„Ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală”, a declarat, pentru Edupedu.ro, profesorul Cătălin Ciupală. Acesta a spus că „modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare”, ceea ce creează dificultăți de învățare pentru elevi. Cătălin Ciupală este profesor de matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
- Au mai rămas 2 săptămâni până când elevii și profesorii se întorc la ore. Cursurile anului școlar 2023-2024 încep luni, 11 septembrie, potrivit calendarului oficial. Anul 2023-2024 va fi al doilea an școlar organizat pe module. Structura modulară a fost introdusă de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației.
Cadrul didactic a explicat de ce structura modulară a anului școlar nu se potrivește în România. Acesta a vorbit și despre impactul pe care îl au minivacanțele date de Guvern asupra învățării elevilor:
„Vă spun, din experiența anului trecut, că organizarea modulară, ca principiu, este un lucru bun, adică să ai niște vacanțe, dar modul cum este făcută, după părerea mea, a fost extrem de prost. Practic, ideea de vacanță este bună, de a avea mici pauze în învățare, dar ideea de structurare modulară a anului școlar, după părerea mea, este foarte defectuoasă și nu se potrivește deloc cu ceea ce avem noi în școală.
Sunt destul de multe argumente anti-module versus trimestre sau semestre. Am remarcat că, aproximativ la 7 săptămâni, noi avem câte o vacanță, dar noi nu ținem cont că avem vacanțe și impuse de guvern. De exemplu, noi avem vacanță în 30 noiembrie – 1 decembrie. Din câte am remarcat, am impresia că 30 noiembrie pică joia. Tot joia pică și 5 octombrie – este iarăși zi liberă, ziua învățătorului. Practic, 2 zile de joi sunt compromise.”
Profesorul a dat exemplul unui cadru didactic care are o disciplină cu o oră pe săptămână și a detaliat cum este afectată planificarea activității didactice:
„De exemplu, dacă un profesor are o materie cu 1h/săptămână și este ampla amplasată joia, profesorul respectiv, în loc să-și facă planificarea pentru 36 de săptămâni, trebuie să și-o facă pentru 30 de săptămâni. Pentru că e „Săptămâna verde”, e „Școala altfel”, sunt și celelalte 2 zile de care spuneam anterior, plus că s-ar putea să mai intervină ceva pe parcurs.”
Ciupală a menționat că modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare, ceea ce înseamnă că apar dificultăți în privința învățării elevilor. Acesta a adus în atenție că cei au făcut modulele „nu s-au gândit la conținuturile învățării”:
„Modulele nu sunt corelate cu unitățile de învățare. Asta e o mare, mare problemă. Vă dau un exemplu: dacă în primul modul intră două unități de învățare, lucrurile sunt în regulă, dar dacă în primul modul intră o unitate de învățare și jumătate, fragmentarea acelei unități de învățare creează dificultăți copilului în învățare. Deci, micile vacanțe sunt bune, dar fragmentarea nu este în regulă, pentru că se fragmentează unitățile de învățare. Cred că oamenii, când au făcut modulele, s-au gândit doar la module și nu s-au gândit la conținuturile învățării și unitățile de învățare din materiile de școală. Aici, după părerea mea, este o problemă, plus că noi avem puține, foarte puține săptămâni de învățat.”
Cadrul didactic a vorbit despre ce înseamnă „Școala altfel” și „Săptămâna verde” în practică. Acesta a spus că excursiile înseamnă cheltuială pentru părinți, pentru că nu sunt plătite de primării, iar copiii care nu pot merge în excursie ajung să fie stigmatizați de către ceilalți:
„Noi avem 36 de săptămâni de școală, 2 săptămâni sunt „Școala altfel” și „Săptămâna verde”. În principiu, ideea de săptămână altfel și săptămână verde este o idee bună. Există un dar. Acel dar este dat de faptul că unii părinți se cam sperie de aceste 2 săptămâni, pentru că copiii nu sunt tot timpul la școală sau merg în excursii și trebuie să scoată bani din buzunar. Excursiile nu sunt plătite de către statul român, nu sunt plătite de către primării sau alte chestii. O excursie înseamnă cheltuială pentru părinți, înseamnă cu totul altceva decât își planifică copilul.
Vă dau un exemplu: dacă eu am o excursie lungă, care ține de dimineața până seara, e fără cheltuială, da, o excursie în natură de dimineața până seara, eu, ca profesor, în timpul acela mi-am făcut 18h sau 12h. Eu, în ziua următoare, am liber. Copilul stă acasă și părintele se supără că stă copilul acasă. Ce vreau să spun este următorul lucru: modul cum facem noi săptămâna altfel și săptămâna verde este un mod, după părerea mea, defectuos, pentru că există riscuri ca să nu se țină anumite zile, elevii să nu participe la activități în anumite zile, există cutuma ca doar diriginții să se ocupe de „Școala altfel”, ceea ce este o greșeală, eu (profesor) am 20h/săptămână să stau cu elevii și încă 20h de pregătire a lecțiilor sau altceva, dar de stat cu elevii am 20h, ceea ce înseamnă 2 zile. Ceilalți profesori care nu sunt diriginți, de obicei, stau acasă, deci au o minivacanță, părinții au, de mult ori, cheltuieli, pentru că elevii merg în excursie cu școala – ideea de excursie este foarte bună, dar ar trebui să fi avut un pic grijă, sunt copii care nu-și pot permite, aceia sunt copii stigmatizați. Nu e în regulă.”
Dacă cele două săptămâni sunt planificate la sfârșitul modulului, fiind legate de vacanță, atunci „fragmentează foarte mult învățarea”, consideră Ciupală:
„Se fragmentează învățarea cu „Școala altfel”, pentru că se măresc vacanțele. Majoritatea școlilor pun săptămânile acestea lipite de vacanțe, ori vacanța n-o să mai fie de o săptămână, adică o mică pauză de relaxare, devine vacanța aproape de 2 săptămâni care fragmentează foarte mult învățarea. E mult mai mult decât o mică vacanță de relaxare. Este o vacanță în care se pierd cunoștințe. Săptămânile astea două, în principiu, sunt bune, dar nu sunt implementate prost. E ca și cum ai avea, nu știu, o mașină foarte bună, dar nu ai combustibil pentru ea. Atunci, degeaba o ai.”
Profesorul a vorbit și despre efectele deciziei Ministerului Educației de a elimina tezele de la gimnaziu și liceu. Cătălin Ciupală a precizat că tezele aveau rolul de a pregăti elevii pentru Evaluarea Națională și pentru examenul național de Bacalaureat:
„Să spun ce-am mai remarcat cu modulele, care sunt lucruri foarte grave, după părerea mea, și care se întâmplă. (…). Să știți că ideea că avem module, după părerea mea, este ultima lovitură pe care a dat-o ministerul, pentru că nu a fost gândită. De ce? Pentru că noi aveam două semestre în care la anumite materii existau niște evaluări sumative, acele teze, care aveau o pondere destul de importantă, adică un sfert. Acum, neexistând aceste evaluări sumative obligatorii – evident că orice profesor poate să facă evaluări sumative, dar nimeni nu-i nebun să le facă, pentru că muncești enorm pentru o evaluare sumativă, pentru o fracțiune infimă din media finală – practic, nu are rost să le faci și nimeni nu mai face evaluări sumative așa cum erau pe tezele.
Evaluările sumative aveau rolul lor, pentru că o evaluare sumativă pregătește elevul mental pentru un test important. Ori exersarea elevului cu ideea de test important are relevanță pentru testele următoare de tipul Bacalaureat sau Evaluare Națională. E o etapă de pregătire pentru acel test. Deci, mental, elevul, pe lângă faptul că își recapitulează, pe lângă faptul că lucrează mai intens pentru teza respectivă, are o reprezentare a unui test important.”
Dacă nu s-au mai dat tezele obligatorii, elevii au „învățat liniar și totul aplatizat”: „Ce s-a întâmplat anul trecut? Nimeni n-a mai învățat aproape la nimic, pentru că nu mai existau teste sumative și nu mai existau acele recapitulări pentru teze. Copiii, practic, au învățat liniar și totul aplatizat. E dovedit științific că, dacă nu ai momente de accelerare a învățării, tu, practic, nu înveți eficient.
Dau exemplul unui sportiv: să luăm un sportiv alergător. Când se antrenează pentru 100 m, antrenamentul lui constă, să zicem, din 3h de alergări care sunt ușoare, sunt de încălzire, sunt de ieșirea din antrenament, deci chestii ușoare. După aceea, există câteva momente de accelerare intensă, asemenea unei competiții. Elevii noștri nu mai au parte de așa ceva. Nu există momente de accelerare a învățării care să fie obligatorii. După aceea, nu mai știe să se pregătească pentru BAC, pentru că el nu a avut în viața lui și nu a avut momentele acestea.”
Având în vedere că mediile elevilor se încheie o singură dată pe an, profesorii nu sunt obligați să pună notele la un anumit interval de timp, după cum a spus cadrul didactic:
„Mai mult, noi nu avem, ca profesori, obligativitatea să le dăm note cât de cât constant. (…) Dacă facem o statistică la nivel național, eu cred că foarte multe dintre materii nu au avut note până în luna mai sau au avut foarte puține. Tu, ca profesor, când știai că trebuie să închei media până în 20 decembrie, atunci erai obligat să dai două-trei note, în funcție de numărul de ore pe săptămână. Deci erai obligat. Acum nu mai ești obligat. Cu alte cuvinte, au existat materii în care copiii până în decembrie n-au avut nicio notă.”
- Secretarul de stat Florian Lixandru a declarat pentru Edupedu.ro că „fiecare profesor își structurează materia și perioada de evaluare așa cum dorește, are libertatea să își planifice materia, conform planificărilor calendaristice pe care le-a făcut”.
- La sfârșitul anului școlar, aceștia să aibă minimum N+3 note, unde N este numărul de ore alocat pe săptămâna disciplinei în planul-cadru.
Alte diferențe identificate de Cătălin Ciupală sunt redate mai jos:
„La finalul semestrului exista un moment analiză, ce s-a întâmplat în semestrul acesta, de ce am luat media, să zicem, opt la mate, de ce am luat cinci la fizică. Existau acele situații în care tu știai ce ai de făcut pentru semestrul următor. Vă dau un exemplu concret: sunt elevi care, să zicem, nu au învățat și erau în situație de corigență. Ei știau clar că trebuie să învețe, ca să treacă primul semestru. Acum nu mai au chestia asta. (…)
Părinții n-au mai avut o situație clară după primul semestru. Nu toate școlile au catalog electronic. (…) Nu există învățare fără reper. Deci, orice profesor de pedagogie, psihologie spune că învățarea ar trebui să fie cu reper. De fiecare dată, trebuie să ai o valoare a învățării. Reperele respective erau finalele de semestre. (…).
Copiii n-au mai avut reperul de învățare și atunci au pierdut foarte mult. Eu am avut elevi în situație de corigență și foarte greu și-au scos media. (…) Notele cele mai multe au fost date la finalul anului școlar. Erau copiii înnebuniți, dădeau câte două-trei teste pe zi. (…)”
Avantajul identificat de cadrul didactic se referă la faptul că profesorii nu mai au presiunea mediei de pe primul semestru:
„Singurul avantaj este că nu am presiunea mediei de pe primul semestru, adică nu mai trebuie să gândesc cum se calculează media, ceea ce e o chestie absolut banală. Modulele au fost introduse după ureche, după părerea mea, și nu au fost făcute studii din care să spună că sunt valoroase. Faptul că n-am văzut valoarea lor înseamnă că implementarea a fost defectuoasă, repet, dacă au valoare. (…)”
România este în topul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală în 2022-2023
Când a fost decisă structura anului (2022-2023 – n. red.) împărțit în cinci module, Edupedu.ro semnala încă din martie 2022 că acesta urma să aibă un număr similar de zile de școală cu cel anterior, anume 167, în pofida faptului că începea mai devreme (5 septembrie).
Cel mai recent raport Eurydice privind organizarea anului școlar arată că România ocupă locul 3, după Malta și Letonia, în rândul țărilor cu cele mai multe zile de vacanță, la nivelul școlii primare. De notat că, în România și în majoritatea țărilor europene, cu excepția anilor terminali, numărul zilelor de vacanță este același în învățământul primar și învățământul secundar (gimnaziu/liceu).
Astfel, România figurează în documentul citat cu 127 de zile de vacanță, fiind depășită doar de Malta (135) și Letonia (129). Peste 120 de zile de vacanță mai au doar Estonia, Franța, Grecia și Italia. – Detalii aici
La preluarea mandatului de ministru, Ligia Deca spunea că va menține structura pe module a anului școlar și va fi analizată după un an. „Voi păstra măsurile care au intrat în vigoare anul acesta, de exemplu, organizarea modulară anului școlar, și vom analiza această formulă după un an de la implementare”, spune Deca. Având în vedere că a propus deja pentru anul școlar următor tot o structură pe module, ar putea interveni modificări, pe baza unei analize, abia din 2024-2025.
Amintim că Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, sublinia că este irelevant dacă anul școlar e împărțit în module, trimestre sau semestre. “Singurul lucru care ar produce un efect ar fi să prelungim anul școlar. Nu poți să ai 3 luni de vacanță de vară și să fii tot așa de bine pregătit ca unul care are o singură lună”, a comentat acesta.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, spunea că-și dorește schimbarea organizării anului școlar pentru a exista mai multe zile de școală: “Îmi doresc o perioadă de cursuri cât mai lungă”.
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.