Agresiunea profesor-elev și elev-elev la școală este poate cea mai întâlnită formă de bullying din sistemul educațional românesc, așa cum am văzut în cazul de la Târgu Mureș. Edupedu.ro a stat de vorbă cu Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor, dr. Najat Maalla M’jid, la prima sa vizită în România. Ea ne-a spus că un profesor-agresor umilește atunci când vrea să pedepsească un copil și că aceștia „nu au idee cât de devastatoare este atitudinea lor umilitoare pentru psihicul unui copil”.
De aceea, „este foarte important pentru o societate să se asigure că profesorul care supune un copil la rele tratamente este pedepsit corespunzător, nu doar transferat de la o școala la alta”. De asemenea, pentru a limita șansele ca astfel de tratamente să se repete, trebuie luate măsuri în educarea și pregătirea profesorilor atunci când intră în sistem și pe parcursul carierei lor, a explicat Najat Maalla M’jid.
„La nivel internațional, unul din trei copii este agresat din diverse motive cum ar fi comunitatea din care fac parte, modul în care arată, situația socio-economică a familiei”, a explicat Najat Maalla M’jid.
Mai jos, precizările reprezentantul Special al Secretarului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor privind violența din școli:
„În primul rând, atunci când vorbim despre bullying, este foarte important să definim ce este bullying-ul. Aici există agresiunea profesor-copil, dar și de la un elev la altul și este un fenomen în creștere care a trecut de poarta școlii în online, mă refer aici la fenomenul de cyberbullying.
Să începem cu profesorii care își bat sau își umilesc în vreun fel elevii, ceea ce pentru agresor reprezintă o formă de pedeapsă. Ca societate, primul lucru pe care îl faci este să interzici bullying-ul legal, să îl treci în codul penal, pentru a avea pârghiile necesare ca să poți trage la răspundere agresorii în instanță. Desigur, legile nu sunt destul, dar sunt foarte importante.
De asemenea, trebuie discutat la nivel de societate și de formare profesională conceptul de educație pozitivă. Deseori, în situațiile de agresiune în sistemele de învățămât, în societate, copiii nu sunt priviți ca ființe umane, nu au dreptul să vorbească, să își spună punctul de vedere. Deci avem o problemă mare de ordin cultural aici, nu îi ascultăm pe copii, nu îi ajutăm să se dezvolte în așa fel încât să se poată exprima.
Schimbarea aici începe cu pregătirea profesorilor. Cum gestionezi educația într-un mod pozitiv, cum dezvolți empatia, comunicarea pozitivă și o atitudine umană generală în societate? Trebuie să includem copiii în ecuație, ei iau parte la viața comunității, ei aduc schimbare și noi trebuie să creăm un dialog intergenerațional. Este foarte greu fiindcă trebuie să schimbi mentalități și lucrul acesta nu se întâmplă peste noapte.
Ce am observat este că agresorii nu au idee cât de devastatoare este atitudinea lor umilitoare pentru psihicul unui copil. Minorii pot ajunge la gesturi extreme, la autosabotare, rănire și chiar suicid. Este foarte important pentru o societate să se asigure că profesorul care supune un copil la rele tratamente este pedepsit corespunzător, nu doar transferat de la o școala la alta.
În al doilea rând, copiii trebuie educați despre ce nu este acceptabil, trebuie împuterniciți, informați despre cum să procedeze, cui să raporteze abuzul, adică unei persoane independente, unui lucrător social spre exemplu. Aici este o problemă mare de încredere, trebuie să fie o persoană în care au încredere, alfel copiii nu vor avea curajul să raporteze.
Mai sunt și acele situații când copiii le spun părinților ce li se întâmplă la școală și aceștia nu îi cred. De aceea trebuie să îi înveți pe adulți ce înseamnă disciplina pozitivă. Este un proces de lungă durată care implică și programe de training pentru profesioniști.”
2 comments
Va rog sa recititi cartea recomandata de Dvs de la doamna profesor Ecaterina Stanca, Umbra Vantului, pentru lectura copiilor de clasa a VI-a. Puteti sa cereti si parerea Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru combaterea violenței împotriva copiilor, dr. Najat Maalla M’jid. Sunt chiar curios ce ar zice.
Din pacate sunt cazuri de elevi cu probleme psihice (evidente, dar nerecunoscute de către proprii parinti), care ii pun in pericol pe colegii lor si chiar pe profesori.
Fiind minori, nici Politia, nici plangerile parintilor copiilor agresați (batuti, trantiti pe jos, fete care sunt calcate in picioare de catre elevul in crize) nici Regulamentul scolar nu dau nici o rezolvare acestor cazuri.
Ramane doar sa poarte cineva raspu derea atunci cand pentru un coleg elev sau pentru un profesor care intervine, va fi prea târziu.