Ora de istorie: “Jocul” și implicarea elevilor în activități care încurajează gândirea istorică pot da rezultate mai bune de învățare decât simpla memorare de date – studiu spaniol citat de Nature

4.659 de vizualizări
Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com
Folosirea unor elemente de joc la ora de istorie, într-o manieră care să încurajeze gândirea, asocierile istorice și formarea unor perspective, ar putea duce la rezultate mai bune de învățare decât predarea tradițională bazată, la această materie, pe memorarea unor date, potrivit unui studiu făcut în rândul unor elevi din Spania și publicat luna aceasta în revista Nature.

Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Murcia, echipă care a folosit două grupuri de elevi de clasa a 4-a, de la o școală dintr-o comunitate mai degrabă săracă a orașului. Cercetarea a urmărit să afle care este impactul folosirii unor tehnici de joc în actul de predare (“gamification”) asupra rezultatelor învățării, la o materie pe care, potrivit autorilor, elevii din Spania o consideră frecvent drept plictisitoare.

  • Elevii participanți la studiu au dat teste înainte și după intervenția cercetătorilor în predarea la clasă, iar rezultatele testelor au indicat diferențe semnificative între grupuri, dar și în interiorul grupului participant la predarea experimentală.
Argumentul studiului

Autorii studiului afirmă, citând diverse surse de specialitate, că introducerea unor activități de “gamification” – în sensul de folosire a unor elemente de joc, în scop educativ și de creștere a implicării, nu de divertisment pur și simplu – contribuie la creșterea motivării, participării, implicării și performanței elevilor în învățarea istoriei. Ei arată că una dintre principalele probleme, cel puțin în context spaniol, este demotivarea și modul superficial de învățare a acestei materii, deoarece, în timp ce alte țări încurajează formarea gândirii istorice prin activitatea de la clasă, în Spania se păstrează metoda tradițională de predare pe baza memorării de date și informații.

Folosirea unor activități de tip joc în predarea istoriei poate încuraja elevii să participe mai mult la ore și să-și construiască propriul model de învățare, arată autorii. Metoda ar susține tendințele pedagogice actuale, care pledează pentru înlocuirea transmiterii de informații istorice, spre a fi memorate, cu dezvoltarea unei gândiri istorice – capacitatea de a soluționa probleme, gândire critică, formarea capacității de analiză, capacitatea de abordare a surselor istorice, formarea unei perspective proprii unde sursele prezinte informații diferite sau în schimbare.

Care au fost rezultatele studiului spaniol

În cazul studiului citat, unul dintre grupurile de elevi a studiat conform metodei tradiționale de predare, bazată pe memorare. În cazul celui de-al doilea grup, au fost introduse elemente de joc, printre care folosirea unor misiuni, provocări, elemente de tip “badge” sau “achievement”, munca în echipă și metode de încurajare a gândirii privind temele discutate.

Ambele grupuri au fost evaluate înainte și după perioada de test, iar rezultatele au fost comparate. Rezultate-cheie:

  • În cadrul grupului experimental, rezultatele de la evaluarea inițială au fost foarte slabe, dar au crescut semnificativ, peste media grilei de evaluare, în cazul evaluării de la finalul experimentului, diferențele fiind semnificative statistic.
  • Între grupul experimental și cel de control nu existau diferențe semnificative în analiza dinaintea intervenției cercetătorilor. La final, însă, diferențe semnificative statistic au fost identificate la aproape toate punctele de comparație, în favoarea grupului experimental
  • În cazul grupului de control, care a învățat după metoda tradițională, s-au înregistrat îmbunătățiri între cele două evaluări, dar diferențele au fost, în ansamblu, reduse.

Autorii afirmă că studiul poate fi folosit ca referință pentru încercările de introducere a elementelor de tip “gamification” în predarea istoriei, la școala primară, alături de metode de învățare activă care să încurajeze gândirea istorică.

Studiul integral poate fi consultat aici.

Foto: © Gillrivers | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Bun, foarte adevărat că Istoria trebuie făcută mai …. simpatică pentru copii. Dar eu nu înțeleg cum poți dezvolta o gândire istorică fără a pune mai întâi temelia, baza teoretică…

  2. Parerologi sunt destui. Niciunul insa nu vine in teren sa vada cum faci maraton prin materie si planificare pentru a reusi sa predai toate informatiile. Ce-ati vrea, sa sara profesorul din istorie vreun eveniment? De unde timp de vrajeala cand nu este nici pt.a termina materia? Scoateti din materie si le punem elevilor si coarne, ii luam si in brate ,ii leganam. Vom avea timp atunci.

    1. Trebuie mărit numărul de ore de Istorie. Și atunci este timp și pentru predare și pentru “joc”…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Numărul dispozitivelor digitale a crescut puțin în familii, în timpul școlii la distanță din primăvară / Tot telefonul rămâne instrumentul preferat / Copiii au petrecut pe Internet aproape de două ori mai mult decât pentru școala online – raport KiDiCoTi

Trecerea de la predarea față în față la școala online, în primăvară, nu a însemnat o creștere semnificativă a dispozitivelor digitale în familiile elevilor, unde tot telefonul rămâne instrumentul preferat,…
Vezi articolul

Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai…
Vezi articolul

EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România

„Președintele rus Vladimir Putin vrea să inverseze prăbușirea Uniunii Sovietice, să recâștige toate fostele republici sovietice, inclusiv Republica Moldova, și să recapete controlul asupra fostelor state vasale, inclusiv România”, avertizează…
Vezi articolul
Înscrierea la Evaluarea Națională Documente / Foto: Pexels.com

Eliminarea sporului de doctorat în sistemul public, cu câteva excepții, și un registru electronic al tuturor diplomelor din 1990 până în prezent – printre solicitările lansate de 50 de personalități din mediul academic și societatea civilă către viitorii parlamentari

50 de personalități din mediul academic, universitar si din societatea civilă au semnat și transmis redacției G4Media.ro o scrisoare deschisă trimisă către viitorii parlamentari, în care sunt enumerate cinci măsuri…
Vezi articolul