final de mandat, doamna Ligia Deca nu se dezminte și s-a gândit probabil că poate face mai multe schimbări în educație din Parlament, aflându-se mai mult în campanie electorală în țară, decât de pe scaunul de ministru.
Vă voi da exemplul cazului SNSPA. Ministerul nu a făcut niciun efort pentru a pune presiune sau măcar pentru a transparentiza universitățile, de a le face parte dintr-un proces de vindecare și de înlăturare a suspiciunii care a apărut după episodul „Bulai”.
Problema agresiunii sexuale în sistemul educațional din România nu este nouă, dar cazul de la SNSPA a zguduit atât studenții și familiile lor, cât și întregul mediu academic. Un profesor avea un comportament total neadecvat de mulți ani și nimeni nu s-a sesizat, nu a fost făcut nimic.
Pentru că am văzut inacțiune la vârf, am decis să trimit solicitări de informații publice către 82 de universități, atât de stat, cât și private, întrebându-le ce știu și ce au făcut pentru a combate abuzurile sexuale din propria lor curte.
Am primit doar 60 de răspunsuri. Întrebarea este ce se întâmplă cu celelalte 22 de universități? De ce tac? Au ceva de ascuns? E surprinzător faptul că printre acestea se numără și SNSPA, foarte „populară” din cauza scandalului Bulai. Și o mai spun din nou: ministerul nu a făcut niciun efort ca să scoată astfel de informații la suprafață, este doar efortul unui cabinet senatorial.
Una dintre întrebări pe care am adresat-o către universități a făcut referire chiar la numărul de cazuri în care Comisia de etică s-a autosesizat în urma unor suspiciuni de abuzuri în ultimii 10 ani. Ei bine, 54 de universități au zis că nu au avut nicio autosesizare. Cu toate acestea, abuzuri tot ies la iveală. De unde apar aceste cazuri? Cum este posibil ca nimeni să nu știe de ele? Știu ministerul sau alte autorități despre ele?
Chiar și când era vorba ca ministerul să facă ceva, vedem doar declarații fără urmări. De la începutul lunii septembrie doamna ministru Ligia Deca ne anunță că „în curând” vor adopta regulamentul de funcționare al comisiilor de etică din universități, care va include, printre altele, și proceduri detaliate privind modalitățile prin comisiile de etică se pot autosesiza în cazul existenței unor suspiciuni sau a semnalării unor cazuri în mass-media.
Pentru a grăbi lucrurile și pentru a preveni cazuri similare celui de la SNSPA, colegele mele deputat, Diana Buzoianu și Diana Stoica, n-au mai așteptat și, alături de alți colegi din USR, au depus o inițiativă legislativă de modificare a Legii învăţământului superior nr. 199/2023. Proiectul lor face o schimbare radicală: dă posibilitatea Comisiei de etică universitară să se poate sesiza și din oficiu în situațiile în care a luat la cunoștință, pe orice cale, de săvârșirea unor abateri de la normele de etică și deontologie universitară, chiar și printr-un singur membru al comisiei.
Faptul că unele universități procedează corespunzător și că sunt transparente nu este îndeajuns. E nevoie de mecanisme rapide care să nu mai permită drame și abuzuri întinse pe 20 de ani! Această inițiativă propune un cadru clar și unitar, care să fie aplicat în toate universitățile din România. Ne asigurăm că membri din Comisia de etică pot interveni în timp util și că nu va fi o nouă entitate pasivă, care funcționează doar pe hârtie.
Inițiativa a primit 97 de voturi pentru și o abținere și va merge la promulgare. Este un succes, este un efort al unor parlamentari de opoziție, venit în lipsa oricărui interes real din partea ministerului educației, cel care, prin tăcere și inacțiune, devine de fiecare dată complice cu dramele din învățământ.
Despre autor: Ștefan Pălărie este senator, membru al partidului USR, membru în Comisia pentru Învățământ a Senatului României.
Nota redacției: Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.
C.I.
Diana Ghimiși
Redacția
